11
Ca naca yöl-laʼ réajlëʼ queë́ruʼ Dios
Naʼa, tuʼ réajlëʼëruʼ Dios, naca löza queë́ruʼ síʼiruʼ le runruʼ löza, ateʼ naca bëʼ zoa le cabí gaca iléʼeruʼ. Caní gulaʼyéajlëʼë xuz xtóʼoruʼ Dios, ateʼ que lë ni naʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca guca quégaquiëʼ le rnna: Buluʼrúajëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios.
Tuʼ réajlëʼëruʼ Dios, réquibeʼeruʼ benëʼ Lëʼ yödzölió ni len didzaʼ bë́ʼësëʼ. Lëscaʼ caní, cateʼ benëʼ Dios yúguʼtë le riléʼeruʼ, bugunëʼ dxin le cabí naláʼ.
Tuʼ guyéajlëʼë Abel Dios, guluʼë rön queë́baʼ böaʼ bë́dxidoʼ lahuëʼ Dios, tu le nácatërö lesacaʼ ca le guluʼë Caín lahuëʼ Dios, en que lë ni naʼ Dios benëʼ ba nalí queëʼ Abel naʼ, gunnë́ʼ náquiëʼ tsahuiʼ, en benëʼ bal lë naʼ guluʼë lahuëʼ. Sal-laʼ chinátiëʼ Abel naʼ, ga ridxintë naʼa dza, naca tsca ruʼë didzaʼ, tuʼ guyéajlëʼë Dios.
Tuʼ guyéajlëʼë Enoc Dios, gudödëʼ niʼ yehuaʼ yubá, en bitiʼ caʼ gútiëʼ, ateʼ bítiʼrö nu budzöli lëʼ, tuʼ buchë́ʼë Dios lëʼ, ateʼ nazúaj lu guichi láʼayi ca naca queëʼ le rnna: “Zíʼalö ca buchë́ʼë Dios lëʼ, benëʼ Enoc le raza ládxëʼë Dios.” Naʼa, channö cabí réajlëʼëruʼ Dios, bitiʼ gaca gunruʼ le raza ládxëʼë Lëʼ, ateʼ para ibígaʼruʼ galaʼ ga zoëʼ Dios, run bayudxi tséajlëʼëruʼ zoa cazëʼ Lëʼ, en rubiʼë que nu ruíʼi ladxiʼ Lëʼ.
Cateʼ niʼ Dios buzéajniʼinëʼ Noé ca ral-laʼ ilaca le cabí riléʼeninëʼ Noé naʼ, tuʼ guyéajlëʼë Noé Dios, benëʼ ca rnna xtídzëʼë Dios. Bupë́ʼë barco zxön naʼ nazíʼi le Arca, ateʼ lëʼe barco naʼ buluʼlá bönachi diʼa dza queëʼ Noé. Tuʼ guyéajlëʼë Noé Dios, benëʼ ga naca bëʼ narugu quégaca bönachi yödzölió ilátigaca, ateʼ bidéliʼnëʼ gúquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, le taʼdeliʼ nupa taʼyéajlëʼ Lëʼ.
Cateʼ niʼ Dios bulidzëʼ Abraham, tuʼ guyéajlëʼë Abraham Lëʼ, benëʼ ca rnna xtídzëʼë Dios, en buzë́ʼë ladzëʼ para tsejëʼ lataj niʼ ral-laʼ siʼë ca tu le guequi tsaz queëʼ, ateʼ birúajëʼ ladzëʼ sal-laʼ bitiʼ nö́zinëʼ gazxi naʼ ral-laʼ tsejëʼ. Tuʼ guyéajlëʼë Abraham Dios, gúquiëʼ ca tu bönniʼ ziʼtuʼ, en guzóëʼ luyú naʼ Dios guzxíʼ lu nëʼë unödzjëʼ queëʼ. Guzóëʼ lu yuʼu guídidoʼ, en lë́bisö ca gulunëʼ Isaac, en Jacob, zxíʼini xiʼsóëʼ Abraham, nupa niʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios unödzjëʼ quéguequi lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë unödzjëʼ queëʼ Abraham. 10 Caní benëʼ Abraham, tuʼ benëʼ löza idéliʼnëʼ yödzö naʼ röʼö tsaz xilibi zöʼö que, le nuzóëʼ Dios xilibi zöʼö que, ateʼ guluʼë le ga naʼ zoëʼ Lë cazëʼ.
11 Lëscaʼ caní Sara, sal-laʼ chinácanu nigula huödx, guyéajlëʼënu Dios, ateʼ Lëʼ bëʼë queë́nu yöl-laʼ huáca buzóanu-biʼ bíʼidoʼ. Buzóanu-biʼ biʼi bö́nniʼdoʼ sal-laʼ chigudödi izi queë́nu, tuʼ guyéajlëʼënu Dios gunëʼ ca rnna xtídzëʼë naʼ guzxíʼ lu nëʼë queë́nu. 12 Que lë ni naʼ, sal-laʼ chibigúladëʼë Abraham, gulaʼcuáʼabiʼ ziántëröbiʼ zxíʼini xiʼsóëʼ. Gulaʼcuáʼabiʼ tsca rö́ʼöbaʼ bölaj lúzxiba, en tsca röʼö yuzxi tu raʼ nisa zxön, cuntu nu gaca ulaba légacabiʼ.
13 Yúguʼtë bönniʼ ni gulátiëʼ, en bitiʼ gulaʼziʼë lë naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios unödzjëʼ quégaquiëʼ, pero gulaʼyéajlëʼë Dios, ateʼ ziʼtuʼ zíʼtuʼsö bilaʼléʼenëʼ lë naʼ ral-laʼ ilaʼziʼë. Gulaʼyéajlëʼë Dios, en gulunëʼ ba nalí que lë ni. Caní guca, buluʼluʼë nácagaquiëʼ ca bönniʼ ziʼtuʼ, en bönniʼ taʼdazëʼ yödzölió ni. 14 Yuguʼ bönniʼ tuʼë caní didzaʼ, tuʼluʼë taʼguiljëʼ tu lataj le gaca ládzagaquiëʼ. 15 Laʼtuʼ gulaʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ caní que luyú ga niʼ bilaʼrúajëʼ, le nácatë uluʼdzö́linëʼ nacxi huö́ajgaquiëʼ niʼ, 16 pero gulaʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ que luyú naʼ nácarö dxiʼa, le röʼ yehuaʼ yubá. Que lë ni naʼ bitiʼ rutuíʼinëʼ Dios cateʼ taʼnnë́ʼ náquiëʼ Dios quégaquiëʼ, tuʼ chinupë́ʼë tu yödzö quégaquiëʼ.
17 Tuʼ guyéajlëʼë Abraham Dios, cateʼ guzxíʼ bëʼë Dios lëʼ, budödëʼ-biʼ biʼi Isaac queëʼ lahuëʼ Dios ca naʼ tuʼdödëʼ-baʼ yuguʼ böaʼ bëdxi tútigaquiëʼ-baʼ lahuëʼ Dios. Guzóëʼ sinaʼ Abraham gútiëʼ-biʼ biʼi bönniʼ zíʼalö queëʼ naʼ lahuëʼ Dios sal-laʼ nácabiʼ biʼi naʼ guzxíʼ lu nëʼë Dios unödzjëʼ queëʼ. 18 Caní benëʼ sal-laʼ gudxëʼ Dios lëʼ, gunnë́ʼ: “Lu náʼabiʼ biʼi Isaac quiuʼ ichísagacaʼ-biʼ zxíʼini xiʼsúʼ.” 19 Caní benëʼ Abraham, tuʼ gúquibeʼenëʼ napëʼ Dios yöl-laʼ huáca usubanëʼ-biʼ lu yöl-laʼ guti, ateʼ ca tu lugáʼa luséquiʼ, huáca innaruʼ buziʼë-biʼ lu yöl-laʼ guti sal-laʼ bitiʼ guti cázabiʼ.
20 Tuʼ guyéajlëʼë Isaac Dios, gunábinëʼ Dios gun láʼayëʼ-biʼ biʼi Jacob, encaʼ biʼi Esaú ca zeaj naca le uluʼzíʼibiʼ xibé dza siʼ zaʼ. 21 Tuʼ guyéajlëʼë Jacob Dios, cateʼ niʼ chizóa gátiëʼ gunábinëʼ Dios gun láʼayëʼ-biʼ tu tubiʼ zxíʼinëʼ José, ateʼ guyéaj ládxëʼë Dios, niʼ nayéchuëʼ lu xiyaga queëʼ. 22 Tuʼ guyéajlëʼë José Dios, cateʼ niʼ chizóa gátiëʼ, bëʼë didzaʼ que dza naʼ ilaʼrúajëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Israel luyú Egipto, ateʼ gunná bëʼë ca ral-laʼ iluʼë dxita queëʼ luyú ga naʼ tsöjcuʼë.
23 Tuʼ gulaʼyéajlëʼë Dios, cateʼ gúljabiʼ bíʼidoʼ Moisés, xuz xináʼabiʼ buluʼcáchëʼë-biʼ idú ca tsonna beoʼ, tuʼ bilaʼléʼenëʼ nácabiʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ lachi, en bitiʼ guládxinëʼ bönniʼ rinná béʼenëʼ bönachi Egipto, bönniʼ naʼ gunná bëʼë ilútiëʼ-biʼ yuguʼ biʼi bö́nniʼdoʼ naʼ. 24 Tuʼ guyéajlëʼëbiʼ Moisés Dios, cateʼ guzxönbiʼ, bítiʼrö bë́ʼëbiʼ lataj nu uzóa lëbiʼ biʼi bönniʼ queë́nu nigula zxíʼinëʼ Faraón, bönniʼ naʼ rinná béʼenëʼ bönachi Egipto. 25 Caní benbiʼ tuʼ gúquibiʼ nácarö dxiʼa nu usacaʼ ziʼ lëbiʼ tsözxö́n len bönachi queëʼ Dios ca uzíʼibiʼ xibé tu chíʼisö yuguʼ le tuʼzíʼ xibé nupa tun dul-laʼ. 26 Gúquibiʼ nácarö lesacaʼ nu ulidza ditaj lëbiʼ, ca naʼ gaca caʼ queëʼ Cristo, ca idéliʼbiʼ yuguʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaca bönachi Egipto, tuʼ guzáʼ ládxiʼbiʼ ca naca le ubiʼë Dios queë́biʼ. 27 Gudödi niʼ, tuʼ guyéajlëʼë Moisés Dios, birúajëʼ luyú Egipto, en bitiʼ gúdxinëʼ yöl-laʼ rilé queëʼ bönniʼ rinná béʼenëʼ bönachi Egipto, ateʼ biáʼ gulénëʼ ca run nu riléʼe Dios, Nu naʼ bitiʼ gaca iléʼeruʼ.
28 Tuʼ guyéajlëʼë Moisés Dios, benëʼ Laní Pascua ca gunná béʼenëʼ Dios lëʼ, en buchéajëʼ rön raʼ yuʼu lídxigaquiëʼ, para cabí guti zxíʼinigaquiëʼ nu naʼ ral-laʼ usuniti yuguʼ biʼi bönniʼ zíʼalö quégaca bönachi Egipto. 29 Tuʼ gulaʼyéajlëʼë yuguʼ bönniʼ Israel Dios, gulaʼdödëʼ luyú bidxi gatsaj láhuiʼlö nísadoʼ nazíʼi le Nisa Xiná. Cateʼ gulë́ʼënnëʼ ilaʼdödëʼ caʼ bönniʼ Egipto niʼ, gulaʼyë́pinëʼ nisa, en gulátigaquiëʼ lu Nisa Xiná naʼ.
30 Tuʼ gulaʼyéajlëʼë bönniʼ Israel Dios, cateʼ budxi gulaʼdödëʼ idú gásibiʼilö yödzö Jericó yuguʼ dza idú gadxi dza, bilaʼguínnaj yuguʼ zöʼö gulún chiʼi yödzö naʼ. 31 Tuʼ guyéajlëʼënu Rahab Dios, nigula ruíʼinu lataj bönachi, bitiʼ gútinu tsözxö́n len bönachi Jericó naʼ bitiʼ gulún ca rnna xtídzëʼë Dios, tuʼ bennu bal bönniʼ Israel naʼ buduyúlangaquiëʼ le rácalen bönachi Jericó.
32 ¿Bízxirö ral-laʼ inníaʼ? Riyadzaj lataj uzúajaʼ ca gulunëʼ Gedeón, en Barac, en Sansón, en Jefté, en David, en Samuel, encaʼ yuguʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios.
33 Tuʼ gulaʼyéajlëʼë Dios, buluʼzötjëʼ zián yödzö zxön.
Gulunëʼ le naca tsahuiʼ, ateʼ gulaʼdéliʼnëʼ
le guzxíʼ lu nëʼë Dios unödzjëʼ quégaquiëʼ.
Buluʼsayjëʼ ruáʼagacabaʼ bëdxi guixiʼ.
34 Buluʼlë́ʼ yuguʼ lu guíʼ zxön.
Bilaʼrúajëʼ lu náʼagaca nupa gulë́ʼëni iluti légaquiëʼ len guíë tuchiʼ.
Dios bunëʼ légaquiëʼ tsutsu cateʼ niʼ gulaʼcuídiʼnëʼ.
Buluʼhuöáquiëʼ caʼ tsutsu lu gudil-la.
Buluʼláguiëʼ bönniʼ guizxi yu röjáquiëʼ gudil-la quégaquiëʼ bönniʼ ziʼtuʼ.
35 Yuguʼ nigula dza niʼ buluʼzíʼinu biʼi que queë́gacanu nubángacabiʼ lu yöl-laʼ guti.
Iaʼbal-lëʼ bönniʼ niʼ gulátiëʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ niʼ buluʼsacaʼ ziʼë légaquiëʼ, en tuʼ cabí gulë́ʼënnëʼ uluʼcáʼanëʼ Dios, bitiʼ gulaʼziʼë lataj nu usán légaquiëʼ. Caní gulunëʼ para ilaʼdéliʼnëʼ yöl-laʼ rubán lu yöl-laʼ guti, lë naʼ guléquinëʼ nazácaʼrö. 36 Iaʼbal-lëʼ biáʼ guléngaquiëʼ yöl-laʼ rutitaj, en xíguiaʼ que gubáʼayi, ateʼ gulaʼdzunëʼ lidxi guíë, nágaʼgaquiëʼ du guíë. 37 Buluʼladxiʼ bönachi bal-lëʼ guiö́j, en gulaʼchözëʼ iaʼbal-lëʼ. Gulaʼzíʼ bëʼë légaquiëʼ, en gulútigaca ziángaquiëʼ len guíë tuchiʼ. Gulaʼdödëʼ náʼalö níʼilö, nácugaquiëʼ guídi zxágacabaʼ böʼcuʼ zxilaʼ, en chivo. Guláquiëʼ yechiʼ, en gulaʼguíʼi gulaʼzáquëʼë, ateʼ buluʼdxía bönachi légaquiëʼ döʼ. 38 Caní guláquiëʼ bönniʼ naʼ, ateʼ bitiʼ gulaca bönachi yödzölió ni lesacaʼ uluʼzíʼ xibégaquiëʼ. Gulaʼdasëʼ lu lataj cáʼasö, en yuguʼ lu guíʼa, ateʼ gulaʼcuáʼasëʼ yuguʼ zxan bulóaj, en yuguʼ yeru luyú. 39 Yúguʼtëʼ buluʼrúajëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios tuʼ gulaʼyéajlëʼë Lëʼ, sal-laʼ bitiʼ gulaʼziʼë luyú ni le guzxíʼ lu nëʼë Dios unödzjëʼ quégaquiëʼ. 40 Caní guca, tuʼ nupë́ʼë Dios niʼa queë́ruʼ tu le nácarö dxiʼa para cateʼ únëʼ légaquiëʼ idú dxiʼa, rëʼu ni gunruʼ légaquiëʼ tsözxö́n.