25
Ndu̱ Pablo slo Festo
Loꞌo liꞌ ndyalaa Festo ca quichi̱ Cesarea chaꞌ caca yu gobernador. Sna tsa̱ ti ngutiꞌi̱ yu quichi̱ biꞌ, liꞌ ndyaa clya yu ca quichi̱ Jerusalén. Nu loꞌo ndyalaa yu quichi̱ biꞌ, liꞌ nu sti joꞌó nu laca loo loꞌo nguꞌ cusuꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío ni, nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ tiꞌí jiꞌi̱ Pablo ca slo Festo biꞌ liꞌ; juaꞌa̱ ndijña nguꞌ jiꞌi̱ yu si cuaꞌni yu chaꞌ tsoꞌo chaꞌ ca̱a̱ loꞌo jiꞌi̱ Pablo ca Jerusalén. Ndijña nguꞌ juaꞌa̱ chaꞌ cuaana ti cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Pablo laja loꞌo ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ tyucui̱i̱. Pana ná ntajaꞌa̱ Festo tsiyaꞌ ti; nacui̱ yu chaꞌ ca quichi̱ Cesarea ntsuꞌu Pablo neꞌ chcua̱, loꞌo juaꞌa̱ yala ti xtyu̱u̱ ycuiꞌ yu nde quichi̱ biꞌ.
―Tsoꞌo la si stuꞌba ti tsaa nguꞌ nu laca loo jiꞌi̱ ma̱ loꞌo naꞌ ―nacui̱ Festo jiꞌi̱ nguꞌ―. Tsaa ma̱ loꞌo naꞌ ca Cesarea chaꞌ sta ma̱ quiꞌya jiꞌi̱ yu biꞌ cajua, si ntsuꞌu sca chaꞌ cuxi nu nguaꞌni yu loꞌo ma̱.
Ngutiꞌi̱ nu cusuꞌ Festo snuꞌ tsa̱, masi tii tsa̱ ngutiꞌi̱ yu ca Jerusalén, liꞌ nguxtyu̱u̱ yu ndyaa yu nde Cesarea chaca quiyaꞌ. Ca chaca tsa̱ ntucua Festo lo yaca xlya tsoꞌo ca su ntucua ycuiꞌ gobernador nu loꞌo ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ca cuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Liꞌ ngulo yu cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ca̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Pablo ca slo yu. Ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Pablo liꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌi̱ nu nguꞌ nu laca loo jiꞌi̱ quichi̱ Jerusalén, cua ndyalaa ca ti nguꞌ. Cacua ti slo Pablo ndu̱ nguꞌ biꞌ, loꞌo liꞌ tlyu tsa quiꞌya ngusta nguꞌ jiꞌi̱ nu Pablo biꞌ; pana ná tucui ndu̱ nu chcuiꞌ si chaꞌ liñi laca nu nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Pablo. Nchcuiꞌ ycuiꞌ Pablo loꞌo nguꞌ biꞌ chaꞌ tyuꞌu lubii chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ loꞌo nguꞌ:
―Ni sca chaꞌ cuxi ná nguaꞌni naꞌ ―nacui̱ Pablo―. Ná nguaꞌni naꞌ chaꞌ cuxi cuentya jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa ya, ni ná nguaꞌni cuxi naꞌ neꞌ laa tonu, la cuiꞌ ti ná nguaꞌni naꞌ chaꞌ cuxi cuentya jiꞌi̱ cña nu ngulo rey nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ romano; biꞌ chaꞌ ntiꞌ naꞌ chaꞌ ná ntsuꞌu quiꞌya ꞌna.
Pana nu Festo biꞌ ni, ngua tiꞌ yu chaꞌ cuaꞌni tyaꞌa yu loꞌo nguꞌ judío, biꞌ chaꞌ nchcuane yu jiꞌi̱ Pablo ndiꞌya̱:
―¿Ha ntiꞌ nuꞌu̱ tsaa ca Jerusalén? ―nacui̱ Festo jiꞌi̱ Pablo―, chaꞌ ca cuayáꞌ jinuꞌu̱ loꞌo naꞌ ca ndacua.
10 ―Ca nde laca su nduꞌni cuayaꞌ ma̱ jiꞌna cuentya jiꞌi̱ rey jiꞌi̱ nguꞌ romano nu laca loo la ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ nu cusuꞌ biꞌ―, ca nde ca cuayáꞌ jnaꞌ loꞌo nuꞌu̱ lacua ―nacui̱―. Jlo tsoꞌo tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ni sca chaꞌ cuxi ná nguaꞌni naꞌ cuentya jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa naꞌ. 11 Siꞌi ñati̱ xñaꞌa̱ laca naꞌ; loꞌo tyalaa hora chaꞌ cajaa naꞌ, ná cutsi̱i̱ naꞌ chaꞌ caja̱a̱ liꞌ. Si ná laca naꞌ ñati̱ xñaꞌa̱, ná ntsuꞌu chaꞌ ta nuꞌu̱ chacuayáꞌ tsaa naꞌ slo nguꞌ biꞌ liꞌ; biꞌ chaꞌ jña naꞌ chacuayáꞌ jinuꞌu̱ juani chaꞌ tsaꞌa̱ ca slo ycuiꞌ rey jiꞌi̱ nguꞌ romano nu laca loo la, chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ yu biꞌ jnaꞌ cajua.
12 Nu loꞌo cua ndyuna Festo chaꞌ biꞌ, liꞌ nchcuiꞌ yu xi loꞌo nguꞌ cusuꞌ nu nxtyucua jiꞌi̱ yu. Liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo Pablo chaca quiyaꞌ:
―Tsoꞌo ―nacui̱ Festo jiꞌi̱ Pablo―. Cua ndijña nuꞌu̱ chaꞌ tsaa slo rey jiꞌi̱ nguꞌ romano nu laca loo la chaꞌ caca cuayáꞌ jinuꞌu̱ ca quichi̱ biꞌ, tsaa nuꞌu̱ ca biꞌ lacua.
Ndu̱ Pablo slo rey Agripa
13 Nu loꞌo cua nteje tacui xi tsa̱, liꞌ ndyalaa rey Agripa ca quichi̱ Cesarea. Ndyalaa rey loꞌo sca nu cunaꞌa̱ tyaꞌa nu naa Berenice, chaꞌ ta nguꞌ xlyo niꞌi̱ jiꞌi̱ nu cusuꞌ Festo biꞌ. 14 Tyu̱u̱ tsa̱ ndyanu nguꞌ slo Festo. Laja liꞌ nchcuiꞌ Festo chaꞌ jiꞌi̱ Pablo loꞌo nguꞌ:
―Ntsuꞌu sca ñati̱ ca nde nu ngusuꞌba Félix jiꞌi̱ neꞌ chcua̱ ―nacui̱ Festo jiꞌi̱ nguꞌ―. 15 Nu loꞌo ngutiꞌi̱ naꞌ nde Jerusalén, liꞌ nu sti joꞌó nu laca loo loꞌo nguꞌ cusuꞌ jiꞌi̱ quichi̱ biꞌ ni, nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo naꞌ, ngusta nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ yu biꞌ; ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ culo naꞌ cña chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ yu liꞌ. 16 Pana nguxacui̱ naꞌ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ siꞌi juaꞌa̱ nduꞌni nguꞌ romano; ná taca cuaꞌni cuayáꞌ ya jiꞌi̱ yu, nu loꞌo bilya ta ya tyempo jiꞌi̱ yu chaꞌ tyuꞌu lubii chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ yu loꞌo nguꞌ su ndu̱ nguꞌ nu ngusta quiꞌya jiꞌi̱. 17 Ndyalaa nguꞌ ca nde slo naꞌ liꞌ. Loꞌo ngua chaca tsa̱, hora ti ntucua naꞌ lo yaca xlya tsoꞌo ca su ntucua gobernador nu loꞌo nduꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱. Liꞌ ngulo naꞌ cña chaꞌ ca̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nu quiꞌyu biꞌ. 18 Ngua tiꞌ naꞌ chaꞌ cua nguaꞌni yu sca chaꞌ cuxi, pana siꞌi juaꞌa̱ ngua quiꞌya nu ngusta nguꞌ biꞌ hichu̱ꞌ yu; 19 cuentya jiꞌi̱ chaꞌ nu jlya tsa tiꞌ nguꞌ judío ti, tsa biꞌ ti chaꞌ ngua biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ sca ñati̱ nu naa Jesús nu cua ngujuii, nacui̱ nguꞌ, pana nacui̱ nu Pablo biꞌ chaꞌ xaꞌ ndyuꞌú nu Jesús biꞌ chaca quiyaꞌ. 20 Ná jlo tiꞌ naꞌ ñiꞌya̱ quiñi chaꞌ jnaꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ. Liꞌ nchcuane naꞌ jiꞌi̱ Pablo si ntiꞌ yu tsaa yu ca Jerusalén chaꞌ ca cuayáꞌ jiꞌi̱ yu loꞌo naꞌ cajua; 21 pana cua ndijña Pablo chacuayáꞌ jnaꞌ chaꞌ ca cuayáꞌ jiꞌi̱ yu ca slo rey Augusto nu laca loo la. Biꞌ chaꞌ ngulo naꞌ cña chaꞌ tyanu yu neꞌ chcua̱, chaꞌ ta naꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ tsaa yu slo rey nu laca loo la biꞌ.
22 Nchcuiꞌ rey Agripa loꞌo Festo liꞌ:
―Loꞌo naꞌ nta̱ꞌ cuna naꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu biꞌ ―nacui̱ Agripa jiꞌi̱.
―La quee taca cuna nuꞌu̱ ni chaꞌ ta yu ―nacui̱ Festo liꞌ.
23 Ca chaca tsa̱ nu Agripa loꞌo maꞌ Berenice biꞌ, ndyacuꞌ lcaa steꞌ nguꞌ nu tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni chi̱ nguꞌ quichi̱ loo. Liꞌ ndyaa nguꞌ su ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ; loꞌo lcaa xuꞌna sendaru, loꞌo nguꞌ nu laca loo jiꞌi̱ quichi̱, ndyaꞌa̱ nguꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ. Liꞌ ngusiꞌya Festo jiꞌi̱ sendaru chaꞌ ca̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Pablo ca slo.
24 ―Ñaꞌa̱ nuꞌu̱ yiꞌa̱, rey Agripa ―nacui̱ Festo―, juaꞌa̱ lcaa cuꞌma̱ nu ndyuꞌu tiꞌi̱ ma̱ ca nde, ñaꞌa̱ tsoꞌo ma̱ jiꞌi̱ nu quiꞌyu re. Cua tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ judío nchcuiꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu re loꞌo naꞌ, masi ca Jerusalén, masi quichi̱ Cesarea re. Lcaa quiyaꞌ loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo naꞌ nacui̱ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cajaa yu, 25 pana ná nchca cuayáꞌ tiꞌ naꞌ ni chaꞌ laca chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cajaa yu. Liꞌ ngüijña yu ꞌna chaꞌ ca cuayáꞌ jiꞌi̱ yu loꞌo rey Augusto nu laca loo la, biꞌ chaꞌ ngulacua tiꞌ naꞌ chaꞌ ta naꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ tsaa yu ca slo rey biꞌ. 26 Tsa biꞌ ti chaꞌ, ná jlo tiꞌ naꞌ ñiꞌya̱ nu scua naꞌ quityi nu tsaa slo xuꞌna naꞌ, nu rey nu laca loo la biꞌ, chaꞌ ta naꞌ xi chaꞌ cuentya jiꞌi̱ yu re. Biꞌ chaꞌ ngusiꞌya naꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ ca̱a̱ yu tyatu̱ yu slo lcaa cuꞌma̱, juaꞌa̱ slo ycuiꞌ nuꞌu̱, rey Agripa. Juani taca xcuane nuꞌu̱ jiꞌi̱ yu na laca nu nguaꞌni yu, liꞌ caja ñiꞌya̱ scua naꞌ chaꞌ lo quityi biꞌ. 27 Ná taca tsaa yu preso cajua si ná loꞌo quityi nu nscua ñiꞌya̱ laca quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ yu.