10
Xibá naʼ gunná bëʼë Moisés guca tu le ruluíʼisö ca zeaj naca le tsahuiʼ siʼ záʼgaca, en bitiʼ guca idú ca nácagaca. Que lë ni naʼ, xibá naʼ queëʼ Moisés bitiʼ guca un idú tsahuiʼ nupa niʼ bilaʼdxín lahuëʼ Dios, en biáʼgaca rön quégacabaʼ böaʼ bë́dxidoʼ, lë naʼ gulaʼgúʼuticaʼsëʼ lahuëʼ Dios yuguʼ iz. Laʼtuʼ guca un légaquiëʼ idú tsahuiʼ, bitiʼ gulaʼgúʼuticaʼsëʼ rön niʼ lahuëʼ Dios, tuʼ cabirö iléquibeʼenëʼ bönniʼ guca caní quégaquiëʼ nabágaʼgaquiëʼ dul-laʼ channö chibuluʼhuöáquiëʼ idú tsahuiʼ. Rön niʼ gulaʼguʼë lahuëʼ Dios yuguʼ iz busáʼ ládxiʼgaquiëʼ nabágaʼgaquiëʼ dul-laʼ. Caní guca, tuʼ cabí guca xichö́ngacabaʼ bëdxi, en chivo ugúa dul-laʼ.
Que lë ni naʼ, cateʼ bidxinëʼ Cristo yödzölió ni, gudxëʼ Dios ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi le rnna:
Bitiʼ rë́ʼënuʼ nu cuʼu rön quégacabaʼ böaʼ bëdxi loʼ
pero benuʼ ga nacaʼ bönáchisö.
Bitiʼ raza ládxuʼu nu uzeguiʼ-baʼ böaʼ bëdxi loʼ,
o nu cuʼu xichö́ngacabaʼ loʼ tuʼ nözi dul-laʼ.
Níʼirö gunníaʼ: Ni zoaʼ para gunaʼ ca rë́ʼënuʼ Liʼ, Dios.
Naca ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca gaca quiaʼ.
Lë naʼ nazúaj zíʼalö rnna: “Bitiʼ rë́ʼënëʼ Dios nu cuʼu rön quégacabaʼ böaʼ bëdxi lahuëʼ.” Didzaʼ ni ruluíʼi rëʼu bítiʼrö raza ládxëʼë Dios lë ni sal-laʼ lu xibá queëʼ Moisés rinná béʼenëʼ Dios nu gun caní. Gudödi niʼ rnna: “Ni zoaʼ para gunaʼ ca rë́ʼënuʼ Liʼ, Dios.” Didzaʼ ni ruluíʼi rëʼu rugǘëʼ Dios lë naʼ gulaʼguʼë lahuëʼ zíʼalö, en ruzóëʼ xilataj le guluʼë Zxíʼini cazëʼ lahuëʼ. 10 Naʼa, Dios ruúnëʼ rëʼu idú tsahuiʼ tuʼ benëʼ Cristo ca rë́ʼënëʼ Dios cateʼ niʼ budödi cuinëʼ lahuëʼ Dios uláz queë́ruʼ, en gútiëʼ tu luzuísö.
11 Le nácatë yúguʼtë bixúz luyú ni zuíguequinëʼ yuguʼ dza, en tunëʼ xichíngaquiëʼ, en laʼ tuz ca tunëʼ, taʼguʼë lahuëʼ Dios zián luzuí xichö́ngacabaʼ böaʼ bëdxi, yuguʼ le cabí gaca uluʼgúa dul-laʼ. 12 Naʼa, Cristo, tu le guluʼë tsaz lahuëʼ Dios tu luzuísö tuʼ nözi dul-laʼ, ateʼ níʼirö yöjchöʼë cuita lëʼë ibëla Dios. 13 Ribözëʼ niʼ dza gunëʼ Dios ga uluʼzechu zxíbigaca lahuëʼ nupa bitiʼ taʼléʼe Lëʼ dxiʼa. 14 Niʼa que tuz le guluʼë lahuëʼ Dios, tsaz benëʼ ga nácagaca idú tsahuiʼ nupa naʼ bunëʼ dxiʼa, en bubéajëʼ léguequi quez queëʼ Dios. 15 Lëscaʼ caní Dios Böʼ Láʼayi runëʼ ba nalí loruʼ, tuʼ gunnë́ʼ zíʼalö lë naʼ nazúaj lu guichi le rnna:
16 Caní gaca didzaʼ ucáʼana tsahuiʼ gúnlenaʼ légaquiëʼ
tödi yuguʼ dza niʼ, rnnëʼ Xanruʼ.
Uchíziaʼ icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ xibá quiaʼ,
en uzúajaʼ le lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ.
17 Gudödi naʼ gunnë́ʼ:
Bítiʼrö tsöjnedaʼ dul-laʼ nabágaʼgaquiëʼ
en döʼ biáʼgaquiëʼ.
18 Que lë ni naʼ, channö chinadúa dul-laʼ, bítiʼrö run bayudxi nu bi cuʼu lahuëʼ Dios tuʼ nözi dul-laʼ.
Huáca ibígaʼruʼ galaʼ ga zoëʼ Dios
19 Naʼa, yuguʼ böchiʼ luzáʼadoʼ, idú ládxiʼruʼ gaca idxinruʼ lahuëʼ Dios caz, niʼa que xichönëʼ Jesucristo. 20 Tséajlenruʼ tu nöza cubi, en idú tsahuiʼ le nuzóëʼ Cristo, le ridxín cúdziʼlö lariʼ naʼ busayaj ga nu riyaza lataj idú láʼayi naʼ, o huáca innaruʼ, nöza naʼ gusaljëʼ Cristo niʼa queë́ruʼ tuʼ budödëʼ idútë le naca cazëʼ. 21 Jesús náquiëʼ queë́ruʼ tu bixúz nayë́pisëtërëʼ, en rinná béʼenëʼ bönachi queëʼ Dios. 22 Que lë ni naʼ huáca ibígaʼruʼ galaʼ ga zoëʼ Dios idú ládxiʼruʼ, en lu yöl-laʼ run löza queë́ruʼ, tuʼ réajlëʼëruʼ Cristo, tuʼ chibunëʼ dxiʼa icja ládxiʼdoʼoruʼ, para cabí uxösa ládxiʼdoʼoruʼ rëʼu, ateʼ gudibëʼ idútë le naca cázaruʼ len le naca tu nisa nácatërö idú. 23 Ral-laʼ gácaruʼ tsutsu, en cabí gaca chopa ládxiʼruʼ ca naca le runruʼ löza que le nazíʼ lu náʼaruʼ, le guzxíʼ lu nëʼë Dios gunnëʼ queë́ruʼ, ateʼ Lëʼ runëʼ ca rnnëʼ. 24 Ral-laʼ utipa ládxiʼruʼ turuʼ iaʼturuʼ, para gunruʼ ga idxíʼiröruʼ luzáʼaruʼ, en gúnröruʼ caʼ le naca tsahuiʼ. 25 Bal-la bönachi bítiʼrö tuʼdubi len rëʼu. Bitiʼ ral-laʼ gunruʼ ca tun bönachi naʼ, pero ral-laʼ utipa ládxiʼruʼ turuʼ iaʼturuʼ, en gúnröruʼ caní tuʼ riléʼeruʼ chizóa idxín dza huödëʼ Xanruʼ.
26 Channö zéajlenruʼ runruʼ dul-laʼ tödi núnbëʼëruʼ le naca idútë li, bitiʼ caʼ nagáʼana bi gaca cúʼuruʼ lahuëʼ Dios le ugúa dul-laʼ. 27 Yuguʼ bönniʼ tunëʼ caní, lu yöl-laʼ radxi ridzöbi quégaquiëʼ taʼbözëʼ dza ichúguiëʼ Dios quégaquiëʼ ilaʼyáziëʼ lu guíʼ gabila, lë naʼ uzéguiticaʼsö nupa taʼdáʼbagaʼ Dios. 28 Cateʼ nu bönniʼ buzóëʼ xibá queëʼ Moisés tsöláʼalö, gulútiëʼ lëʼ channö chopa tsonna bönachi gulún ba nalí que le benëʼ, ateʼ cuntu nu buéchiʼ ladxiʼ bönniʼ naʼ. 29 Naʼa, nu bönniʼ uzóëʼ tsöláʼalö Zxíʼinëʼ Dios, en uzóëʼ tsöláʼalö caʼ xichönëʼ le run tsutsu didzaʼ rucáʼana tsahuiʼ, le ruún rëʼu dxiʼa, ibágaʼrëʼ caʼ xíguiaʼ. Nu bönniʼ gunëʼ caní ucáʼanëʼ cáʼasö Dios Böʼ Láʼayi, Nu ruzáʼ ladxiʼ queë́ruʼ le riquíniruʼ. 30 Caní gaca, tuʼ núnbëʼëruʼ-nëʼ Dios, Nu gunná: “Quiaʼ nedaʼ nequi yöl-laʼ ruzíʼ lëbi. Nedaʼ ubiʼa quégaca bönachi, rnnëʼ Xanruʼ.” Lëscaʼ caní gunnë́ʼ: “Xanruʼ uchiʼa usörö́ëʼ bönachi queëʼ.” 31 Ral-laʼ gadxi idzöbi nu ral-laʼ siʼ xíguiaʼ lu nëʼë Dios ban.
32 Guliʼtsöjné yuguʼ dza chigulaʼdödi cateʼ niʼ siʼ bidxín queë́liʼ beníʼ, ateʼ biáʼ gulenliʼ zián le buluʼsacaʼ ziʼë libíʼiliʼ. 33 Buluʼlidza ditaj bönachi libíʼiliʼ, en buluʼdxía libíʼiliʼ döʼ lahuiʼ lógaca bönachi, ateʼ benliʼ tsözxö́n caʼ nupa gulaʼguíʼi gulaʼzacaʼ caní. 34 Caní guca, tuʼ buéchiʼ ládxiʼliʼ nupa nadzúngaca lidxi guíë, en lu yöl-laʼ rudzeja queë́liʼ biáʼ gulenliʼ nupa gulaʼbéaj lídxiliʼ yuguʼ le gutaʼ queë́liʼ. Caní benliʼ tuʼ nö́ziliʼ nequi queë́liʼ le nácarö dxiʼa, en le zóaticaʼsö niʼ yehuaʼ yubá. 35 Naʼa, bitiʼ ucáʼanaliʼ lë naʼ runliʼ löza, le nachë́ʼ tu le zxön ubiʼë Dios queë́liʼ. 36 Run bayudxi cö́zaliʼ zxön ladxiʼ, para cateʼ chibenliʼ ca rë́ʼënëʼ Dios, síʼiliʼ le guzxíʼ lu nëʼë gunnëʼ queë́liʼ, ca naʼ nazúaj lu guichi láʼayi, ca gunnë́ʼ Dios le rnna:
37 Iaʼtú chíʼidoʼosö idxinëʼ Bönniʼ naʼ ral-laʼ guídëʼ.
Bitiʼ caʼ tsenëʼ.
38 Níʼirö nu naca tsahuiʼ lahuaʼ nedaʼ,
ulá nu naʼ tuʼ réajlëʼ nedaʼ.
Channö huö́aj ladxiʼ, en táʼbagaʼ nedaʼ,
bítiʼrö tsaz ládxaʼa nu naʼ.
39 Naʼa, rëʼu ni, bitiʼ nácaruʼ ca nupa tuʼhuö́aj ladxiʼ, en taʼdáʼbagaʼ Dios, en ilaʼniti, pero réajlëʼëruʼ Cristo, en nadéliʼruʼ yöl-laʼ rusölá.