5
Ccotta'cco'ye candusian'cho
Jesúsja poiyi'cco a'ima attepa ccotta'cconga ansundepa dyai. Dyaipa tisema shondosundeccu tisenga bo'fasi tise'pama atesiañe ashaen:
Majan tsu avujatssi'fa
(Lc 6.20-23)
—Que'i majan tisutsseyi Chiganga catseye oshambi qquen in'jan'da ñoa'me qui avujatssi'fa. Chigama na'sian'cho aindeccuve qui da'faya.
Que'i majan ñombi'yepa ina'jen'da ñoa'me qui avujatssi'fa. Chigaja que'ima mendeyepa ñombiye'choma tsu vuiquiaña.
Que'i majan injama'choni cca'ima patsumbe'yi can'jen'da ñoa'me qui avujatssi'fa. Pa'cco andema que'inga afesi isupa qui manda'faya.
Que'i majan qquipoe'supa toya'caen tsaqquie'supa ttepuye in'janqquia'caen ño'ame daye in'jan'da ñoa'me qui avujatssi'fa. Chiga tsu que'ima ño'ame tsoña.
Que'i majan cca'ima mende'ye'ta ñoa'me qui avujatssi'fa. Chiga'qque que'ima mende'yepa ñotsse tsoña.
Que'i majan injama'choni egama in'jambi'ta ñoa'me qui avujatssi'fa. Chiga Quitsama qui atte'faya.
Que'i majan opatsse canseye in'jan'chondeccuta ñoa'me qui avujatssi'fa. Chiga tsu que'ima Tise dutssiyendeccu qquen suya.
10 Que'i majan ñotsse tsonsi cca'indeccu que'ima chi'gapa noñangiansi vana'je'an'qque ñoa'me qui avujatssi'fa. Chigama na'sian'cho aindeccuve qui da'faya.
11 Que'i majan ñame in'jansi cca'indeccu que'ima afasepa, noñangiamba osha'cho egave afopoen'ni'qque qui ñoa'me avujatssi'fa. 12 Nane avujatsse can'jen'faja. Chiga sefacconi qui tsain'bitssia'ma isu'faya. Que'ima afaseqquia'caen tsu tayopi'su a'i'qque que'ima otien'su Chiga Aya'fama afasundeccuma'qque afase'fa.
Ansin toya'caen tuñoacan'fa qui
(Mr 9.50; Lc 14.34-35)
13 Que'ija va ande'su a'ine patu ansiancan'fa qui. Tsa'ma patu ansi'ñe ansin tssutssu catiye'ninda ¿ma'caen tsu ccase ansinpave daya? Ñoa'me barembi tsu. Tsa patuma injanga catiya'cho cuintsu a'i tsangae tsui jacan'faye.
14 Que'ija va ande'su a'ine tuñoacan'fa qui. Majan canqquema ccotta'cco ombanga canqquian'nijan ¿ma'caen tsu a'tutssiya? 15 Toya'caen a'ija tuñoma setsaemba cafon puvian'cho tsosiccunga ccutsian'fambi. Tsa'ma sefani tsu pisa ancaeña'cho poi tsaoni can'jensundeccu ñotsse atte'faye. 16 Que'i'qque tsa'caen tuño chanjunqquia'caen poiyi'cco a'inga attiaña'cho. Ñotsse canseya'cho cuintsu a'i que'i ñotsse tson'choma attepa in'jamba que'i Yaya sefacconi can'jen'cho Chiga Quitsama ñotsse afa'faye.
Manda'chone Jesús atesian'cho
17 Jimbi gi Chiga manda'choma joqquitssiañe; ni tayopi'su Chiga Aya'fama afasundeccu su'choma joqquitssiañe. Tsa'caen in'jan'fajama. Ñanda gi ji tsama joqquitssiambe'yi pa'cco Chiga manda'cho, pa'cco Chiga Aya'fa su'choma'qque tsoñe. 18 Ñoa'me gi que'ima su: Sefacco ande'qque osefaeña'cho napiya'ngae tsu Chiga manda'choja toya jinchoya. Ni fae tevaen'tti'cco tsu pasaya'bi. Nane Chiga in'jamba manda'chove tsoña'gae ni fae e'e'qque pasaya'bi. 19 Majan a'i va manda'cho utu'ccoe su'choma catipa ccaningae tsomba cca'indeccuma tsa'caen atesian'da Chigama na'sian'cho aindeccuve da'je'fasi tsaja utu'ccoe daya'cho. Tsa'ma majan a'i Chiga manda'choma pañamba cca'indeccuma tsa'caen atesian'da Chigama na'sian'cho aindeccuve da'je'fasi tsaja joccapitssia've tsu daya'cho. 20 Nane ñoa'me gi su que'ija fariseondeccuma ti'tsse ñotssimbipa Chiga manda'choma atesiansundeccuma ti'tsse ñotssimbi'ta, ñoa'me qui Chigama na'sian'cho a'ive da'faya'bi.
Iyicca'ye'chone Jesús atesian'cho
(Lc 12.57-59)
21 Que'i pañaqquia'caen tayopi Chigaja a'ima manda: “Faenga'su a'ima fi'ttijama.” Majan a'i faesu a'ima fi'tti'ninda tsama na'sunga angaya'cho cuintsu injama'choma somboeñe. 22 Tsa'ma ñanda gi que'ima su: Majan a'i tise faenga'sui'ccu iyicca'ye'ninda tsama'qque tsu na'sunga angaya'cho cuintsu injama'choma somboeñe. Nane majan a'i tise faenga'suma “sumbi” qquen afase'ninda nasundeccu bo'fa'chonga tsu angaya'cho tise injama'choma somboeñe. Toya'caen tise faenga'suma “injamambi” qquen afase'ja tsa a'ija si'nge anchanda'je'chonga catiyeye tsu tsa'caen tsincon.
23 Tsa'cansi que'ija Chiga ettini japa que'i Chiganga afeya'choma oque'je'chonga afeye tson'jen'da tsu ñotsse in'jaña'cho. “Ña faenga'suja ñama iyiccaye'je” qquen in'jan'da 24 que Chiganga afe'je'choma afembe'yi tse'ttinga catija. Catipa tsu tse'faei'ccuyi junde faenga'sunga japa ñoquiaña'cho. Tayo ñoquiamba toequi jipa que afe'je'choma Chiganga afeja.
25 A'i quema iyicca'yepa que egae tson qquen supa na'sunga angaji'ninda tsu toya na'sunga napimbi'te tisema ñoquiaña'cho. Ñoquiambian'da tsu na'sunga quema afeya. Na'su'qque capitáma tsu mandaya quema indiye. Indipa tsu picco'je'cho ettinga quema piccoya. 26 Ñoa'me gi su: Tseni piccoye'ta tsu pa'ccoma nane reama'qque afepoeña'cho tisu somboye.
Anttembi'choi'ccu can'jen'cho
27 Que'ija tayo paña'fa qquen su'choma: “Quenga casarambichoi'ccu fae'ngae can'jenjama.” 28 Tsa'ma ñanda gi que'ima su: Majan a'i pushesuma camba in'jangae in'jan'da tayo tsu tisu injama'choni tisei'ccu fae'ngae can'jen'ma'caen in'jamba egae tsincon.
29 Nane que tansinfa'su tso'fe quema egae tsincoe'ninda tsu tsefama quiccu tssan'jaña'cho. Bove ñotssi tsu fa'e que ai'voni jincho'choma qqueñamba ccushaye. Tsambi'ta pa'cco ai'vo tsu si'nge anchanda'je'chonga catiyeya. 30 Toya'caen que tansinfa'su tive quema egae tsincoe'ninda chattupa catija. Bove ñotssi tsu fa'e que ai'voni jincho'choma qqueñamba ccushaye. Tsambi'ta pa'cco ai'vo tsu si'nge anchanda'je'chonga catiyeya.
Pushema cati'chone atesian'cho
(Mt 19.9; Mr 10.11-12; Lc 16.18)
31 Toya'caen tsu tayoe su: “Majan a'i tise pushema catiye in'jan'da tsu catiya'cho tevaen'jema tevaemba pushesunga afeya'cho.” 32 Tsa'ma ñanda gi que'ima su: Majan a'i tise pushe faesui'ccu can'jemba tsa'caen egae tsincon'ninda tisema catiye osha. Tsa'ma tise pushe ñotsse tisei'ccuyi can'jen'choma, tsandie chi'gapa catiye in'jan'da egae tsu tsincoen pushesuma. Toya'caen faesu tsandie tsa catiye'cho pushesuma pushe'ta tise'qque tsai'ccu can'jemba egae tsincon.
Ñoa'me afa'chone Jesús atesian'cho
33 Toya'caen qui paña'fa tayopi'su a'inga qquen su'choma: “ ‘Chiga paña'je'ni gi tansintsse su’ qquen su'ta afopoembe'yi tsu suya'cho. Ñoa'me que suqquia'caen tsu tsoña'cho.” 34 Tsa'ma ja'ño gi que'ima su: Tsa'caen afa'fajama tansintsse su'cho qquen canjaeñe in'jamba. Nane “Sefacco paña'jen'ni gi tansintsse afa'je” qquen tsu su'fa tise'pa su'choja tansintssi qquen canjaeñe. Tsa'ma Chiga Quitsa tsani dyaipa manda'jesi tsa'caen su'cho'qque “Chiga paña'jen'ni gi afa” qquen su'choa'cañi tsu. 35 Toya'caen “Ande paña'jen'ni gi tansintsse afa'je” qquen su'cho'qque tsani Chigambe tsu'tte tsuicho'chopa tsa'caeñi tsu afaye. Toya'caen “Jerusalén paña'jen'ni gi tansintsse afa'je” qquen su'cho'qque osha'chone Ti'tsse'tssia Na'sumbe canqquepa tsa'caeñi tsu afaye. 36 Toya'caen que tsovema tansintsse su'choma canjaeñe afa'fajama. ¿Oshaya ti qui fae tosema si'ame tsoñe'da? ¿Oshaya ti qui fae tosema totoave tsoñe'da? Nane tsa'caen tsoñe oshambi'ta que tsovema tansintsse su'choma canjaeñe afa'fajama. 37 Tsa'ma jongoesuma afambe'yi aqquia'yi “ju” qquen su'faya'cho. Tsambi'ta “me'i” qquen su'faya'cho. Osha'cho ti'tsse afa'je'choja cocoya na'su in'jaensi afa'je'cho tsu.
Ccane'qque egae tson'cho
(Lc 6.29-30)
38 Que'ija paña'fa qquen su'choma: “Tso'fema tssaña'nijan ccane'qque tsambe tso'fema tssañaña'cho. Tte'ttoma ucca'nijan ccane'qque tsambe tte'ttoma uccaya'cho.” 39 Tsa'ma ñanda gi que'ima su: Cca'i quema egae tsincon'ni'qque tsama se'pijama. Nane a'i quema faefa'su tsovejuma tssai'ninda ccafa'su tsovejuma canjaen'faja cuintsu tsama'qque tssaiye. 40 A'i que contoma itsaye in'jamba na'sunga quema angaji'ninda que ondiccu'jema'qque se'pimbe'yi afeja. 41 Andu'choma fae kilometrove angaye manda'ninda dos kilometrove angaja. 42 Quema iñajan'sunga afeja. Toya'caen a'i quema osha'choma re'riccone afeye iñajan'ninda se'pimbe'yi afeja.
Chi'ga'choma ñotsse in'jaña'cho
(Lc 6.27-28, 32-36)
43 Que'ija paña'fa tayoe qquen su'choma: “Tisupapora ñotsse injancco'faja. Que'ima chi'ga'choma chi'ga'faja.” 44 Tsa'ma ñanda gi que'ima su: Que'ima chi'ga'fa'niqque ñotsse in'jan'faja. Que'ima afasesundeccuma ñotsse afa'faja. Que'ima chi'gasundeccuma ñotsse tson'faja. Que'ima afasepa noñangiansundeccuma in'jamba tise'pane Chigama iñajan'faja. 45 Tsa'caen tsomba qui ñoa'me Chigama na'sian'cho dushundeccuve da'faya. Nane Chigaja se'pimbe'yi tsu coejechigama manda cuintsu egandeqquianga ño'andeccunga'qque chanjuñe. Unjima'qque se'pimbe'yi tsu manda ño'a tsonsundeccumbe nasipanga tuiye. Egae tsinconsundeccumbe nasipanga'qque tuiye tsu manda. 46 Tisuma in'jan'chondeccuve'yi ñotsse in'jan'da ¿jongoesu ñotssiave qui isuye in'jan'fa? Nane govierno impuestoma isusundeccu'qque egae tsincomba tsa'caen tisupapora ñotsse in'jan'fa. 47 Aqquia que antiandeccuve'yi chigambian'da ¿bove ñotsse ti qui tson'jen'fa? Nane israembindeqquia'qque tsa'caen chigambiañe atesu'fa. 48 Chiga que'i sefacconi'su Quitsaja tsangae ño'a tsu. Que'i'qque Tisia'caen in'jamba tsangae ño'ame dapa canse'faja.