17
El a zis ucenicilor: “Nu se poate să nu vină prilejuri de poticnire, ci vai de cel prin care vin! Ar fi mai bine pentru el să i se atârne de gât o piatră de moară și să fie aruncat în mare, decât să facă să se poticnească unul dintre acești micuți. Fiți atenți. Dacă fratele tău păcătuiește împotriva ta, mustră-l. Dacă se pocăiește, iartă-l. Dacă va păcătui împotriva ta de șapte ori într-o zi și de șapte ori se va întoarce, spunând: “Mă pocăiesc”, să-l ierți.”
Apostolii au zis Domnului: “Mărește-ne credința!”
Domnul a zis: “Dacă ai avea credință ca un grăunte de muștar, ai spune acestui sicomor: “Dezrădăcinează-te și sădește-te în mare”, și el te-ar asculta. Dar cine dintre voi, având un rob care ară sau păzește oile, va spune, când vine de la câmp: 'Vino îndată și stai la masă'? Nu i-ar spune mai degrabă: 'Pregătește-mi cina, îmbracă-te cum se cuvine și servește-mă în timp ce mănânc și beau. După aceea vei mânca și vei bea'?” Îi mulțumește oare acelui servitor pentru că a făcut ceea ce i s-a poruncit? Cred că nu. 10 Tot așa și voi, după ce ați făcut tot ce vi s-a poruncit, spuneți: 'Suntem niște servitori nevrednici. Ne-am făcut datoria'”.
11 Pe când se îndrepta spre Ierusalim, a trecut pe lângă hotarele Samariei și ale Galileii. 12 Pe când intra într-un sat, l-a întâmpinat zece bărbați leproși, care stăteau la distanță. 13 Ei și-au ridicat glasul și au zis: “Isuse, Învățătorule, ai milă de noi!”
14 Când i-a văzut, le-a zis: “Duceți-vă și arătați-vă la preoți.” Pe măsură ce se duceau, au fost curățați. 15 Unul dintre ei, când a văzut că s-a vindecat, s-a întors înapoi, slăvind pe Dumnezeu cu glas tare. 16 A căzut cu fața la picioarele lui Isus, mulțumindu-i; și era un samaritean.
17 Isus a răspuns: “Nu au fost curățați cei zece? Dar unde sunt cei nouă? 18  Nu s-a găsit niciunul care să se întoarcă să dea slavă lui Dumnezeu, în afară de acest străin?” 19 Atunci i-a zis: “Scoală-te și du-te. Credința ta te-a vindecat”.
20 Fiind întrebat de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns: “Împărăția lui Dumnezeu nu vine cu observație; 21  nici nu vor spune: “Priviți, aici!” sau “Priviți, acolo!”, căci iată, Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru”.
22 El a zis ucenicilor: “Vor veni zile când veți dori să vedeți una din zilele Fiului Omului și nu o veți vedea. 23  Ei vă vor spune: “Uite, aici!” sau “Uite, acolo!”. Nu plecați și nu mergeți după ei, nici nu vă luați după ei, 24  pentru că, așa cum fulgerul, când strălucește dintr-o parte de sub cer, strălucește în altă parte de sub cer, așa va fi și Fiul Omului în ziua lui. 25  Dar, mai întâi, trebuie să sufere multe și să fie respins de această generație. 26 Cum a fost în zilele lui Noe, așa va fi și în zilele Fiului Omului. 27  Au mâncat, au băut, s-au căsătorit și s-au dat în căsătorie până în ziua în care Noe a intrat în corabie și a venit potopul și i-a distrus pe toți. 28 Tot așa, așa a fost și în zilele lui Lot: au mâncat, au băut, au cumpărat, au vândut, au plantat, au zidit; 29  dar în ziua în care Lot a ieșit din Sodoma, a plouat foc și sulf din cer și i-a nimicit pe toți. 30 La fel se va întâmpla și în ziua în care se va arăta Fiul Omului. 31  În ziua aceea, cel care va fi pe acoperișul casei și cu bunurile sale în casă, să nu se coboare să le ia. Cel care va fi pe câmp, la fel, să nu se întoarcă înapoi. 32 Adu-ți aminte de soția lui Lot! 33  Cine caută să-și salveze viața o pierde, dar cine își pierde viața o păstrează. 34  Vă spun că, în noaptea aceea, vor fi doi oameni în același pat. Unul va fi luat și celălalt va fi lăsat. 35  Vor fi doi care vor măcina grâu împreună. Unul va fi luat și celălalt va rămâne.” 36  *
37 Ei, răspunzând, L-au întrebat: “Unde, Doamne?”
El le-a spus: “Unde este trupul, acolo se vor aduna și vulturii”.
* 17:36 Unele manuscrise grecești adaugă: „Doi vor fi pe câmp: unul luat, iar celălalt lăsat”.