14
Ja' sc'opilal ti lic xchapambeic sc'opilal yu'un tsmilic ti Jesuse
(Mt. 26:1‑5; Lc. 22:1‑2; Jn. 11:45‑53)
Ho'ontutic ti yelnich'onuntutic ti Israele oy q'uin ti jpastutic yu'un ti jna'tutic ti c'u che'el laj scolta loq'uel ti Egipto ti antiguo jtatamoltutique ti Diose. Ja' Pascua sbi ti q'uine. Oy yan sbi uc. Ja' q'uin yu'un ti caxlan vaje ti mu pumesbiluc xch'ute. Chib xa no'ox c'ac'al tsc'an ti q'uin Pascuae, ja' hech yorail lic xchapambeic sc'opilal ti Jesuse ti totil paleetique xchi'uc ti jchi'iltac ti ichanubtasvanic ti smantal ti Diose ti scuyoj sbaique. Laj xchapic ti c'u che'el tstsaquic ti mucul, ti c'u che'el tsmilique.
―Ja' lec mi mu jpastic ti mero q'uin c'alal stsoboj sbaic ti crixchanoetique. Ja'to mi i'ech' ti q'uine naca me licuc c'op yu'unic. Ja' ti jsa'tic ti c'alal mu xchi'ucuc ti crixchanoetique ―xut sbaic.
Ja' sc'opilal ti imalbat perfume ti sjol ti Jesuse te ti Betania
(Mt. 26.6‑13; Jn. 12:1‑8)
Te oy ti Betania ti Jesuse. Te i'och ti sna ti Simone, ja' ti Simon ti yich'oj c'a'el chamel ono'oxe ti icoltaat yu'un ti Jesuse. C'alal te nacal ti mesa ti Jesuse yu'un chve', ital jun ants yich'oj tal sjarro pasbil ti alabastroton. Nojem ti perfume ti sjarroe. Nardo sbi ti perfumee. Toyol stojol ti perfumee. Laj svoc' ti sjarroe, laj smalbe ti sjol ti Jesuse. Oy cha'vo' oxvo' i'ilinic yu'un ti hech laj spas ti antse. Hech laj yalic:
―¿C'u yu'un chac' ch'ayuc avi to? Ti lajuc xchone, más ti oxib ciento iloc' stojol ti hechuque. Ja' lec ti lajuc yac'be ti taq'uine ti me'onetique ―xchiic.
Hech laj stabeic ti alel ti antse.
Ti Jesuse hech laj yalbe:
―Mu me xavut avi ants li'to. ¿C'u yu'un chavac'be yich' mul? Lec ti c'usi laj xa spasbune. Scotol c'ac'al achi'inojic ti me'onetique. C'usuc no'ox ora xu' chac'uxubinic. Ti ho'one mu scotoluc c'ac'al li' jchi'inojoxuqui. Ti ants li'to laj xa yac' ti c'usi oy yu'une. Ti laj scajmalbun ti jbec'tal avi perfume li'to, ja' yu'un ti chichame. Melel ti c'usi chacalbeique, ti scotol balumil buc no'ox chich' cholel ti lequil ach' c'ope, chcholbat sc'opilal uc ti hech laj xa spasbun ti antse. Hech ch-a'ibat sc'opilal o ―xchi ti Jesuse.
Ja' sc'opilal ti Judase ti laj spas trato ti chac' entrecal ti Jesuse
(Mt. 26:14‑16; Lc. 22:3‑6)
10 Lajchavo' ti yajchanc'op ti Jesuse. Oy jun ja' Judas Iscariote sbi. Ja' ba sc'opon ti totil paleetique yu'un tspas trato yu'un snopoj xa ti chac' entrecal ti Jesuse. 11 Ti c'alal laj ya'yic ti totil paleetique, nichim no'ox yo'ntonic. Laj yalbeic ti lec chtojat mi ic'ot ti pasele. Ti Judase ti ora lic snop ti yo'nton c'u che'el chac' entrecal ti Jesuse.
Ja' sc'opilal ti primero vuelta ti ive'ic ti smesa ti Cajvaltique
(Mt. 26:17‑29; Lc. 22:7‑23; Jn. 13:21‑30; 1 Co. 11:23‑26)
12 Ti sba c'ac'alil ti q'uine c'alal ti jve'tutic caxlan vaj ti mu pumesbiluc xch'ute, c'alal ti jmiltutic ti ch'iom carneroe ti jti'tutic ti q'uin Pascuae, ti yajchanc'opetique hech laj sjac'beic ti Jesuse:
―¿Bu chac'an chajmeltsambe ti ch'iom carnero ti ti jti'tique sventa q'uin Pascua? ―xutic.
13 Ti Jesuse laj stac batel cha'vo' ti yajchanc'opetique. Hech laj yalbe:
―Batanic ti Jerusalén. Te chataic ti be jun vinic, scuchoj ho' ti sq'uib. Ja' xats'acliic batel. 14 Ti bu na ti ch-och batele, hech chavalbe ti yajval nae: “Hech chal ti Maestroe: ¿Bu oy ti cuartoe yo' bu sc'opilal ti jti' ti ch'iom carnero sventa q'uin Pascua xchi'uc ti cajchanc'opetique? xchi ital sc'op”, xavutic. 15 Ta me xayac'bot avilic muc'ta cuarto te ti xcha'cajal sna, chapambil xa. Te chachapambucutic ti ve'elile ―xut batel.
16 Hech ibat ti cha'vo' yajchanc'opetique. I'ochic ti yut Jerusalén. Hech laj staic ti vinique hech chac c'u che'el i'albatic batele. Te laj smeltsanic ti ch'iom carnero sventa ti q'uin Pascuae.
17 Ti c'alal ital ti mesa ti Jesuse xchi'uc ti lajchavo' yajchanc'opetique, ja'to no'ox i'ic'ub osil. 18 C'alal te nacajtic ti mesa ive'ic, ti Jesuse hech laj yalbe:
―Melel ti c'usi chacalbeique, oy jun ti li' jchi'inojtique, ja' ti co'ol chijve'ucutic xchi'uque, ja' chiyac'un entrecal ―xchi.
19 Scotolic laj yich'ic mul. Hech yu'un lic yalbeic ti Jesuse:
―Mu ho'ucun, Cajval ―xchiic liquel scotolic.
20 ―Ja' ti co'ol chijve'ucutic xchi'uque, ja' ti co'ol lajchavo'oxuc xchi'uque ―xchi ti Jesuse―. 21 Ho'on ti co'ol crixchanoucutique chicham hech chaj c'u che'el ts'ibabil comel jc'opilal. Uts sba ti much'u chiyac'un entrecale, ho'on ti co'ol crixchanoucutique. Ja' lec ti ma anuque ti vinique ―xchi ti Jesuse.
22 C'alal ive'ic, ti Jesuse laj stam jun caxlan vaj, laj yalbe vocol ti Diose, laj xet' ti caxlan vaje, laj yac'be ti yajchanc'opetique. Hech laj yalbe:
―Ilo, ve'anic, ja' jbec'tal li'to ―xchi.
23 Patil laj stsac jun vasyo. Te tiq'uil ya'lel sat uvate'. Laj yalbe vocol ti Diose, laj yac'be. Scotolic laj yuch'ic. 24 Ti Jesuse hech laj yalbe:
―Ja' jch'ich'el li'to. Chcac' jba ti milel chloc' ti jch'ich'ele. Ti jch'ich'ele ja' señail ti mu xch'ay ti ach' c'op ti yaloj ti Jtote ti c'u che'el chcolic scotol ti much'utic t'ujbilic yu'une. Yu'un jtuc chcac' jba ti milel hech chch'ay smul scotol crixchanoetic. 25 Melel ti c'usi chacalbeique, ja'to mi laj sta yorail laj jtsob jbatic jcotoltic yo' bu tspas mantal ti Jtotic Diose, ja'to chcuch'be xq'uexol ti ya'lel sat uvate'e avi to ho'oni ―xchi ti Jesuse.
Ja' sc'opilal ti Jesuse ti hech laj yalbe ti Pedroe: Chamucun ti avo'nton, xut
(Mt. 26:30‑35; Lc. 22:31‑34; Jn. 13:36‑38)
26 C'alal laj yo'ntonic iq'uejinic yu'un ti Diose, iloq'uic batel xchi'uc ti Jesuse. Ibatic ti vits Olivatic. 27 Ti Jesuse hech laj yalbe:
―Ti ora to ti ac'ubaltic acotolic chchibaj avo'ntonic ti jtojol. Yu'un hech ts'ibabil comel ti sc'op ti Diose: “Chcac' ti milel ti jpaxtole, hech chpuc batel ti scarneroe”, ti xchi ti Diose. 28 Pero c'alal chicha'cusesat loq'uel ti ch'en, ho'on chibaej batel avu'unic te ti Galilea ―xchi ti Jesuse.
29 Ti Pedroe hech laj yalbe:
―Manchuc mi chchibaj yo'nton ti atojol ti yantique, mu xchibaj co'nton ho'oni ―xchi.
30 Ti Jesuse hech laj yalbe:
―Melel ti c'usi chacalbee, ja' avi ac'ubal to c'alal mu to ch-oc' chib vuelta quelem, laj xa amucun ti avo'nton oxib vuelta ―xchi.
31 Más tsots laj yal ti Pedroe:
―Manchuc mi co'ol chismilucutic, muc chajmuc ti co'nton ―xchi.
Hech laj yalic uc scotolic.
Ja' sc'opilal ti ba sc'opon Dios te ti Getsemaní ti Jesuse
(Mt. 26:36‑46; Lc. 22:39‑46)
32 Ic'otic xchi'uc ti Jesuse te ti bu balumil, Getsemaní sbi. Ti Jesuse hech laj yalbe ti yajchanc'opetique:
―Comanic li'to, chba jc'opon Dios li' no'oxi ―xut.
33 Laj yic' batel ti Pedroe xchi'uc ti Jacoboe xchi'uc ti Juane. Lic yich' mul ti Jesuse. Lic yich' vocol. 34 Hech laj yalbe:
―Ep chquich' mul. Ta xa xicham chca'i ―xchi―. Comanic li'to. Viq'uiluc me asatic, mu me xavayic ―xut.
35 Ja' ijelav batel jutuc stuc ti Jesuse. Laj spatan sba ti lum, laj sc'opon Dios ti taca stac'uque, ac'o q'uejbatuc batel ti vocol ti chich'e. 36 Hech laj yalbe ti Diose:
―Tote, scotol xu' avu'un chapas. Q'uejbun batel avi vocol li'to. Mu me jpas c'usi sc'an co'nton. Ja' ac'o jpas ti c'usi sc'an ti avo'nton atuque ―xchi ti Jesuse.
37 Isut talel yo' bu oyic ti oxvo'ique. Vayajtic c'o staic. Ti Jesuse hech laj yalbe ti Pedroe:
―¿Mi vayalot? Simón. ¿Mi mu xu' chavic' asat junuc ora? 38 Mu me xavayic, c'oponic Dios, hech mu xasujat ti mulil. Ti avo'ntone oy yip. Ti abec'tale mu'yuc yip ―x'utatic yu'un ti Jesuse.
39 Icha'bat nixtoc ti Jesuse. Ba sc'opon Dios nixtoc. Co'ol laj sc'opon ti Diose. 40 Icha'sut talel ti Jesuse. Vayajtic c'o sta ti oxvo'ique yu'un chchamic ti vayel. Muc sna'ic c'usi chtac'avic. 41 Ba xcha'c'opon Dios ti Jesuse. Icha'tal nixtoc yo' bu oyic ti oxvo'ique. Ja' yoxibal xa vuelta. Hech laj yalbe:
―¿Mi ta to xavayic? ¿Mi ta to xacux avo'ntonic? Laj xa sta yorail ti chi'ac'at entrecal ti sc'ob jmulaviletic ho'on ti co'ol crixchanoucutique. 42 Licanic, batic. Q'uelo avil, chtal xa ti much'u chiyac'un entrecale ―xchi ti Jesuse.
Ja' sc'opilal ti itsacat ti Jesuse
(Mt. 26:47‑56; Lc. 22:47‑53; Jn. 18:2‑11)
43 Ti ora c'alal yac'oj sba chc'opoj ti Jesuse, ital ti Judase. Ti Judase ja' lajchavo'ic xchi'uc ti yajchanc'opetic ti Jesuse. Xchi'inoj talel ep crixchanoetic yich'ojic talel yespadaic xchi'uc ste'ic. Ja' tacbil talel yu'un ti totil paleetique xchi'uc ti jchi'iltac ti ichanubtasvanic ti smantal ti Diose ti scuyoj sbaique xchi'uc ti moletic cu'untutique. 44 Ti Judase, ja' ti chac' entrecal ti Jesuse, yalojbe xa ti xchi'iltaque:
―Ja' ti much'u ti jbuts'e, ja' me obi. La' tsaquic me ti ora ju'un. Mu me xcol batel avu'un ―xut.
45 Ti ora ital ti Judase, ihul ti stojol ti Jesuse. Hech laj yalbe ti Jesuse:
―Nital xa, Maestro ―xchi hulel.
Laj sbuts' ju'un. 46 Hech laj stsaquic ti Jesuse, laj yiq'uic batel.
47 Te xchi'inoj ti yajchanc'opetic ti Jesuse, oy jun laj sloq'ues yespada, laj syajesbe yabat ti totil palee. Laj sbojbe loq'uel jun xchiquin. 48 Ti Jesuse hech laj sjac'be ti crixchanoetic ti italique:
―¿C'u yu'un hech tal atsacucun hech chaj c'u che'el j'elec'? Avich'ojic talel avespadaic, ate'ic. 49 Scotol c'ac'al te oyun ti atojolic te ti yut templo. Te nichanubtasvan laj ava'yic. ¿C'u yu'un mu teuc laj atsacucun? Scotol hech chc'ot ti pasel yu'un tsts'aqui ti c'usi ts'ibabil ti sun ti Diose ―xchi ti Jesuse.
50 Hech yu'un scotol ti yajchanc'opetique laj scomesic ti Jesuse ijatavic.
Ja' sc'opilal ti unen vinique ti ijatave
51 Te oy jun unen vinic, ja' sts'acts'un batel. Jlom no'ox poc' sc'u'unoj batel. Ja' itsacat uc yu'un ti viniquetique. 52 Hech yu'un ti unen vinique laj scomes ti poq'ue, t'anal ti c'alal ijatav batel.
Ja' sc'opilal ti Jesuse ti c'ot va'anatuc ti stojol ti much'utic oy yabtelic te ti templo
(Mt. 26:57‑68; Lc. 22:54‑55, 63‑71; Jn. 18:12‑14, 19‑24)
53 Laj yiq'uic batel ti Jesuse, c'ot sva'anic ti stojol ti mero totil palee. Te stsoboj sbaic scotol ti totil paleetique xchi'uc ti moletique xchi'uc ti jchi'iltac ti ichanubtasvanic ti smantal ti Diose ti scuyoj sbaique. 54 Ti Pedroe nomtic to chbat yu'un tsts'acli batel ti Jesuse, asta ic'ot ti Pedroe yo' bu yamaq'uil sna ti mero totil palee. Te i'och batel. C'ot xchi'in ti naclej ti abatetic yu'un ti totil palee. Te ic'atin xchi'uc.
55 Ti totil paleetique xchi'uc scotol ti much'utic oy yabtelic cu'untutique yu'un tsc'an tsmilic ti Jesuse laj sa'ic cha'vo' ti jun no'ox ti c'usi chalique yu'un tsnopbeic smul ti Jesuse. Muc staic. 56 Hovil ti tal sva'an sbaic ti jnopc'opetique, mu co'oluc ti c'usi laj yalique. 57 Patil ital yan jnopc'opetic. Laj snopbeic smul ti Jesuse. Hech laj yalic:
58 ―Hech laj yal avi vinic li'to laj ca'itutic: “Ho'on ti jin avi templo li'to ti pasbil ti sc'ob crixchanoetique. Ti oxib no'ox c'ac'al ti jcha'pas nixtoc, ja' ti mu pasbiluc ti c'obale”, xchi ti vinic li'to ―xchiic.
59 Yan vuelta mu co'oluc ti c'usi laj yalic nixtoc.
60 Hech yu'un laj sva'an sba ti o'lol ti mero totil palee. Hech laj sjac'be ti Jesuse:
―¿C'u yu'un mu xatac'av? ¿Mi melel ti c'usi chal ti viniquetique? ―xut.
61 Mi jp'eluc muc xtac'av ti Jesuse. Ti mero totil palee laj xcha'jac'be nixtoc ti Jesuse:
―¿Mi melel ti ho'ot ti Cristoote ti t'ujbilot yu'un ti Diose? ¿Mi ho'ot snich'onot ti Diose ti ja' pasbil ti muc' cu'untique? ―xut.
62 Itac'av ti Jesuse, hech laj yalbe:
―Ho'on ―xchi―. Ti yan c'ac'al chaq'uelucun, ho'on ti co'ol crixchanoucutique, ti te nacalun ti sbats'ic'ob ti Diose, ja' ti jelaven sp'ijile. Chaq'uelic ti chiyal tal ti vinajel xchi'uc toc ―xchi ti Jesuse.
63 Ti mero totil palee laj sjat sc'u'. Yu'un ti laj sjat sc'u'e, yu'un tsots smul laj sta ti Jesuse tscuy. Hech laj yalbe ti crixchanoetique:
―Va'i, Dios tscuy sba. ¿C'u yu'un ti jc'antic yan rextico? 64 Laj xa ava'yic ti tstoy sba ti stojol ti Diose. ¿C'usi chanopic? ―xut.
Scotolic laj yalbeic smilel ti Jesuse.
65 Oy lic stubtabeic sat ti Jesuse. Oy laj smacbeic ti sate, hech lic smajic. Hech laj yalbeic:
―Alo ca'itutic much'u laj smajoti ―xchiic.
Ti yabat ti totil palee tsots imajvanic uc.
Ja' sc'opilal ti Pedroe ti laj smuc ti yo'nton ti Jesuse
(Mt. 26.69‑75; Lc. 22:56‑62; Jn. 18:15‑18, 25‑27)
66 Ti Jesuse te ti xcha'cajal na oy. Ja'uc ti Pedroe te ti yalbal te ti yamaq'uil ti sna ti mero totil palee. Te ital jun squiara ti mero totil palee. 67 C'alal laj yil ti te chc'atin ti Pedroe, laj sq'uelbe sat, hech laj yalbe:
―Ho'oti, laj achi'in uc ti vinic ti liquem tal ti Nazarete, ja' ti Jesus sbie ―xut.
68 Ti Pedroe laj smuc ti yo'nton. Hech itac'av:
―Mu xcojtiquin. Mu jna' ti c'usi chavale ―xchi.
Hech iloc' batel ti Pedroe, te ba va'luc ti bu muc'ta ti'na. Ja' hech yorail i'oc' quelem. 69 Ti quiarae yan vuelta laj sq'uel ti Pedroe, hech lic yalbe ti much'utic te oyique:
―Ja' xchi'il avi to ―xchi.
70 Ti Pedroe laj xcha'muc yan vuelta ti yo'nton. Li' ti j'oq'ui i'albat yan vuelta ti Pedroe yu'un ti much'utic te oyique:
―Melel ti ho'ot achi'inoj abaic xchi'uc. Ho'ot liquemot tal ti Galilea uc yu'un co'ol chac'opojic ―x'utat.
71 Hech yu'un ti Pedroe lic sva'an ti rextico ti Diose. Hech laj yal:
―Yiloj ti Diose mu xcojtiquin ti vinic ti chavale ―xchi.
72 I'oc' yan vuelta quelem. Ja' xchibal xa vuelta. Hech yu'un ti Pedroe it'ab ti yo'nton ti c'u che'el i'albat yu'un ti Jesuse: “C'alal sta yorail ch-oc' xchibal vuelta quelem, laj xa amucun ti avo'nton oxib vuelta”, ti x'utate. C'alal hech it'ab ti yo'nton ti Pedroe, lic yoc'ta sba.