2
1 Dar în popor au apărut și prooroci mincinoși, cum vor fi și printre voi învățători mincinoși, care vor aduce în ascuns erezii nimicitoare, care vor nega chiar pe Stăpânul care i-a cumpărat și care vor atrage asupra lor o grabnică pieire.
2 Mulți vor urma căile lor imorale și, ca urmare, calea adevărului va fi defăimată.
3 În lăcomie vă vor exploata cu vorbe înșelătoare, a căror sentință, acum din vechime, nu zăbovește, și distrugerea lor nu va adormi.
4 Căci, dacă Dumnezeu nu a cruțat pe îngeri când au păcătuit, ci i-a aruncat în Tartar și i-a trimis în gropile întunericului, ca să fie rezervați pentru judecată;
5 și nu a cruțat lumea antică, ci l-a păstrat pe Noe împreună cu alți șapte, un propovăduitor al dreptății, atunci când a adus un potop peste lumea celor nelegiuiți,
6 și, transformând în cenușă cetățile Sodoma și Gomora, le-a condamnat la pieire, după ce le-a dat ca exemplu celor care vor trăi în mod nelegiuit,
7 și l-a eliberat pe neprihănitul Lot, care era foarte chinuit de viața plină de pofte a celor nelegiuiți
8 (căci acel om drept care locuia în mijlocul lor era chinuit în sufletul său drept din zi în zi văzând și auzind fapte nelegiuite),
9 atunci Domnul știe cum să-i scape pe cei evlavioși din ispită și cum să-i țină pe cei nelegiuiți sub pedeapsă pentru ziua judecății,
10 dar mai ales pe cei care umblă după trup în pofta desfrânării și disprețuiesc autoritatea. Îndrăzneți, plini de voință proprie, ei nu se tem să vorbească de rău demnitarii,
11 în timp ce îngerii, deși sunt mai mari în putere și în tărie, nu aduc o judecată calomnioasă împotriva lor înaintea Domnului.
12 Dar aceștia, ca niște creaturi fără rațiune, născuți ca animale naturale pentru a fi luate și distruse, vorbind de rău în chestiuni despre care nu știu nimic, vor fi cu siguranță distruși în distrugerea lor,
13 primind plata nedreptății; oameni care socotesc că este o plăcere să se distreze în timpul zilei, cu pete și defecte, bucurându-se de înșelăciunea lor în timp ce petrec cu voi;
14 având ochii plini de adulter și care nu pot înceta să păcătuiască, ademenind suflete neliniștite, având o inimă antrenată în lăcomie, copii blestemați!
15 Abandonând calea cea dreaptă, s-au rătăcit, urmând calea lui Balaam, fiul lui Beor, care iubea plata nedreptății;
16 dar el a fost mustrat pentru neascultarea sa. Un măgar fără glas a vorbit cu voce de om și a oprit nebunia profetului.
17 Aceștia sunt fântâni fără apă, nori împinși de furtună, cărora li s-a rezervat pentru totdeauna întunericul întunericului.
18 Căci, rostind vorbe mari și umflate de goliciune, ei ademenesc în poftele cărnii, prin desfrânare, pe cei care, într-adevăr, scapă de cei care trăiesc în rătăcire;
19 promițându-le libertate, în timp ce ei înșiși sunt robi ai corupției; căci omul este adus în robie de cel care îl biruiește.
20 Căci dacă, după ce au scăpat de spurcăciunea lumii prin cunoașterea Domnului și Mântuitorului Isus Hristos, se vor încurca iarăși în ea și vor fi biruiți, atunci starea de pe urmă va fi mai rea pentru ei decât cea dintâi.
21 Căci ar fi mai bine pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptății, decât ca, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă care le-a fost dată.
22 Dar li s-a întâmplat ceea ce se spune în proverbul adevărat: “Câinele se întoarce la propria vomă” și “scroafa care s-a spălat se tăvălește în noroi”.