20
Yesu mumuŋan gâbâ zaarip.
(Mt 28:1-8; Mk 16:1-8; Lu 24:1-12)
1 Yuda zeŋgât kendon âki haŋgât ŋâtikŋâ Maria, Madala kamânân gokŋâ, zâk Yesugât kwagân arip. Âi takâm egi kât patâ mâtâp mârum dooŋguwet, zo kâbakŋine zeip.
2 Yatâ ekŋâ sârârâk kârâm âim Simoŋ Petero sot Yohane, nâ Yesuŋâ umŋandâ gâsunimap, net muyagenikâm dâtnâkom sâip, “Kembugât kâmbarâŋ, zo kwagân gâbâ mem arie. Oi ikâ âi pe, zo nen mân nâŋgen.”
3 Yatâ sâi Petero sot bukuŋâ nâ, net mirin gâbâ gemŋâ kwagân âiwet.
4 Mâtâbân sârârâk kârâm âim nâŋâ Petero walâm kek âim kândon takâwan.
5 Âi takâm kât mâtâpŋan mân bagim yen pindiŋsâm eksa sâŋgumâk zei egâwan.
6 Simoŋ Petero, zâk bet gamŋâ kât mâtâpŋan bagim sâŋgumâk zei egip.
7 Sâŋgum ŋâi Yesugât kâukŋâ kâpiwet, zo zei egip. Sâŋgum zo sâŋgum nâmbut zen sot mân zeip. Zikŋik kâpiyagom zeip.
8 Yatâ zei kândom kwagân âi takâwan, nâŋâ bagimŋâ yatik ek, zaatsap zo bonŋâ sâm zo nâŋgâwan.
9 Ombeŋan ândiwenân Yesu mumuŋan gâbâ zaatpapkât Kembugât ekaban den ziap, zo mân nâŋgâm kwâtâtiwen.
10 Yatâ ekŋâ a zagât net kamânân âburem âiwet.
Yesu zâk Maria Madala kamânân gok, zâkkâren muyageip.
(Mk 16:9-11)
11 Maria zâk kwak sâtŋan kin iseip. Isem tap ko pindiŋsâmŋâ kwagân egip.
12 Egi sumbem a zagât hâmbâzik kâukâu Yesu mârum zeibân zo tâitâ zikirip. Ŋâi zâk kâukŋâ zeibân, ŋâi kiŋâ zeibân tarâwet.
13 Oi zikŋâ sâwet, “Ambân, gâ wangât isem taat?” Sâitâ zâkŋâ sâip, “Kembunaŋgât kâmbarâŋ mem ŋâin âine kâruan.”
14 Yatâ sâm puriksâm Yesu zikŋâ egip. Egip, zo Yesu holiŋâ mân ek nâŋgip.
15 Oi Yesuŋâ mâsikâm sâip, “Ambân, gâ wangât isiat? Ŋâi kârum taat?” Oi Mariaŋâ a zo kâlam mariŋandâ kinzap nâŋgâm itâ sâm dukuip, “Patânâ, gâ kâmbarâŋâ mem ŋâin âi paat oi ko sâna nâŋgâm âi mimbat,”
16 Sâi Yesuŋâ sâip, “Maria.” Sâi puriksâm Yuda denân Raboni sâip (niiŋ denân ko, Patânâ).
17 Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Irabot Ibâgâren zâibâman. Ibâgâren mân zariangât gâ mân gâsum aŋgân kârâniban. Gâ âi bukurâpnâ itâ sâm dâzâŋgo, ‘Nâgât Ibâ, zeŋgât Ibâ, nâgât Anutu, zeŋgât Anutu, zâkkâren zâibâman.’ ”
18 Maria, Madala kamânân gokŋâ, zâk âburem kamânân âimŋâ arâpŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Nâ Kembu eksan.” Yatâ sâmŋâ Yesuŋâ den sâip, zo arâpŋâ dâtnâŋgoip.
Arâpŋâ zen mirâ kâligen mindune zeŋgâren muyageip.
(Mk 16:14-18; Lu 24:36-49)
19 Sirâm zoren ŋâtiksâi arâpŋâ nen Yuda a sâtŋâ zeŋgât keŋgât op mirin mindum mân gabigât mirâ mâtâp dooŋgumŋâ tarâwen. Tâindâ Yesu zâk osetniŋan âsagem kin itâ sâm dâtnâŋgoip, “Um lumbe zeŋgâren zimbap.”
20 Yatâ sâmŋâ bikŋâ toren toren sot parâmŋâ, zo tirâpnâŋgoip. Oi arâpŋâ nen Kembu ekŋâ umniŋ âlip oip.
21 Yesuŋâ dum zagâtŋâ dâtnâŋgoip, “Um lumbe zeŋgâren zimbap. Ibânandâ sâŋgonnogip, yatik nâŋgoot zen sâŋgonzâŋguan.”
22 Yatâ sâmŋâ waatniŋgâm sâip, “Tirik Kaapum minek.
23 Zen a zeŋgât tosaziŋ birânetâ buŋ upap. Ka tosaziŋ zimbapkât sâne zemziŋgâbap.”
Tomagât den siŋgi.
24 Yesu arâp kiin zagât, neŋgâren gokŋâ ŋâi kutŋâ Toma (Zâk booboo a konsâwen.) zâk ŋâin âi ândei Yesugât arâpŋâ, nen minduindâ muyageniŋgip.
25 Oi bet a bukurâpŋâ nen siŋgi zo Toma itâ sâm dukuwen, “Nen Kembu iksen.” Yatâ sâindâ Tomaŋâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Ninak sinnandâ ekŋâ bikŋan gutŋâ sâlâpnandâ pamŋâ parâmŋan gâsum dinziŋâ nâŋga bon upap.”
26 Yatâ sâi ko bet ândim nâŋgâ kânok zoren Yesu arâpŋâ, nen Toma sot ârândâŋ mindum mirâ mâtâp dooŋgumŋâ tarâwen. Tâindâ Yesuŋâ osetniŋan muyagem kin itâ sâm dâtnâŋgoip, “Um lumbe zeŋgâren zimbap.”
27 Yatâ dâtnâŋgomŋâ Toma itâ dukuip, “Toma, sâlâpkâ ziren pânan. Bitnâ gâsum ek. Bikâ pam parâmnan weenan. Oi gâ um zagât mân op nâŋgâm pâlâtâŋ kwatni.”
28 Sâi Tomaŋâ sâip, “Gâ Kembunâ sot Anutunâ.”
29 Sâi Yesuŋâ dukuip, “Gâ neksatkât nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigat? A zen mân nekŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap.
Ekap zirat topŋâ.
30 Yesuŋâ arâpŋâ nen sot tap kulem top top tuugip, torenŋâ zo ekap ziren mân kulemguwan.
31 Den kulemguwan, zo itâgât kulemguwan. Zen sâlâpkum nâŋgâm Yesu zâk a bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbapkât mârum sâsâŋ, Anutugât nanŋâ. Den zo nâŋgâne bon upap. Oi zikŋâ nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm kutsiŋgiŋaŋgât opŋâ ândiândi kâtik mimbi.