7
Jesús nongue siquíã Jesús rese
—Jesús nandeɨquia, ɨ rei que judíos quia ñee ñee nyue ra. Nyebe Jesús sɨ eã nguiã Judea cote. Galilea beɨ que eriqui ngata ra. Fiesta rurubi mose que cote ra. Tuchua ñetẽ ngue judíos saã saã mbeɨ quia aque fiesta mose ra. Curubite que cote ra. Jesús nongue que ñee ja ee ra. —Eso rã Judea. Ɨ̃ nda ndechɨmbaaquiatu mae ja ndechɨsaã ndese Judea jenda. ¡Mbae esaã nyecua chõ mbia resa rae jẽ! Ɨ̃ nda mbia ndeɨcua ja. Co ereɨco mbia mae sayã naa naa co. Mbia resa rae quiatu esaã saã, ɨ que enongue ee ra. Jesús nongue abe que Jesús ɨcuayãte ra. Nyia, ɨ eã Jesús cheẽ je. Jesús que ñee ee cote ra. —Emo mose quia ra aso nyecua mbia je cote. Jẽ jẽso jẽ ae ae, jẽsose mose. Dios cheẽ mumbasa riqui jẽucuayã eãte raque jẽ. Se quia eriqui nguiã seucuayãte ã. “Jenyɨsaã saã nguia eɨcuãte riqui nguiã”, ae quiatu nguiã ee co. Nyebe eriqui nguiã seucuayãte ã. Jẽ ño jẽso fiesta rea. Se ra asoã. Emo mose quia nda achecua nguiã mbia je cote, ɨ que Jesús ngõngue je ra. Jesús que siqui are jiri Galilea cote ra.
Jesús mbia mbaaquiatu quiatu fiesta mose
10 Jesús nongue que nyoɨ fiesta rea cote ra. Aquere que Jesús abe sɨ mingue cote ra. Ngasẽ nyecuayã ño ngue oso ra. —Mbia ra jiranduchɨ̃ serese re, ɨ que uchɨangui re ra. 11 Judíos rerecua que Jesús sequia sequia ja u ra. —¿Ma Jesús riqui ma nde? ɨ ja que fiesta mose ra. 12 Mbia que ñee ata atate Jesús rɨɨ̃ nda. —Jesús turãte que, ɨ que emo emo nda. —Jesús turã eã ngue ra. Mbia mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃te que equia no nda, ɨ que emo emo no nda. 13 Mbia que siquichete judíos rerecua sɨ ra. Nyebe mbia ucheẽ mbuchecua eã nguiã Jesús rɨɨ̃.
14 Fiesta ite mose que Jesús sɨ Dios chuchua mbia mbaaquiatu quiatu cote ra. 15 Judíos que nyuruɨra tuchɨ Jesús cheẽ andu ra. —Eaquiatute quia eriqui re. ¿Mangue eriqui ñimbaaquiatu mangue nyii re? ɨ que mbia ra. 16 Jesús que ñee ee ra. —Secheẽ ae eã asenei senei nguiã jẽje co. Paba cheẽ ño asenei senei nguiã jẽje. Ae sembu. 17 Emo siquise mose Dios cheẽ nduɨ, aque ra Dios cheẽ ɨcua tuchɨ. Aque ra ñee. “Ucheẽ ño eã Jesús senei senei nguiã mbia je co. Dios cheẽ ño esenei senei nguiã mbia je co”, ɨ ra aque ñee serɨɨ̃. 18 “¡Sã mbia ñee turã mbe ɨ serɨɨ̃ jẽ!” ɨ ra emo ucheẽ achõ nenei nenei. “¡Sã mbia ñee turã mbeɨ Dios rɨɨ̃ nguiatu jẽ!” ae chõ nguiã Dios cheẽ nenei nenei se co. Acheẽ ñooño eã ño nguiã co. Mbia ambɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ eã ño nguiã co. 19 Moisés que Dios cheẽ mbesa rei nande je ra. Nande emumbayã sacuã. Jẽ nguia rei Dios cheẽ mumba. ¿Mbaerã jẽɨngo seɨquia serɨ̃te re? ɨ que Jesús ee ra. 20 Mbia que ñee ee cote ra. —Emo ndiqui ndeɨquia serɨ̃ eãte co. Aba checuayã ɨcuã ae nembɨɨcuã ndeae, ɨ que mbia Jesús je ra. 21 Jesús que ñee ee cote ra. —Mbia rasi mo ngue ambucherõ sábado mose. Aque mɨɨ ño ngue asaã ndei nguiã. Aque mɨɨ je chõ jẽɨngochɨ̃ nguiã nyuruɨrate mae serese. 22 Moisés que circuncisión teacuquia jẽje ra. Nanderameɨ nane ngue circuncisión saã nguiirĩ je ra. Nyebe jẽɨngo nguiã sábado mose abe circuncisión naa naa jendiirĩ je. 23 Moisés cheẽ nguire chõ jẽɨngo nguiã circuncisión naa naa jendiirĩ je ã. Sábado mose abe. ¿Mbaerã jẽɨngo paama ɨ seje mbia mbucherõ mose sábado mose re? 24 “Aque eɨcuãte”, jenye jeɨ chõchɨ̃ nguiã. Jẽirandu turã na erese nyii, ɨ que Jesús ee ra.
Ibatenda chõ se re, ɨ Jesús
25 Jerusalén jenda que ñee ñee Jesús rɨɨ̃ cote ra. —A Jesús riqui ñee mbia je a. ¿Nandererecua ra Jesús ɨquia eã sɨ chõ nde? 26 A eñɨ nyecua ñee mbia ite re a. Nandererecua ñee eã tuchɨ chõchɨ̃ ee. Teachõ tuchɨ chõchɨ̃. ¿Cristo eriqui reɨ̃ nandererecua je re? 27 Cristo eã ño Jesús re. Galilea jenda chõ ae re. Cristo tu mose quiatu ra nandeiranuate. Ma sɨ chõ nda eru, ɨ que Jerusalén jenda ñee nda. 28 Jesús que echeẽ ñandu ja ra. Dios chuchúaa eriqui mose mbia mbaaquiatu quiatu. Nyebe Jesús echeẽ ndɨbɨshorõ nguiã cote. —¿Ma sɨ achu co re? ¿Jẽ seɨcuate re? Se ae achu eã nguiã co. Sembu ji ae aɨco nguiã co. Ɨchõɨñosa reã ae ngue sembu nguiã. Ae rese jemae ãte nae, ae chõ sembu nguiã. 29 Se ae que amae erese ra. Esɨ que achu ra. Ae chõ sembu nguiã co, ɨ que Jesús ee ra. 30 Mbia que paama ɨ Jesús cheẽ mose ra. —Jesús nandeisi etarõ sacuã, ɨ rei que mbia ñee nyue ra. Ae mbia eisiã ño nguiã. —Aque mose ra eremano, ɨ ãte quiarei Dios ee. 31 Mbia tubɨrɨã ngue Jesús ɨcua ɨcua ramo nguia cote ra. Nguerecuarã. —Cristo tuchɨ rei co. Co eriqui mbia mae sayã naa naa tuchɨ co. Emo aquiatu mo nda tuãte rei. Co mɨɨ tuchɨ chõ ndei Dios chɨmbu co, ɨ que mbia tubɨrɨã nguia ñee ñee Jesús rɨɨ̃ nda.
Fariseos paama ɨ Jesús je
32 Fariseos que nyiisaquia mbia cheẽ ndese ra. Mbia ñee turã turã mose Jesús rɨɨ̃. Nyebe fariseos paama ɨ nguiã Jesús je. Policía jenda mo ngue emondo rei Jesús isi sacuã nda. Sacerdote rerecua abe que policía jenda mondo rei Jesús isi sacuã nda. 33 Jesús que ñee nda. —Aɨco mbɨrɨ̃ ño nguiã jendese a cote. Aquere ra aso sɨ Paba rea. Ae sembu. 34 Jẽ nda serequia cote. Serea eãte ra se cote. Ae ra aso nae, huee jengasẽ aroneate, ɨ que Jesús ee ra. 35 Judíos que ñee nyue ra. —Manguiti ra esɨ reae. Manguiti ra nandecuasẽ aroneate ee reae. Judíos siqui quia griegos rese nae, ũquɨ̃ ndea ra esɨ reae. Griegos mbaaquiatu sacuã ndeae. 36 “Serequia ra se cote. Serea eãte ra se. Ae ra aso nae, huee jengasẽ aroneate”, ɨ chõchɨ̃ nguiã nande je. ¿Mbaerã eriqui ñee nande je ũquɨ̃ nde? ɨ que judíos u ñee nyue ra.
Jesús ɨcuasa rei i riõ na
37 Fiesta ua nonde que mbia ñumunua tuchɨ cote ra. Fiesta mumba beɨ. Aque mose que Jesús ñɨ juã ñee mbia ite re ra. —“Emo ɨseɨ mose, sã eru serea. Ambɨu ra se. 38 Ae ra seɨcua nae, i riõ na nda ũquɨ̃. Iãcuã turã na nda ũquɨ̃”, sã embesa ji riqui ɨ no, ɨ que Jesus ucheẽ mbirãtãte mbia je ra. 39 —Ae ra seɨcua nae, ũquɨ̃ je ra Espíritu Turã amondo, ɨ ñene. Espíritu Turã mbu nonde chõ eriqui nguiã ñee. Jesús oso eã mose ibate chõ eriqui nguiã ñee.
Mbia ñee atate Jesús rɨɨ̃
40 Mbia tubɨrɨã ngue chɨ Jesús cheẽ andu ra. Ũquɨ̃ mo ngue ñee nyue ra. —Co rei Dios cheẽ nenei neneisa co. Ae uresaarõ arõ nguia co, ɨ que u ñee Jesús rɨɨ̃ nda. 41 Emo emo ngue ñee nda. —Co rei Cristo tuchɨ co, ɨ que ra. Emo emo ngue echeẽ sɨbɨ shorõ no nda. —Tei. ¿Mañɨ nda Galilea jenda Cristo re? Hue jenda eã ño nda Cristo ndesẽ. 42 “David riirĩ nda Cristo. Belén jenda ra Cristo, David rã sɨ”, sã embesa ji riqui ɨ no, ɨ que mbia ñee ñee nyue ra. 43 Hue rɨ̃ ja mbia ñee eãchɨ̃ Jesús rɨɨ̃. Mbia que ñee ata ata Jesús rɨɨ̃ nda. 44 —Jesús nandeisi serao tarõ, ɨ rei que emo emo ñee nda. Isiã sɨ que ra.
Fariseos Jesús ɨcuayã
45 Policía jenda ochɨ que nyoɨ nyebi fariseos je cote ra. Sacerdotes rerecua je abe nyebi. —¿Mbaerã Jesús jendu eã ure je re? ɨ que ererecua policía jenda je ra. 46 Policía jenda que ñee ee ra. —Aque Jesús riqui mbia mbaaquiatu turã tuchɨ aque. Ae rã sɨ emo mbia mbaaquiatu turã aronea, ɨ que policía jenda ñee mbia rerecua je ra. 47 Fariseos que ñee policía jenda je cote ra. —¿Jẽ abe chee chõ Jesús jembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ nguia re? 48 Nandererecua mo ngue “coche rei” ɨã tuchɨ Jesús je resẽ. Fariseos mo abe que “coche rei” ɨã tuchɨ Jesús je resẽ. 49 Ã mbia ataque riqui Dios cheẽ ɨcua eãte ã. Quiachã ja ra Dios sɨ, siqui mose Jesús rese, ɨ rei que fariseos ra. 50 Nicodemo abe rei fariseo. Ae tu Jesús je isa nae, aque que ñee fariseos je ra. Uataque je ra. 51 —Emo nandembasi mbasi chooño aroneate. Echeẽ nandechandu rane nguiatu. Nandeirandu ja rã nguiatu erese. Embasi nonde. Eɨ̃ ngue Moisés embesa mɨɨ nande je ra, ɨ que Nicodemo uataque je ra. 52 Fariseos que ñee ee cote ra. —¿Nde abe chõ Galilea jenda Jesús rese re? Embesa ji rese emae mae. Dios cheẽ nenei neneisa mo eãte que Galilea jenda resẽ, ɨ rei que fariseos ñee asi Nicodemo je ra. 53 Mbia que nyoɨ ja uchuchua cote ra.