6
Jesús mbichae mbeta tuchɨ
Aquere que Jesús choɨ ama ndɨsa rasa ra. Galilea, ɨ que ama ndɨsa je ra. Tiberias, ɨ abe que ee ra. Hue robeɨ que echoɨ ra. Mbia que nyoɨ tuchɨte Jesús ruɨ ra. Mbia mae sayã ngue Jesús saã saã nguia ra. Echɨsaã ndese que mbia mae mae nda. Mbia rasi mbucherõ cherõ mose. Sɨta ibate rɨ̃ ngue Jesús choɨ ra. Huee que echɨ ngoi uchɨmbaaquiatu rese ra. Fiesta de pascua rurubi que ra. Mbia tubɨrɨã ngue ngaẽ nguia Jesús ruɨ ra. Jesús que mae erese ra. Ñee ngue Felipe je ra. —Mbia tubɨrɨã tuchɨ. ¿Mangue ra echɨurã nandeisi mangue re? ɨ que Jesús ee ra. Jesús eɨcuate raque. —Mañɨ nda Felipe quia secheẽ mose reae, ɨ que Jesús ra. Felipe que ñee ee ra. —Doscientos plata mbia chayãte mbia chɨurã isi sacuã. Echayã tuchɨte, ɨ que Felipe ra. Andrés abe que chɨ ra. Jesús chɨmbaaquiatu. Simón Pedro nongue. Ae que ñee nda. —A ãquẽ mo ndiqui a. Cinco mbichae rerequia a. Sɨra nyeremo abe rerequia a. Echayãte quiatu nda re. Mbia tubɨrɨãte quia ñene, ɨ que Andrés Jesús je ra. 10 —“Jengoi ja”, jenye mbia je, ɨ que Jesús ra. Quiata turã ngue huee ra. Quiata tose que mbia ngoi ja ra. Mbia cuabẽ. Cinco mil que mbia ra. 11 Jesús que mbichae isi cote ra. Ɨaanye, ɨ que ngu je cote ra. Mbichae rɨɨ̃. Mbichae que embuchao chao cote ra. Uchɨmbaaquiatu je que emondo mondo ra. Echɨmbaaquiatu que emondo mondo mbia je cote ra. Ae chɨ ngoi. Sɨra abe que embuchao chao mbia je ra. Mbia que eu ja ra. Mbia que echoseɨ chɨã chɨã nyee ra. 12 Mbia rio ja mose que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. —¡Mbia chɨu sique jemunua nua jẽ! ¡Jendecoquiatu ja jẽ! ɨ que ra. 13 Echɨu sique que emunua ja ra. Doce irairu que puk i ja ra. Mbichae sique sique. Cinco chõ ndei que mbichae nyii aẽ. 14 Mbia que mae tuchɨ Jesús rese ra. Mbichae mbeta rese ra. Ũquɨ̃ ndese que mbia riqui mae eã tuchɨ nyii ra. —Dios cheẽ nenei neneisa chõ co riqui re. Ae uresaarõ arõ nguia, ae chõ eriqui re, ɨ que mbia Jesús rɨɨ̃ nda.
15 Jesús que mbia ɨcua ra. —Mbia ra seisichɨ̃ suruchoɨ ererecuarã nde, ɨ que ra. Nyebe esɨ sɨ nguiã mbia recha. Sɨta ibate rɨ̃ ngue esɨ erecha ra.
Jesús ngata i arõ
16 Itondaru ndaru que Jesús chɨmbaaquiatu choɨ ama ndɨ́saa ra. 17 Nyuɨ nyuɨ que canoa ye cote ra. Aque echoɨchɨ̃ nguia iasa Capernaum aque. Jesús que nyebi eã mbeɨte u ee ra. Itondaru chee. Nyoɨ chee que erecha ra. 18 Quɨrɨrɨã ngue tu ɨcuã ɨcuã ee ra. Ama ndiite re mbia reco mose. I rebera que tu asi asi tuchɨ ra. 19 Mbia que nyoɨ choɨ beɨ canoa ye ra. Una legua. Jesús que canoa curubite cote ra. I arõ ngue esɨ quia ngata ra. Canoa yenda que mae erese ra. Echɨã ngue cuaãcuã ɨ tuchɨ ra. 20 —Se chõ nyeresẽ. ¿Mbaerã jẽɨngo siquiche sesɨ re? ɨ que Jesús ee ra. 21 Canoa yenda que oote erese cote ra. Mbua que canoa ye ra. Ngasẽ asi que ecuaẽ íbii cote ra.
Mbia cuabẽ Jesús requia
22 Mbia cuabẽ ngue chɨ sobeɨ ra. Isamamɨ ngue Jesús tiãte ee ra. Nyebe ñee nguiã nyue. —Canoa mɨɨ ño ngue chɨ resẽ. Canoa ye eã ño Jesús sɨ iasa resẽ. Echɨmbaaquiatu achõ ño ngue nyoɨ iasa canoa ye resẽ. ¿Mangue Jesús riqui mangue re? ɨ que mbia cuabẽ u ñee Jesús requia ra. 23 Aque mose que canoa mo ngaẽ ngasẽ ee ra. Tiberias sɨ que canoa cuaẽ nda. Mbia mbichae usa rurubi que ecuaẽ tiba ra. 24 Jesús tiã mbeɨ que mbia je huee ra. Mbichae úsaa ra. Echɨmbaaquiatu abe tiã ngue mbia je ra. Nyebe mbia choɨ nguiã erequia canoa ye. Ngasẽ ngue coquimo cote ra. Capernaum, ɨ que hue sucha je ra.
Mbichae rã ndei Jesús
25 Mbia cuabẽ ngue ngaẽ ama ndasa coquimo ngote ra. Ngasẽ ngue Jesús je cote ra. —Mbia mbaaquiatusa, ¿manose erechu ngasẽ aa re? ɨ que mbia cuabẽ Jesús je ra. 26 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Se jembuquiarure chõ jẽɨngo nguiã serese. Se jembiore chõ jẽɨngo nguiã serese. Sechɨsaã ɨcuare rocoɨ̃. Jemae sayã ngue asaã saã ndei quia resẽ. 27 Jenyɨurã ndese jẽɨngochɨ̃ nguiã ndua tuchɨte. Ũquɨ̃ nda ua jeɨte. Ae ua eã mbeɨte quia, ũquɨ̃ ndese quiatu jendua. Mbia mɨngo beɨsa rese quiatu jendua. Se rei mbia mɨngo beɨsa. Se rei Dios rucucha. Paba que uquirãcuã mondo seje ra, ɨ que Jesús ee ra. 28 Mbia que ñeembe Jesús je ra. —¿Mañɨ ure ra equia re? ¿Mbae rese ra aba riqui Dios mbia re? ɨ que mbia Jesús je ra. 29 Jesús que ñeembe ee ra. —Dios que sembu ra. Seɨcua quia se. Seɨcua mose ra Dios ia tuchɨ jendese cote, ɨ que Jesús mbia je ra. 30 —¿Mbae mo nda eresaã na ure je re, uremae sayã nde? Ɨ̃ nda uremae nderese. Eɨ̃ ure ra ndeɨcua cote. 31 Cose nda nanderameɨ ndiqui maná u u turuquia rɨ̃ nda. Sã embesa ji no: “Dios que mbichae mbu ibei sɨ mbia je ra”, sã embesa ji riqui ɨ no, ɨ que mbia Jesús je ra. 32 Jesús que ñee ee ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Moisés eã ño ngue mbichae mondo nguiã mbia je ibei sɨ. Paba chõ ngue emondo nguiã ibei sɨ mbia je. Aque mbichae ra mbia mɨngo beɨ eã. Paba ra mbia mɨngo beɨsa mondo mbia je cote. 33 Dios riqui mbichae mbuae mondo mondo mbia je co. Ae Dios mondo mondo nguiã mbia je co nae, aque que tu ibei sɨ ra. Aque rei mbia mɨngo beɨsa, ɨ que Jesús ra. 34 Mbia que ñee Jesús je ra. —Aquembichae mbichae emondo mondo beɨ quia ure je, Urererecua, ɨ que mbia Jesús je ra.
35 Jesús que ñee ee cote ra. —Mbichae rã ño se re. Mbia mɨngo beɨsa chõ se re. Serese siqui mose ra jeniãcuã eã mbeɨ. Serese siqui mose ra jẽɨseɨ eã mbeɨ. Jẽya beɨ rae. 36 Jemae ndei que equia serese resẽ. Seɨcuayã mbeɨ chõchɨ̃ nguiã ã. Acheẽ ndei que jẽje nyii resẽ. 37 Ae Paba mee seje mbia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ serese. Ũquɨ̃ nda aisi teã eã mbeɨ. 38 Paba que sembu ibei sɨ resẽ. Secheẽ nguire eã ño aɨco nguiã mbae raã naa. Paba cheẽ nguire ae chõ aɨco nguiã mbae raã naa co. 39 “Ae amondo ndeje nae, ũquɨ̃ mo nda quiachãchɨ̃”, ɨ que Paba seje ra. Ambuquera ja ra se, se tube mose íbii. 40 Se rei Dios rucucha. Paba que sembu ra. Ae seɨcuate nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. “Ũquɨ̃ nda amɨngo beɨ”, ɨ que Paba ra. Ũquɨ̃ nda ambuquera ja, se tube mose íbii, ɨ que Jesús ra.
41 Judíos que paama ɨ Jesús je ra. —Se rei mbichae rã. Ibei sɨ que achu ra, ɨ mose que judíos ñee ɨcuã ɨcuã Jesús je ra. 42 —Jesús chõ co re. José riirĩ ño co re. Eru rese que nandemae ndesẽ. Esi abe rese que nandemae ndesẽ. ¿Mbaerã eriquiñee nande je re? “Ibei sɨ que achu ra”, ɨ nande je re, ɨ que mbia ñee ñee nyue ra. 43 Jesús que ñee ee cote ra. —¿Mbaerã jẽɨngo ñee ɨcuã ɨcuã serɨɨ̃ nde? 44 Mbia ae ra siqui eã serese. Paba emɨngo mose serese, aque mose ra eriqui tuchɨ serese cote. Ũquɨ̃ nda ambuquera sɨ mɨngo sechube mose íbii. 45 “Dios ra mbia mbaaquiatu ja”, sã embesa ji riqui ɨ no. Nyebe ra Paba cheẽ andusa siqui beɨ serese. Nyebe ra Paba cheẽ mumbasa reã siqui beɨ serese. 46 Emo ngue mae eãte Paba rese ra. Se mɨɨ ño ngue amae erese ra. Esɨ chõ ngue achu resẽ. 47 Tacheẽ nyecua jẽje. Ae seɨcuate quia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. 48 Se rei mbichae rã. Mbia mɨngo beɨsa rei se. 49 Nanderameɨ ngue maná u u turã ndei quia turuquia re ra. Emo mose que mano mano ja ra. 50 Mbichae mbuae chõ asenei senei nguiã jẽje co. Mbia mɨngo beɨsa rei mbichae mbuae. Aque que tu ibei sɨ ra. Ae mbichae mbuae u nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. Ũquɨ̃ nda ua eã mbeɨ. 51 Se rei mbichae. Ibei sɨ que achu ra. Mbia mɨngo beɨsa rei se. Ae seu nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. Mbichae ra amee mbia mɨngo beɨ sacuã. Aque mbichae rei serete sɨ́. Seroo sɨ́, ɨ que Jesús judíos je ra.
52 Judíos que ñee ɨcuã ɨcuã nyue cote ra. —¿Mañɨ nda nguete mee nandechɨurã nde? ɨ que nyue ra. 53 Jesús que ñee ee cote ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Mbiarã ngue achu ra. Serete jẽu eã mose, jẽɨngo beɨ eã ndae. Seruqui jembei eã mose, jẽɨngo beɨ eã ndae. 54 Ae serete u quia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. Ae seruqui mbei quia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ. Ũquɨ̃ nda ambuquera sɨ mɨngo, sechube mose íbii. 55 Serete rei mbia chɨu rã. Seruqui rei mbia chimbei rã. 56 Ae serete u quia nae, ae seruqui mbei quia nae, ũquɨ̃ nda siqui beɨ sechɨangui re. Se abe ra aɨco beɨ echɨangui re. 57 Paba riqui beɨ co. Paba riqui semɨngo se abe co. Eɨ̃ nda serete usa abe siqui beɨ. Amɨngo beɨ ra se. 58 Mbichae mbuae chõ asenei senei nguiã jẽje co. Ae tu ibei sɨ. Maná na eã ño aque mbichae re. Maná ngue nanderamei u u rei ra. Maná ngue mbia mɨngo beɨ eã nda. Emo mose que mano ja chõ nda. Ae sechɨmee u quia nae, ũquɨ̃ nguia ra siqui beɨ, ɨ que Jesús judíos je ra. 59 Eɨ̃ ngue Jesús quia judíos mbaaquiatu quiatu ra. Capernaum. Judíos chumunuásaa.
Mbia tubɨrɨã huɨ Jesús sɨ
60 Jesús cheẽ andusa que ñee tuchɨ nyue ra. —Mbaranguiatuã tuchɨ chõ Jesús cheẽ ndiqui re. Echeẽ nandemumba eã aroneate quiatu quia re, ɨ que nyue ra. 61 —Mbia riqui ñee ɨcuã ɨcuã tuchɨchɨ̃ secheẽ nɨɨ, ɨ que Jesús uchɨangui re ra. Nyebe ucheẽ mbuchecua ee cote. —¿Mbaranguiatuãte secheẽ jẽje re? 62 ¿Mañɨ jenye ra mae mose serese re? Seso sɨ mose ibate re. 63 Nande rete nandemɨngo eã nguiã. Nande aĩ ño nandemɨngo nguiã. Secheẽ nguia ra mbia mɨngo beɨ ibátee. 64 Seɨcua ja eãte quiatu nguiã ã. Jemo seɨcua eãte quia ã, ɨ que Jesús ee ra. Mbae ao ramo mosenda beɨ que Jesús mbia ɨcua uchɨangui re ra. —Ã nda seɨcua. Ã nda seɨcua eã. Co ra semondo mbia ɨcuã je, ɨ que Jesús mbia ɨcua uchɨangui re nyii ra. 65 —Acheẽ ngue jẽje nyii, ũquɨ̃ sɨ́ aɨco ñee jẽje a. Mbia ae ra siqui eã serese. Paba emɨngo mose serese, aque mose ra eriqui tuchɨ serese cote, ɨ que Jesús ra.
66 Aque mosebe beɨ que mbia tubɨrɨã huɨ Jesús sɨ cote ra. Ae siqui erese nyii nae, ũquɨ̃ mo ngue huɨ ja esɨ cote ra. Ngatayã ngue equia eruɨ cote ra. 67 Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. Doce je. —¿Jẽ abe ra jẽhuɨ sesɨ re? ɨ que uchɨmbaaquiatu je ra. 68 Simón Pedro que ñee ee ra. —Tei, Urererecua. Aba ruɨ quia ra ureɨco cote. Ndecheẽ ño mbia mɨngo beɨsa resẽ. 69 Ureɨco ndeɨcua ã cote. Cristo rei nde. Dios rucucha rei nde, ɨ que Pedro ra. 70 Jesús que ñee ee cote ra. —Jẽ doce que jaẽirabo rei ra. Sechɨmbaaquiatu sacuã. Jemo ngue diablo rã nda, ɨ que ra. 71 Judas Iscariote rɨɨ̃ ngue eriqui ñee nda. Diablo, ɨ. Simón ndiirĩ ndei Judas. Ae quia Jesús mee nguiã mbia ɨcuã je. Jesús chɨmbaaquiatu mo ndaque.