2
1 Dar am hotărât să nu mai vin la voi cu durere.
2 Căci, dacă vă întristez, cine mă va bucura pe mine, dacă nu cel care va fi întristat de mine?
3 Și v-am scris chiar acest lucru, pentru ca, atunci când voi veni, să nu am parte de întristare din partea celor de care ar trebui să mă bucur; având încredere în voi toți că bucuria mea va fi împărtășită de voi toți.
4 Pentru că din multă suferință și din angoasă sufletească v-am scris cu multe lacrimi, nu ca să vă întristez, ci ca să cunoașteți dragostea pe care o am din belșug pentru voi.
5 Dar, dacă cineva a provocat întristare, nu mie mi-a provocat întristare, ci în parte, ca să nu vă presez prea mult, vouă tuturor.
6 Această pedeapsă care a fost aplicată de cei mulți este suficientă pentru unul ca acesta;
7 așa că, dimpotrivă, mai degrabă trebuie să-l iertați și să-l mângâiați, ca nu cumva unul ca acesta să fie înghițit de durerea lui excesivă.
8 De aceea vă rog să vă confirmați dragostea față de el.
9 Căci în acest scop am scris și eu, ca să cunosc dovada despre voi, dacă sunteți ascultători în toate lucrurile.
10 Acum și eu iert oricui iertați ceva. Căci, dacă într-adevăr am iertat ceva, am iertat aceluia pentru voi, în prezența lui Hristos,
11 pentru ca Satana să nu obțină niciun avantaj asupra noastră, căci nu suntem neștiutori de uneltirile lui.
12 Când am venit la Troa pentru vestea lui Hristos și mi s-a deschis o ușă în Domnul,
13 nu am avut nici o ușurare pentru duhul meu, pentru că nu l-am găsit pe Tit, fratele meu; dar, luându-mi rămas bun de la ei, am plecat în Macedonia.
14 Mulțumiri lui Dumnezeu, care ne conduce totdeauna în Hristos, și care, prin noi, descoperă în orice loc mireasma dulce a cunoștinței Lui.
15 Căci noi suntem o aromă dulce a lui Hristos pentru Dumnezeu, atât în cei ce se mântuiesc, cât și în cei ce pier:
16 pentru unii o duhoare din moarte în moarte, pentru ceilalți o aromă dulce din viață în viață. Cine este suficient pentru aceste lucruri?.
17 Căci noi nu suntem ca mulți, care colportăm cuvântul lui Dumnezeu. Ci ca din sinceritate, ci ca de la Dumnezeu, în fața lui Dumnezeu, noi vorbim în Hristos.