A doua scrisoare a lui Pavel către Timotei
1
1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, după făgăduința vieții care este în Hristos Isus,
2 către Timotei, copilul meu preaiubit: Har, îndurare și pace, de la Dumnezeu Tatăl și de la Hristos Isus, Domnul nostru.
3 Mulțumesc lui Dumnezeu, căruia îi slujesc cu conștiință curată, ca și strămoșii mei. Cât de neîncetat îmi amintesc de voi în cererile mele, zi și noapte
4 tânjind să vă văd, amintindu-mi de lacrimile voastre, ca să mă umplu de bucurie;
5 după ce mi-am adus aminte de credința sinceră care este în voi, care a trăit mai întâi în bunica voastră Lois și în mama voastră Eunice și, sunt convins, și în voi.
6 De aceea vă reamintesc să treziți darul lui Dumnezeu, care este în voi, prin punerea mâinilor mele.
7 Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de stăpânire de sine.
8 De aceea, să nu vă fie rușine de mărturia Domnului nostru, nici de mine, prizonierul lui, ci să îndurați greutățile pentru Buna Vestire, potrivit cu puterea lui Dumnezeu,
9 care ne-a salvat și ne-a chemat cu o chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci după propriul său scop și har, care ne-a fost dat în Isus Hristos înainte de veșnicie,
10 dar care a fost descoperit acum prin apariția Mântuitorului nostru, Isus Hristos, care a desființat moartea și a adus la lumină viața și nemurirea prin Buna Vestire.
11 Pentru aceasta am fost desemnat ca predicator, apostol și învățător al neamurilor.
12 De aceea și eu sufăr aceste lucruri.
Dar nu mă rușinez, pentru că știu pe Cel în care am crezut și sunt încredințat că El poate păzi ceea ce i-am încredințat pentru ziua aceea.
13 Țineți modelul cuvintelor sănătoase pe care le-ați auzit de la mine, în credința și dragostea care este în Hristos Isus.
14 Acel lucru bun care v-a fost încredințat, păziți-l prin Duhul Sfânt care locuiește în noi.
15 Știți că toți cei din Asia s-au depărtat de mine, printre care Fgel și Hermogene.
16 Domnul să dea îndurare casei lui Onisifor, pentru că de multe ori m-a răcorit și nu i-a fost rușine de lanțul meu,
17 ci, când era la Roma, m-a căutat cu sârguință și m-a găsit
18 (Domnul să-i dea să găsească îndurarea Domnului în ziua aceea); și în câte lucruri a slujit la Efes, știți foarte bine.