22
1 Se apropia sărbătoarea azimilor, care se cheamă Paștele.
2 Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau cum să-L omoare, pentru că se temeau de popor.
3 Satana a intrat în Iuda, numit și Iscarioteanul, care era numărat între cei doisprezece.
4 El s-a dus și a vorbit cu preoții cei mai de seamă și cu căpeteniile despre cum să li-l predea.
5 Ei s-au bucurat și au fost de acord să-i dea bani.
6 El a consimțit și a căutat un prilej să li-l predea în absența mulțimii.
7 A sosit ziua azimilor, în care trebuia să se jertfească Paștele.
8 Isus i-a trimis pe Petru și pe Ioan, zicând: “Duceți-vă și pregătiți-ne Paștele, ca să mâncăm.”
9 Ei I-au zis: “Unde vrei să ne pregătim?”
10 El le-a zis: “Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om care duce un ulcior cu apă. Urmați-l în casa în care va intra el.
11 Spuneți-i stăpânului casei: “Învățătorul vă spune: “Unde este camera de oaspeți, unde pot mânca Paștele cu discipolii mei?””.
12 Îți va arăta o cameră mare, mobilată, în partea de sus. Fă pregătirile acolo”.
13 S-au dus, au găsit lucrurile așa cum le spusese Isus și au pregătit Paștele.
14 Când a sosit ceasul, a șezut la masă cu cei doisprezece apostoli.
15 Și le-a zis: “Am dorit foarte mult să mănânc acest Paște cu voi înainte de a suferi,
16 căci vă spun că nu voi mai mânca în niciun fel din el până când nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.”
17 A primit un pahar și, după ce a mulțumit, a zis: “Luați și împărțiți-l între voi,
18 pentru că vă spun că nu voi mai bea deloc din rodul viței de vie, până când nu va veni Împărăția lui Dumnezeu.”
19 A luat o pâine și, după ce a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: “Acesta este trupul Meu, care se dă pentru voi. Faceți aceasta în amintirea mea”.
20 La fel, după cină, a luat paharul, zicând: “Paharul acesta este noul legământ în sângele Meu, care se varsă pentru voi.
21 Dar iată că mâna celui care mă trădează este cu mine pe masă.
22 Într-adevăr, Fiul Omului merge așa cum a fost hotărât, dar vai de omul prin care este trădat!”
23 Și au început să se întrebe între ei care dintre ei era cel ce voia să facă lucrul acesta.
24 Între ei s-a iscat și o ceartă, care dintre ei era considerat cel mai mare.
25 El le-a zis: “Împărații neamurilor îi stăpânesc, iar cei care au autoritate asupra lor sunt numiți “binefăcători”.
26 Dar nu este așa cu voi. Mai degrabă, cel care este mai mare dintre voi să devină ca cel mai mic, iar cel care conduce, ca unul care slujește.
27 Căci cine este mai mare, cel care stă la masă sau cel care slujește? Nu este oare cel care stă la masă? Dar eu sunt în mijlocul vostru ca unul care slujește.
28 Dar voi sunteți aceia care ați rămas cu mine în încercările mele.
29 Eu vă dau vouă o împărăție, așa cum Tatăl Meu mi-a dat-o Mie,
30 ca să mâncați și să beți la masa Mea în Împărăția Mea. Voi veți sta pe tronuri, judecând cele douăsprezece triburi ale lui Israel.”
31 Domnul a zis: “Simon, Simon, iată că Satana a cerut să vă ia pe toți, ca să vă cerne ca pe grâu;
32 dar Eu m-am rugat pentru tine, ca să nu-ți piardă credința. Tu, după ce te vei fi întors din nou, stabilește-i pe frații tăi”.
33 El I-a zis: “Doamne, sunt gata să merg cu Tine și la temniță și la moarte!”
34 El a zis: “Îți spun, Petru, că astăzi nu va cânta cocoșul până nu vei nega de trei ori că Mă cunoști.”
35 El le-a zis: “Când v-am trimis fără pungă, fără sac și fără sandale, v-a lipsit ceva?”
Ei au spus: “Nimic”.
36 Apoi le-a zis: “Dar acum, cine are o pungă, s-o ia și un sac. Cine n-are, să-și vândă haina și să-și cumpere o sabie.
37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească încă în mine ceea ce este scris: “A fost socotit împreună cu călcătorii de lege”. Căci ceea ce mă privește pe mine se împlinește.”
38 Ei au zis: “Doamne, iată două săbii.”
El le-a spus: “Ajunge!”.
39 El a ieșit și s-a dus, după obiceiul său, pe Muntele Măslinilor. L-au urmat și discipolii Lui.
40 Când a ajuns la locul acela, le-a zis: “Rugați-vă să nu intrați în ispită.”
41 S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și se ruga, zicând:
42 “Tată, dacă voiești, depărtează de la Mine paharul acesta. Cu toate acestea, nu voia mea, ci a Ta să se facă”.”
43 Un înger din cer i s-a arătat și l-a întărit.
44 Fiind în agonie, el se ruga cu mai multă stăruință. Sudoarea lui a devenit ca niște picături mari de sânge care cădeau pe pământ.
45 După ce S-a sculat din rugăciunea Sa, a venit la ucenici și, găsindu-i adormiți din pricina durerii,
46 le-a zis: “De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă ca să nu intrați în ispită”.
47 Pe când vorbea el încă, a apărut o mulțime. Cel care se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, îi conducea. S-a apropiat de Isus ca să-l sărute.
48 Dar Isus i-a zis: “Iuda, tu Îl trădezi pe Fiul Omului cu o sărutare?”
49 Cei ce erau în jurul lui, văzând ce avea să se întâmple, I-au zis: “Doamne, să batem cu sabia?”
50 Unul dintre ei a lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă.
51 Dar Isus a răspuns: “Lasă-mă măcar să fac lucrul acesta, și, atingându-i urechea, l-a vindecat.
52 Isus a zis preoților cei mai de seamă, căpeteniilor templului și bătrânilor, care veniseră împotriva Lui: “Ați ieșit ca împotriva unui tâlhar, cu săbii și cu ciomege?
53 Când eram zilnic cu voi în templu, nu ați întins mâinile împotriva mea. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunericului”.
54 L-au prins și l-au dus și l-au adus în casa marelui preot. Dar Petru îl urmărea de la distanță.
55 După ce au aprins un foc în mijlocul curții și au șezut împreună, Petru a șezut în mijlocul lor.
56 O slujnică l-a văzut cum ședea la lumină și, uitându-se cu atenție la el, a zis: “Și acesta era cu el.”
57 El s-a lepădat de Isus, zicând: “Femeie, nu-L cunosc.”
58 După puțină vreme, l-a văzut altcineva și i-a zis: “Și tu ești unul dintre ei!”
Dar Petru a răspuns: “Omule, eu nu sunt!”
59 După ce a trecut aproape un ceas, un altul a spus cu încredere: “Cu adevărat și acesta era cu El, căci este galileean.”
60 Dar Petru a zis: “Omule, nu știu despre ce vorbești!” Imediat, în timp ce el încă vorbea, a cântat un cocoș.
61 Domnul s-a întors și s-a uitat la Petru. Atunci Petru și-a adus aminte de cuvântul Domnului, cum că i-a spus: “Înainte să cânte cocoșul, te vei lepăda de mine de trei ori”.
62 A ieșit afară și a plâns cu amar.
63 Oamenii care îl țineau pe Isus își băteau joc de el și îl băteau.
64 După ce l-au legat la ochi, l-au lovit peste față și l-au întrebat: “Proorocește! Cine este cel care te-a lovit?”.
65 Și au mai spus multe alte lucruri împotriva lui, insultându-l.
66 Când s-a făcut ziuă, s-a adunat adunarea bătrânilor poporului, preoții cei mai de seamă și cărturarii, și L-au dus pe Isus în sfatul lor, zicând:
67 “Dacă Tu ești Hristosul, spune-ne.”
Dar El le-a zis: “Dacă vă voi spune, nu veți crede;
68 și dacă vă voi întreba, nu-mi veți răspunde și nu mă veți lăsa să plec.
69 De acum încolo, Fiul Omului va ședea la dreapta puterii lui Dumnezeu”.
70 Și toți au zis: “Deci Tu ești Fiul lui Dumnezeu?”
El le-a spus: “Spuneți asta, pentru că așa sunt”.
71 Ei au zis: “Pentru ce mai avem nevoie de un martor? Pentru că noi înșine am auzit din gura Lui!”