11
Mburugüɨrovia regua
Mburugüɨrovia ñanoi yave, yaicuaa ñanoita co ñaãro ñaĩ yayerovia reve vae, yepe tẽi mbaetɨño yaecha. Yandetenondegua reta umbɨyerovia Tumpa ipurugüɨrovia re.
Yapurugüɨrovia yave, yaicuaa ɨvɨ jare opaete ara re ñugüɨnoi vae uyeyapo co Tumpa jei vae rupi, jare opaete cua reta yandepuere yaecha vae uyeyapo'ã mbae güi. Echa'ã ndei Tumpa uyapo mbove, mbaetɨ co mbae ave.
Abel güɨrovia Tumpa. Jáeramo umee Tumpa pe maemɨmba uyeyucacue. Cua icavi ete Tumpa pe jocua Caín umee Tumpa pe vae güi. Jare Tumpa uicuaaca umbujupi co Abel jocua umee Tumpa pe vae rupi. Jare yepe tẽi Abel umano, ẽrei jocua uyapo vae mbae uicuaaca yandeve.
Enoc güɨrovia Tumpa. Jáeramo Tumpa güɨraa ɨvɨ güi jecove reve. Mbaetɨ quía ipuere uvãe chupe. Echa'ã Tumpa güɨraa ɨvɨ güi. Echa'ã ndei Tumpa güɨraa mbove, Tumpa uicuaaca quirãi Enoc umbɨyerovia. Ẽrei yarovia'ã yave Tumpa, yandepuere'ã yambɨyerovia. Echa'ã yarovia'ã yave ime co penti Tumpa, yandepuere'ã yaya jese. Jae ramiño vi yarovia'ã yave Tumpa uyecuaata co yandeve jecuaeño yaeca yave, yandepuere'ã yaya jese.
Noé güɨrovia Tumpa. Jáeramo uyapo chalana guasu jentarã reta oyepe vaerã ɨporu guasu güi. Echa'ã ndei ɨporu guasu uyeyapo mbove, Tumpa uicuaaca Noé pe uyeyapota co. Jáeramo Noé uyapo chalana guasu umbɨadora Tumpa ramo. Jare jocua uyapo vae rupi Noé uicuaaca ɨvɨ pegua reta icavi mbae vae uyapo vae reta co, jare Tumpa umbujupi ipurugüɨrovia jeco pegua.
Abraham güɨrovia Tumpa. Jáeramo uyapo Tumpa umɨmbeu chupe uyapo vaerã vae. Echa'ã Tumpa umɨmbeu chupe oo vaerã ambɨe ɨvɨ Tumpa umeeta imbaerã vae pe. Jayave Abraham oẽ oo jenta güi, yepe tẽi uicuaa'ã quetɨ oo vae. Abraham güɨrovia Tumpa ramo, icoiño ɨvɨ Tumpa jei umeeta chupe vae pe jo carpa guacapi pegua pe. Jucuarãi uyecuaa jocua ɨvɨ jae imbae'ã co. Jae ramiño vi Isaac jare Jacob yugüɨreco joco pe jo guacapi pegua pe, yepe tẽi Tumpa jei chupe reta vi umeeta co jocua ɨvɨ imbaerã. 10 Echa'ã Abraham uãro oĩ uique vaerã tenta guasu Tumpa uyapo vae. Jocua tenta guasu ndarau opa.
11 Sara güɨrovia Tumpa. Jáeramo Tumpa umee chupe imembɨ vaerã. Jare Sara imembɨ, yepe tẽi ucuacuaa ete. Echa'ã güɨrovia Tumpa uyapota co jei uyapota vae. 12 Jáeramo jeta ete co Abraham iñemoñaa reta, yepe tẽi Abraham indechi ete ma. Jeta ete co yasɨtata ara re ñugüɨnoi vae reta jare jeta ete co ɨvɨcuĩti ɨ guasu jembeɨ pe oĩ vae. Jae ramiño vi jeta ete co Abraham iñemoñaa reta.
13 Cua reta umano güɨrovia reve Tumpa, yepe tẽi Tumpa ndeiño umee chupe reta jei umeeta chupe reta vae. Jae reta jei iyupe imbae'ã co cua ɨvɨ. Ẽrei uicuaa ɨma yave Tumpa uyapota co jei uyapota vae. 14 Jare jei reta yave iyupe cua ɨvɨ imbae'ã vae co, uipota jei uãro ñugüɨnoi ĩru ɨvɨ yugüɨreco pɨpe vaerã. 15 Añete co ipɨa pe uyemɨngueta yave jocua ɨvɨ Abraham oẽ oo chugüi vae re yugüɨraa ye vaerã joco pe, aramoi ipuereta tẽi yugüɨraa ye joco pe. 16 Ẽrei uipota reta ɨvɨ icavi ete jocua güi vae. Uipota penti ɨvɨ ara pegua. Jáeramo Tumpa imara'ã jee re. Echa'ã jee co Abraham jare Isaac jare Jacob iTumpa. Jare jae uyapo ma chupe reta tenta guasu jentarã.
17 Tumpa uipota uicuaa uyapota ra Abraham Tumpa jei chupe uyapo vaerã vae. Jáeramo Abraham uyucata tẽi Isaac umee vaerã Tumpa pe. Jucuarãi uyapo güɨrovia Tumpa ramo. Yepe tẽi Tumpa umee ma chupe jei umeeta chupe vae reta, ẽrei uyucata tẽi taɨ jae vaeño umee vaerã Tumpa pe. 18 Echa'ã Tumpa jei ma Abraham pe Isaac re cuarãi: “Nenoita niñemoñaa reta Isaac rupi.” Jucuarãi jei. 19 Abraham uicuaa jae uyuca yave taɨ, Tumpa ipuere umbɨjecove ye. Jare yandepuere yamɨjaanga cua uyeyapo vae, yae yave Abraham umbɨresive Isaac mano güi.
20 Isaac güɨrovia Tumpa. Jáeramo uyerure Tumpa pe umɨvendise vaerã Jacob jare Esaú uyeyapota chupe reta vae re.
21 Jacob güɨrovia Tumpa. Jáeramo umanota ma yave, uyerure Tumpa pe umɨvendise vaerã José taɨ reta mocui reve, jare umbɨadora Tumpa uyeco oĩ rambueve ipopoca re.
22 José güɨrovia Tumpa. Jáeramo umanota ma yave, jei Israel pegua reta pe oẽta co yugüɨraa Egipto güi, jare oyocui reta jetecue re.
23 Moisés tu jare ichɨ güɨrovia Tumpa. Jáeramo Moisés ichɨ güi oa ma yave, tu jare ichɨ oñomi jo pe mbapɨ yasɨ. Echa'ã uecha Moisés ipõra ete co, jare uquɨye'ã mburuvicha guasu Egipto pegua iporoyocui güi.
24 Moisés güɨrovia Tumpa. Jáeramo ucuacuaa ma yave, uipota'ã ico vaerã Faraón tayɨ imembɨrã. 25 Ipuere tẽi uyapo mbaeyoa uyembɨyerovia vaerã michi pegua. Ẽrei uipota ete jocua güi uiporara Tumpa imbae reta ndive. 26 Echa'ã Moisés güɨrovia icavi ete chupe uñererɨ̃roca vaerã Cristo jeco pegua opaete corepoti Egipto pe oĩ vae güɨnoi vaerã vae güi. Echa'ã uicuaa icavi ete co Tumpa umeeta chupe vae opaete corepoti Egipto pe oĩ vae güi.
27 Moisés güɨrovia Tumpa ramo, oẽ oo Egipto güi. Uquɨye'ã mburuvicha guasu güi, yepe tẽi mburuvicha guasu pochɨ ete chupe. Jare Moisés urupɨa ɨma ñana pe. Echa'ã yepe tẽi mbaetɨ quía ipuere uecha Tumpa, ẽrei jae ico quía uecha Tumpa vae ico rami. 28 Moisés güɨrovia Tumpa ramo, omboe Israel pegua reta pascua re. Jocua ara pe jae reta uɨpi jonque penti penti tugüɨ pe, agüɨye vaerã ángel uyuca taɨ tenondegua reta. Echa'ã jocua ángel uyuca Egipto pegua reta taɨ tenondegua vae reta.
29 Israel pegua reta güɨrovia Tumpa. Jáeramo Ɨ Guasu Pɨ̃ta jee vae uasa ɨvɨ utini vae rupi uasa rami. Ẽrei Egipto pegua reta uasa rambueve, ɨ ou ye chupe reta jare opa umbɨpɨtupa.
30 Israel pegua reta güɨrovia Tumpa ramo, Jericó iquẽsea ita pegua vae uyapara Israel pegua reta siete ara ma uyere jese yave.
31 Cuña aguasa rupi ico vae Rahab jee vae güɨrovia Tumpa. Jáeramo opaete Jericó pegua güɨrovia'ã Tumpa vae reta umano yave, Rahab umano'ã. Echa'ã jae umbɨresive cavi Israel pegua reta uipiãro yave Jericó.
32 Jeta ete ma che jae güɨrovia Tumpa vae reta re. Chepuere'ã ma amɨmbeu vaerã peve Gedeón, Barac, Sansón, Jefté, David, Samuel jare Tumpa iñee umɨmbeu vae reta regua. 33 Jae reta vi güɨrovia Tumpa. Jáeramo umɨamɨri mburuvicha guasu reta, uyapo jupi vae, Tumpa umee chupe reta jei umeeta chupe reta vae, jare Tumpa uyandareco jese reta agüɨye vaerã yaguapɨ̃ta reta uyuca. 34 Jae reta ombove tata tuicha vae reta. Amocue vae jovaicho reta uipota tẽi uyuca quɨsepucu pe, ẽrei ipuere'ã. Ipɨtu reta yave, Tumpa umee chupe reta mbaepuere. Jatangãtu ete reta uñerãro vaerã jare ombosi sundaro reta ambɨe ɨvɨ reta güi yugüeru uñerãro vaerã jae reta ndive vae. 35 Amocue cuña reta icuimbae uyeyucaca, jare Tumpa umbɨjecove ye güeru umanocue vae reta ipɨte güi, jae reta ipuere ye vaerã uyandareco cuña reta re. Ĩru vae reta uyeyucaca ɨvɨra pe. Uiporaraca chupe reta vae reta jei ipuere jecuae yugüɨreco cua ɨvɨ pe, uyapo yave jae reta jei chupe reta uyapo vaerã vae, ẽrei uipota'ã reta. Echa'ã uicuaa Tumpa umbɨjecove yeta güeru umanocue vae reta ipɨte güi jare jayave icavi eteta chupe reta cua ɨvɨ pe jecuae yugüɨreco vae güi. 36 Ĩru vae reta uiporara ete uñererɨ̃roca jare uñenupaca chicote pe yave. Jare ĩru vae reta uñeñonoca peresorɨru pe jare uyepocuaaca joco pe. 37 Amocue vae jovaicho reta uyapi ita pe uyuca. Ĩru vae reta jovaicho reta uyasɨa icúa rupi sierra pe uyuca. Ĩru vae reta uiporara jovaicho reta jei yave ipuere jecuae yugüɨreco cua ɨvɨ pe, uyapo yave jae reta jei chupe reta uyapo vaerã vae. Ĩru vae reta uyeyucaca quɨsepucu pe. Amocue vae uguata opaete que rupi jare jemimonde co jae ovecha ipirecue ani capura ipirecue. Mbaetɨ etei mbae güɨnoi reta. Uiporara ete reta. Jovaicho reta uyapo icavi mbae vae chupe reta. 38 Jocua güɨrovia Tumpa vae reta uguataguata ñana reta rupi jare ɨvɨtu guasu reta rupi, jare yugüɨreco ɨvɨcua tuicha vae reta pe. Ɨvɨ pegua reta iyoa ete. Jáeramo ipuere'ã uicuaa icavi ete co jocua güɨrovia Tumpa vae reta.
39 Opaete jocua reta umbɨyerovia Tumpa ipurugüɨrovia re. Ẽrei Tumpa umee'ã chupe reta jei umeeta chupe reta vae. 40 Echa'ã Tumpa uicuaa yande ñanoita co mbae icavi ete umeeta chupe reta vae güi vae, agüɨye vaerã jae reta uyembɨasaca ete ndei yande yayembɨasaca ete mbove.