7
Jesús umbɨgüera sundaro reta juvicha jembiocui
(Mt 8.5-13)
Jare opa ma imiari yave uyapɨsaca jese vae reta pe, Jesús oo Capernaum pe. Jare jocua tenta guasu pe ico penti sundaro reta juvicha jembiocui. Cua cuimbae imbaerasɨ. Umano pota echa. Jare sundaro reta juvicha uau cua jembiocui. Jare sundaro reta juvicha uyandu Jesús regua. Jáeramo omondo Jesús oĩ vae pe amocue judío reta itenondegua reta, jae reta uyerure vaerã Jesús pe oo vaerã umbɨgüera sundaro reta juvicha jembiocui. Jare yugüeru uvãe yave Jesús oĩ vae pe, uyerure chupe cua re. Jei reta chupe:
—Cua mburuvicha ipɨacavi co. Jáeramo icavi co nde ndiyapo vaerã cua chupe. Echa'ã jae yanderau jare uyapo yandeve penti tupao —jei reta. 6-7 Jayave Jesús oo jae reta jupíe. Jare yugüɨraa ma uvãe yave coiño mburuvicha jenta güi, mburuvicha ombou amocue iĩru reta uñeovãiti vaerã Jesús ndive. Jae reta jei chupe:
—Mburuvicha jei: ‘Agüɨye iyemambeco, cheYa, ndeyu vaerã cherenta pe. Echa'ã mbae'ã co che. Jáeramo aa'ã noovãiti. Ndepuere ndere joco güiño cherembiocui ucuera vaerã, jare ucuerata co’ —jei, jei reta chupe—. ‘Echa'ã ime mburuvicha mbaepuere güɨnoi cheré vae reta. Jae ramiño vi che anoi mbaepuere sundaro reta re. Che jae penti sundaro pe: Ecua, jare jae oo. Jae ramiño vi che jae ĩru sundaro pe: Eyu, jare jae ou. Jae ramiño vi che jae cherembiocui pe: Iyapo cua, jare jae uyapo’ —jei, jei reta.
Jare Jesús cua uyandu yave, ipɨacañɨ sundaro reta juvicha re. Jayave uyerova jare jei jeta vae yugüɨraa jaɨcue vae pe:
—Che jae peve, avãe'ã cua nunga mburugüɨrovia tuicha vae Israel pegua reta ipɨte pe.
10 Jayave sundaro reta juvicha ombou vae reta yugüɨraa ye sundaro reta juvicha jenta pe, jare uecha ucuera ma co uyeyocui vae imbaerasɨ ico vae.
Jesús umbɨjecove ye cuña ime umano vae imembɨ cuimbae
11 Jayave pɨareve pe Jesús oo tenta guasu Naín pe. Jare jeta jemimboe reta jare ĩru vae reta yugüɨraa jae jupíe. 12 Jare oo ma uvãe yave coiño tenta guasu jonque güi, umano vae güeru vae reta yugüeru tenta guasu güi. Umano vae penti cuimbae co jare ichɨ penti cuña ime umano vae co. Umano vae jocua cuña imembɨ jae vaeño co. Jare jeta tenta guasu pegua reta yugüeru jocua cuña jupíe. 13 Jare yandeYa uecha yave cuña, uiparareco jare jei chupe:
—Agüɨye iyao.
14 Jayave Jesús oo uyavɨquɨ umano vae jɨru. Jare ovoɨ güeru vae reta uyemboɨ. Jayave Jesús jei taɨrusu vae pe:
—Che jae ndeve: Epũa.
15 Jayave umano vae uguapɨ jare umbɨpɨ uyemɨngueta. Jayave Jesús umee ye ichɨ pe. 16 Jayave opaete vae uquɨye. Umbɨadora reta Tumpa. Jei reta:
—Penti Tumpa iñee umɨmbeu vae ipuere ete vae ou ma yandepɨte pe. Tumpa ombou yandeve yanderau ramo. Echa'ã yande co jae imbae reta —jei reta.
17 Jare Jesús uyapo vae jerãcua opaete Judea rupi jare opaete Judea iyɨpɨ rupigua rupi.
Juan ombou jemimboe reta Jesús oĩ vae pe
(Mt 11.2-19)
18 Jare Juan jemimboe reta umɨmbeu Juan pe opaete cua regua. 19 Jayave Juan ueni mocui jemimboe reta jare ombou yandeYa oĩ vae pe jei vaerã chupe:
—¿Nde pa co jae Cristo outa vae? ani ¿nuãrota pa ĩru vae ou vaerã?
20 Jayave jocua cuimbae reta yugüeru uvãe Jesús oĩ vae pe jare jei chupe:
—Juan upurumbɨbautizase vae orembou ndeve. Jae jei: ‘¿Nde pa co jae Cristo outa vae? ani ¿nuãrota pa ĩru vae ou vaerã?’ —jei, jei reta.
21 Jayave jocua ora pe etei Jesús umbɨgüera jeta imbaerasɨ vae reta jare umbɨsɨrɨ aña reta oya jese vae reta güi. Jae ramiño vi umbɨgüera jeta jesa mbae vae reta, jae reta umae vaerã. 22 Jayave Jesús jei Juan ombou chupe vae reta pe:
—Pecua ye pemɨmbeu Juan pe peecha jare piyandu vae. Jesa mbae vae reta umae ma. Ipuere mbae uguata vae reta uguata ma. Ipire ocui vae reta ucuera ma. Iyapɨsa mbae vae reta uyandu ma. Umano vae reta icove ye ma. Iparavete vae reta uyapɨsaca ñee icavi vae re —jei—. 23 Jare Tumpa umɨvendiseta jecuae güɨrovia cheré vae reta —jei chupe reta.
24 Jare yugüɨraa ye yave Juan ombou vae reta, Jesús umbɨpɨ umɨngueta joco pe ñugüɨnoi vae reta Juan re. Jei chupe reta:
—¿Quía re pa co peo ñana pe pemae? Jae ipɨrãta mbae vae'ã co tacuarãsɨ omɨ ɨvɨtu uipeyu yave vae rami —jei—. 25 ¿Quía re pa co peo pemae? Jae omonde'ã temimonde ipõra vae. Mase, temimonde ipõra vae omonde vae reta yugüɨreco mburuvicha guasu reta jenta pe jare icavi ete yugüɨreco —jei—. 26 ¿Peo ra pemae vaerã penti Tumpa iñee umɨmbeu vae re? Añete che jae peve, Tumpa umee chupe uyapo vaerã jeta ete ĩru Tumpa iñee umɨmbeu vae reta uyapo vae güi —jei—. 27 Tumpa iñee pe uyecuatía oĩ jese cuarãi:
‘Mase’ —jei Tumpa—, ‘che amondota chiñee güɨraata vae nderenonde,
uyapɨcatu vaerã nderaperã.’
Jucuarãi uyecuatía oĩ —jei chupe reta—. 28 Che jae peve, Tumpa umee Juan upurumbɨbautizase vae pe uyapo vaerã jeta ete ĩru Tumpa iñee umɨmbeu vae reta uyapo vae güi. Ẽrei taɨcuegua vae Tumpa iporoyocuia pegua uyembutuichaca eteta Juan güi —jei—. 29 Jare mburuvicha peguarã ocovara vae reta jare opaete uyapɨsaca Juan re vae reta uicuaaca Tumpa jupi co. Echa'ã Juan umbɨbautiza reta —jei—. 30 Ẽrei fariseo reta jare mboroyocui re oporomboe vae reta uyapo'ã Tumpa jei uyapo vaerã vae. Echa'ã uyembɨbautizaca'ã Juan pe —jei.
31 Jayave Jesús jei chupe reta:
—Tamɨmbeu peve mbae ndive amboyovaque añave yugüɨreco vae reta. Tamɨmbeu peve mbae rami co jae reta —jei—. 32 Jae reta co sambiaɨ plaza pe uguapɨ ñugüɨnoi vae reta rami. Jae reta jei uyupe cuarãi: ‘Nduyemimbɨ ma peve, ẽrei pe reta pepɨrae'ã. Orepɨatɨtɨ perovaque, ẽrei pe reta piyao'ã.’ Jucuarãi jei —jei—. 33 Echa'ã Juan upurumbɨbautizase vae ou, jare jae uyecuacu tembíu jare vino güi. Jáeramo pe reta pere aña oya co Juan re —jei—. 34 Che cuimbaerã ayeyapo vae ayu, jare che ayecuacu'ã tembíu jare vino güi. Jáeramo pe reta pere: ‘Mase, jae jou jeta tembíu jare vino. Jae co mburuvicha peguarã ocovara vae reta jare teco icavi mbae vae uyapo vae reta iamigo’ —pere, jei—. 35 Ẽrei opaete iyaracuaa vae reta uicuaaca aracuaa icavi co —jei.
Jesús Simón jenta pe
36 Jare penti fariseo uparea Jesús pe oo vaerã ucaru jae ndive. Jayave Jesús oo fariseo jenta pe jare uguapɨ ucaru vaerã. 37 Jare penti cuña aguasa rupi ico vae jocua tenta guasu pegua uicuaa Jesús ucaru co oĩ fariseo jenta pe, jare güeru mbae ipiche cavi vae jɨru ita alabastro jee vae pegua pe. 38 Jayave cuña uyemboɨ Jesús icupe cotɨ jare uyao. Jare umbɨpɨ umãquɨ Jesús ipɨ jesaɨ pe. Jayave cuña umɨtini Jesús ipɨ ía pe jare uyurupɨte vi ipɨ. Jayave uipichɨ mbae ipiche cavi vae ipɨ re. 39 Jare fariseo Jesús pe uparea vae cua uecha yave, jei iyupe ipɨa pe: “Cua cuimbae penti Tumpa iñee umɨmbeu vae yave, uicuaata tẽi quía co cua cuña jare mbae nunga cuña co jae. Echa'ã iyoa vae co” —jei.
40 Jayave Jesús jei fariseo pe:
—Simón, aipota mbae jae ndeve.
—Ere cheve, oporomboe vae —jei Jesús pe.
41 Jayave Jesús jei chupe:
—Mocui cuimbae ipía ĩru cuimbae pe. Penti cuimbae ipía chupe quinientos ara mbaravɨquɨ jepɨ pegua, jare ĩru cuimbae ipía chupe cincuenta ara mbaravɨquɨ jepɨ pegua —jei—. 42 Ẽrei mocui reve mbaetɨ güɨreco corepoti ipía umbɨepɨ vaerã. Jayave upurumbɨpía vae opa umɨcañɨ mocui reve pe ipía —jei—. Emɨmbeu cheve, upurumbɨpía vae cua uyapo ramo, cua mocui vae güi ¿quía nunga pa uau eteta upurumbɨpía vae? —jei.
43 Jayave Simón jei Jesús pe:
—Che chepɨa pe ayemɨngueta jocua cuimbae jeta ipía opa umɨcañɨ chupe vae.
Jayave Jesús jei chupe:
—Jaecavi ndere.
44 Jayave Jesús uyerova cuña cotɨ jare jei Simón pe:
—Mase, emae cua cuña re. Che aique nerenta pe yave, nemee'ã cheve ɨ ayoe vaerã chepɨ. Ẽrei jae umãquɨ ma chepɨ jesaɨ pe jare umɨtini ía pe —jei—. 45 Nde cheyurupɨte'ã. Ẽrei cua cuña aique güive uyurupɨte chepɨ —jei—. 46 Nde niñono'ã aceite cheãca re. Ẽrei cua cuña uipichɨ mbae ipiche cavi vae chepɨ re —jei—. 47 Jáeramo che jae ndeve, yepe tẽi jeta cua cuña imbaeyoa reta, ẽrei ambɨasa chupe. Echa'ã jae cherau ete. Ẽrei ime yave quía michiño ĩru vae umbɨasa chupe vae, jae michiño vi uau jocua ĩru vae —jei.
48 Jayave Jesús jei cuña pe:
—Ambɨasa ma ndeve nembaeyoa reta.
49 Jayave Jesús ndive ucaru ñugüɨnoi vae reta jei iyupe ipɨa pe: “¿Quía ra co cua? ¿Quirãita ra ipuere umbɨasa quía pe imbaeyoa reta?”
50 Ẽrei Jesús jei cuña pe:
—Ndiyembɨasaca ma nderovia cheré ramo. Ecua ndepɨacatu reve —jei.