9
Tya nchcuiꞌ la Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ:
―Chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱ yu―, chaꞌ ntsuꞌu nguꞌ nu tya ndu̱ loꞌo na chalyuu re juani, nu ca cuayáꞌ tiꞌ chaꞌ cua nguxana chaꞌ laca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu, nu loꞌo tya lyiji cajaa nguꞌ. Tlyu tsa chacuayáꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ Ni loꞌo caca Ni loo liꞌ.
Cua ngutsaꞌa̱ ñaꞌa̱ tyucui ñaꞌa̱ loo Jesús
Loꞌo cua ndyaꞌa scuá tsa̱ liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa; loꞌo Pedro, loꞌo Jacobo, loꞌo Juan ndyaa loꞌo. Jacua tyaꞌa ti nguꞌ biꞌ ndyaa nguꞌ lo xlya caꞌya cua̱, ná loꞌo xaꞌ ñati̱ ndyaa nguꞌ. Ca biꞌ laja loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, cua ngutsaꞌa̱ ñaꞌa̱ tyucui ñaꞌa̱ loo yu. Naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ ndubi tsa ñaꞌa̱ steꞌ Jesús, ngati̱ tsa ñaꞌa̱. Ná nchca jiꞌi̱ sca ñati̱ chalyuu quiꞌí̱ jiꞌi̱ steꞌ nguꞌ juaꞌa̱, masi jlo tsa tiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ nu tyaati̱ lateꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Laja loꞌo naꞌa̱ nguꞌ, liꞌ nduꞌu tucua jyoꞌo Elías loꞌo jyoꞌo Moisés, ndu̱ jyoꞌo biꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Jesús. Liꞌ nchcuiꞌ Pedro loꞌo Jesús:
―Mstru ―nacui̱―, tsoꞌo tsa chaꞌ ndiꞌi̱ ya ca nde loꞌo nuꞌu̱. Ta nuꞌu̱ chacuayáꞌ cuiñá ya sna tyaꞌa chcuaꞌya, tsaca laca su tyiꞌi̱ ycuiꞌ nuꞌu̱, chaca su tyiꞌi̱ La Moisés, chaca su tyiꞌi̱ La Elías ―nacui̱ Pedro jiꞌi̱ Jesús.
Ndyutsi̱i̱ tsa Pedro loꞌo tyaꞌa ndyaꞌa̱, biꞌ chaꞌ ngaꞌaa jlo tiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ chaꞌ nu chcuiꞌ nguꞌ. Loꞌo liꞌ nduꞌu tucua sca coo nguxi̱i̱ tyucui ñaꞌa̱ hichu̱ꞌ nguꞌ su ndu̱ nguꞌ, liꞌ nguañi nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ laja coo biꞌ:
―La cuiꞌ yu re laca nu sca ti Sñiꞌ naꞌ ―nacui̱ Ni―, tyacaꞌa tsa yu ꞌna. Cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ yu re loꞌo chcuiꞌ yu loꞌo ma̱.
Hora ti nguxñaꞌa̱ nguꞌ su ndu̱ jyoꞌo biꞌ tsa̱, pana naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ ngaꞌaa ndu̱ nu nguꞌ biꞌ; sca ti Jesús ndu̱ loꞌo nu sna tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱.
Liꞌ nduꞌu nguꞌ ñaa nguꞌ. Laja loꞌo nguaꞌya nguꞌ lo xlya caꞌya, ngulo Jesús cña jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ná cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ ñiꞌya̱ ngua chaꞌ nu cua naꞌa̱ nguꞌ lo xlya caꞌya.
―Nu loꞌo cajaa ycuiꞌ naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, loꞌo liꞌ tyuꞌú naꞌ chaca quiyaꞌ, liꞌ taca cachaꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
10 Ndaquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu, masi ndube tsa tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu, nu loꞌo cua nacui̱ yu chaꞌ tyuꞌú ycuiꞌ yu chaca quiyaꞌ loꞌo ngujuii yu. 11 Liꞌ nchcuane nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús:
―Nu mstru chaꞌ joꞌó biꞌ ni, ¿ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ mstru biꞌ, loꞌo nacui̱ nguꞌ chaꞌ clyo ntsuꞌu chaꞌ ca̱a̱ jyoꞌo Elías nde chalyuu chaca quiyaꞌ? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús.
12-13 ―Chañi, ntsuꞌu chaꞌ ca̱a̱ jyoꞌo Elías clyo chaꞌ cuaꞌni choꞌo jiꞌi̱ lcaa na ―nacui̱ Jesús―. Cachaꞌ liñi naꞌ jiꞌi̱ ma̱ juani chaꞌ cua laca ndyalaa jyoꞌo Elías biꞌ nde chalyuu. Loꞌo juaꞌa̱ cua nguaꞌni nguꞌ loꞌo yu ñiꞌya̱ nu nscua lo quityi chaꞌ caca jiꞌi̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. La cuiꞌ juaꞌa̱, cua nscua chaꞌ jnaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ chcubeꞌ naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ nscua chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ chaꞌ subaꞌ jnaꞌ.
Nguaꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ sca yu cuañiꞌ nu ngusñi cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱
14 Xaꞌ ndyalaa nguꞌ su ndiꞌi̱ nu xaꞌ la tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús chaca quiyaꞌ. Cua ndyuꞌu tiꞌi̱ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ slo nguꞌ, juaꞌa̱ ndu̱ xi mstru chaꞌ joꞌó loꞌo nguꞌ; nxlyú mstru biꞌ chaꞌ hichu̱ꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús. 15 Ndube tsa tiꞌ nu nguꞌ quiñaꞌa̱ loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús lijya̱. Nxna nguꞌ slo yu chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu liꞌ.
16 ―¿Ñiꞌya̱ chaꞌ nchcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ jua? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ.
17 Liꞌ hora ti nguxana nchcuiꞌ sca ñati̱ nu ndu̱ laja nguꞌ biꞌ:
―Mstru ―nacui̱ jiꞌi̱ Jesús―, na cua ya̱a̱ loꞌo naꞌ jiꞌi̱ sñiꞌ naꞌ slo nuꞌu̱. Na cuꞌu̱ yu xquiꞌya cuiꞌi̱ cuxi nu ngusñi jiꞌi̱ yu. 18 Lcaa seꞌi̱ su nxalú cuiꞌi̱ cuxi biꞌ jiꞌi̱ yu nclyú yu, liꞌ ndyuꞌu ngoꞌ tuꞌba yu; lye ndyacu laꞌya yu, loꞌo liꞌ lye ndyaca yaca cuañaꞌ yu. Loꞌo juaꞌa̱ cua ndijña naꞌ jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jinuꞌu̱ jua si tyajaꞌa̱ nguꞌ chaꞌ culo nguꞌ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nu quicha re. Pana ná ngua jiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ sti nu quicha biꞌ liꞌ.
19 ―Ná jlya tiꞌ cuꞌma̱ tsiyaꞌ ti ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. Cuxi tsa cresiya jiꞌi̱ ma̱. Ngaꞌaa tsoꞌo tyanu naꞌ slo cuꞌma̱, ngaꞌaa talo naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsiyaꞌ ti. Pana ca̱a̱ loꞌo ma̱ jiꞌi̱ nu quicha jua slo naꞌ juani.
20 Liꞌ ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nu quicha slo Jesús. Nu loꞌo naꞌa̱ cuiꞌi̱ cuxi biꞌ jiꞌi̱ Jesús, hora ti nguxalú jiꞌi̱ nu quicha biꞌ; nclyú lo yuu, nxasu, nxasu, ntyucua ngoꞌ tuꞌba liꞌ. 21 Nchcuane Jesús jiꞌi̱ sti nu quicha liꞌ:
―¿Ni jacuaꞌ nguxana quicha biꞌ? ―nacui̱ Jesús.
―Tya loꞌo cuañiꞌ yu, tya liꞌ ngusñi quicha biꞌ jiꞌi̱ yu ―nacui̱ sti nu quicha biꞌ―. 22 Tyu̱u̱ tsa quiyaꞌ cua nguxlyú biꞌ jiꞌi̱ yu lo quiiꞌ, nguxtyú jiꞌi̱ yu lo hitya chaꞌ ngua tiꞌ cuiꞌi̱ chaꞌ cujuii jiꞌi̱ yu. Cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ ya, cuaꞌni nuꞌu̱ sca chaꞌ tsoꞌo, cuaꞌni nuꞌu̱ joꞌo jiꞌi̱ yu si nchca jinuꞌu̱ ―nacui̱ sti nu quicha biꞌ jiꞌi̱ Jesús.
23 ―¿Ni chaꞌ laca nacui̱ nuꞌu̱ ꞌna juaꞌa̱, si nchca ꞌna? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. Lcaa lo cña nchca jiꞌi̱ sca ñati̱ nu jlya tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱.
24 Hora ti nchcuiꞌ sti nu quicha biꞌ liꞌ:
―Jlya tiꞌ naꞌ jinuꞌu̱ ―nacui̱―, xtyucua nuꞌu̱ ꞌna chaꞌ jlya la tiꞌ naꞌ jinuꞌu̱ hora nu loꞌo ngaꞌaa jlya tsoꞌo tiꞌ naꞌ ―nacui̱ jiꞌi̱ Jesús.
25 Loꞌo naꞌa̱ Jesús chaꞌ quiñaꞌa̱ la ñati̱ cua tyuꞌu tiꞌi̱ ti nguꞌ slo, liꞌ ngulo yu cña jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi biꞌ:
―Cuiꞌi̱ cuxi nuꞌu̱ ni, la cuiꞌ nuꞌu̱ laca nu nguaꞌni cuꞌu̱ jiꞌi̱ nu quicha re ―nacui̱ Jesús―. Culo naꞌ cña jinuꞌu̱ juani chaꞌ tyuꞌu nuꞌu̱ jiꞌi̱ yu cuañiꞌ re. Ngaꞌaa xlyú nuꞌu̱ jiꞌi̱ yu tsiyaꞌ ti ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi.
26 Nguaꞌni biꞌ chaꞌ cui̱i̱ ngusiꞌya nu quicha, xaꞌ lye tsa nguxalú cuiꞌi̱ jiꞌi̱ nu quicha biꞌ loꞌo nduꞌu cuiꞌi̱ jiꞌi̱ liꞌ. Nclyú nu quicha biꞌ, ntsiya nguliji tiꞌ. Cua quiñaꞌa̱ tsa nguꞌ naꞌa̱ jiꞌi̱.
―Cua ngujuii yu ―nacui̱ nguꞌ liꞌ.
27 Liꞌ ngusñi Jesús yaꞌ nu quicha biꞌ, nguxatu̱u̱ Jesús jiꞌi̱. Ndatu̱ nu quicha biꞌ, chaꞌ ngua tsoꞌo hora ti.
28 Loꞌo liꞌ nduꞌu Jesús ndyaa yu nde neꞌ niꞌi̱. Liꞌ nchcuiꞌ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ loꞌo yu su ntucua ycuiꞌ ti nguꞌ:
―¿Ni chaꞌ ná ngua jiꞌi̱ ya culo ya jiꞌi̱ cuiꞌi̱ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nu quicha biꞌ? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús.
29 ―Sca lo ti cuiꞌi̱ cuxi laca biꞌ ―nacui̱ Jesús―. Ná nchca jiꞌi̱ ma̱ culo ma̱ jiꞌi̱ sca cuiꞌi̱ juaꞌa̱, si ná jña ma̱ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ caca.
Xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cajaa ycuiꞌ
30 Loꞌo liꞌ nduꞌu nguꞌ biꞌ quichi̱ biꞌ, nteje tacui nguꞌ tyu̱u̱ tyaꞌa quichi̱ loyuu su cuentya Galilea biꞌ. Ná ntiꞌ Jesús chaꞌ caja chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ biꞌ, chaꞌ nteje tacui ycuiꞌ yu loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu, 31 chaꞌ ntiꞌ Jesús culuꞌu la jiꞌi̱ nu nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ laja loꞌo ndyaꞌa̱ ycuiꞌ ti nguꞌ.
―Ntsuꞌu sca ñati̱ nu cujuiꞌ cresiya ꞌna jiꞌi̱ nguꞌ tisiya chaꞌ cuaꞌni cuxi nguꞌ loꞌo naꞌ, masi cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Cujuii nguꞌ biꞌ jnaꞌ liꞌ. Pana loꞌo tyuꞌu scua sna tsa̱ tya loꞌo cua ndyujuii nguꞌ ꞌna, liꞌ tyuꞌú naꞌ chaca quiyaꞌ ―nacui̱ Jesús.
32 Ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ ñiꞌya̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ; pana ná ndachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu ñiꞌya̱ nu ntiꞌ ñacui̱ chaꞌ nu nda yu, chaꞌ ntsi̱i̱ nguꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo yu liꞌ.
Nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ
33 Loꞌo liꞌ ndyalaa nguꞌ nde quichi̱ Capernaum, ndyatí̱ nguꞌ neꞌ sca niꞌi̱. Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ:
―¿Ni chaꞌ nchcuiꞌ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱ ca tyucui̱i̱ biꞌ tsa̱? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
34 Ná ntajaꞌa̱ nguꞌ cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu ñiꞌya̱ chaꞌ nu cua nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ tyucui̱i̱, chaꞌ ntyujuꞌu tiꞌ nguꞌ. Tyempo biꞌ cua nda nguꞌ chaꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ si ndulo la chaꞌ jiꞌi̱ tsaca tyaꞌa ndyaꞌa̱ nguꞌ. 35 Liꞌ ndyacaꞌa̱ Jesús, xaꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nu tii tyucuaa tyaꞌa nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
―Ñati̱ nu ntiꞌ caca loo la jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ ni, ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni nguꞌ biꞌ lcaa cña sube ti chaꞌ xtyucua jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, ñiꞌya̱ nduꞌni sca msu cña jiꞌi̱ xuꞌna ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
36 Loꞌo liꞌ nduꞌu Jesús sca laꞌa ti, ñaa loꞌo jiꞌi̱ sca nu sube slo nguꞌ. Liꞌ nguxatu̱ yu jiꞌi̱ nu piti biꞌ nde loo su ndiꞌi̱ nguꞌ. Laja loꞌo ngüityi Jesús jiꞌi̱ nu piti biꞌ, liꞌ nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ chaca quiyaꞌ:
37 ―Loꞌo xtyucua ma̱ jiꞌi̱ sca ñati̱ ñiꞌya̱ laca nu piti re xquiꞌya naꞌ, la cuiꞌ juaꞌa̱ na nxtyucua ma̱ ꞌna laca ―nacui̱ Jesús―. Loꞌo juaꞌa̱, loꞌo nduꞌni ma̱ cña ꞌna, la cuiꞌ juaꞌa̱ nduꞌni ma̱ cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni nu cua nda ꞌna lijya̱a̱ nde chalyuu ―nacui̱ Jesús.
Stuꞌba ti ntsuꞌu tyiquee nguꞌ loꞌo na si ná nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ biꞌ loꞌo na
38 ―Mstru ―nacui̱ Juan jiꞌi̱ Jesús―, cua naꞌa̱ ya jiꞌi̱ chaca ñati̱ nu ngulo jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ngusñi jiꞌi̱ ñati̱. Nduꞌni yu cña biꞌ chacuayáꞌ jinuꞌu̱, nacui̱ yu, pana ná ndyaca tsaꞌa̱ yu loꞌo cua. Biꞌ chaꞌ ngua tiꞌ ya cuaꞌa ya jiꞌi̱ yu, chaꞌ ná culo yu jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ Juan.
39 ―Ná cuaꞌa ma̱ jiꞌi̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Ñati̱ nu cuaꞌni sca chaꞌ tlyu chacuayáꞌ jnaꞌ nacui̱ nguꞌ, ngaꞌaa ca chcuiꞌ ñati̱ biꞌ chaꞌ cuxi jnaꞌ nde loo la. 40 Stuꞌba ti ntsuꞌu tyiquee ñati̱ loꞌo na si siꞌi na nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ loꞌo na. 41 Chañi chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo cuꞌma̱ juani: si ta laja ti cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ masi sca tasa ti hitya coꞌo ma̱ xquiꞌya chaꞌ ñati̱ jiꞌi̱ Cristo laca ma̱, nde loo la tyacua chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ.
Cuxi tsa caca si ntsuꞌu sca quiꞌya nu ndulo la jiꞌna
42 ’Ná tsoꞌo culuꞌu sca ñati̱ tyucui̱i̱ cuxi jiꞌi̱ ñati̱ nu jlya tiꞌ ꞌna ñiꞌya̱ jlya tiꞌ nu sube ―nacui̱ Jesús―. Tsoꞌo la masi tyaaca̱ꞌ sca quichi tonu yane yu cuxi biꞌ, liꞌ xtyú nguꞌ jiꞌi̱ yu lo hitya tyujoꞌo. 43 Ngaꞌa̱ chaꞌ xtyanu ma̱ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ sca chaꞌ cuxi nu ndiya tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱, masi ndulo tsa chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱, ntiꞌ ma̱, ñiꞌya̱ si laca yaꞌ ma̱. Tsoꞌo la si xana chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ ma̱, masi ná loꞌo chaꞌ cuxi nu ndulo tsa jiꞌi̱ ma̱ nquichaꞌ, chaꞌ liꞌ ná tyalaa ma̱ su cuxi tsa ca bilyaa. Ná ntsuꞌu chaꞌ tye chaꞌ ndyaqui̱ quiiꞌ ca biꞌ, tsa cuꞌ ti ndyaqui̱. 44 Ná tye chaꞌ cacu conuꞌ cuañaꞌ nguꞌ ca biꞌ, ni ná tye chaꞌ ndyaqui̱ quiiꞌ tsiyaꞌ ti. 45 La cuiꞌ ti chaꞌ, masi ndiya tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ sca chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni ma̱, masi ndulo tsa chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ ma̱ ntiꞌ ma̱, ñiꞌya̱ si laca quiyaꞌ ma̱, ngaꞌa̱ chaꞌ xtyanu ma̱ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱. Tsoꞌo la si xana chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ ma̱, masi ná loꞌo chaꞌ cuxi biꞌ, chaꞌ liꞌ ná tyalaa ma̱ su cuxi tsa ca bilyaa. 46 Ná tye chaꞌ cacu conuꞌ cuañaꞌ nguꞌ ca biꞌ, ni ná tye chaꞌ ndyaqui̱ quiiꞌ tsiyaꞌ ti. 47 La cuiꞌ ti chaꞌ, masi ndiya tsa tiꞌ ma̱ sca chaꞌ cuxi nu ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱, ngaꞌa̱ chaꞌ xtyanu ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti, ñiꞌya̱ si na culo ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ cloo ma̱. Tsoꞌo la si xana chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ ma̱, masi ná loꞌo chaꞌ cuxi biꞌ nu ndulo tsa jiꞌi̱ ma̱ nquichaꞌ, chaꞌ liꞌ ná tyalaa ma̱ su cuxi tsa ca bilyaa. 48 Ná tye chaꞌ cacu conuꞌ cuañaꞌ nguꞌ ca biꞌ, ni ná tye chaꞌ ndyaqui̱ quiiꞌ tsiyaꞌ ti.
49 ’Xñi ycuiꞌ Ndyosi lcaa msta̱ nu tyucui tyiquee nguꞌ sta nguꞌ chaꞌ tyaqui̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Loꞌo xi tejeꞌ sta nguꞌ lo msta̱ biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ xñi ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu talo loꞌo tyacua chaꞌ tiꞌí jiꞌi̱ nguꞌ. 50 Tsoꞌo tsa tejeꞌ, nduꞌnijoꞌo tsa jiꞌna, pana si tye chaꞌ cñiꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱, liꞌ ngaꞌaa cuaꞌnijoꞌo jiꞌna, chaꞌ ngaꞌaa caca cñiꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ. Loꞌo lcaa cuꞌma̱ ni, ñiꞌya̱ laca tejeꞌ laca ma̱; tsoꞌo tsa cña nduꞌni tejeꞌ loꞌo sca na cacu na, juaꞌa̱ tsoꞌo tsa cña cuaꞌni ma̱ laja ñati̱ chalyuu si tsoꞌo ti tyiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱.