6
Bönniʼ usëda queëʼ Jesús taʼlecjëʼ do zxoaʼ xtila dza láʼayi
(Mt. 12:1-8; Mr. 2:23-28)
Cateʼ naca tu dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, ridödëʼ Jesús gapa dë yöla zxoaʼ xtila, ateʼ bönniʼ usëda queëʼ taʼlecjëʼ do ga dxía zxoaʼ xtila. Taʼzxúbiʼni náʼagaquiëʼ le, en tahuëʼ. Níʼirö gulaʼnábinëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo légaquiëʼ, taʼnnë́ʼ:
—¿Bizx que runliʼ le cabí ral-laʼ gunruʼ dza láʼayi?
Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ:
—¿Naruʼ cabí nulábaniliʼ ca benëʼ David cateʼ gudunëʼ, ateʼ gulaʼdún caʼ nupa nacuáʼlen lëʼ? Guyáziëʼ lu yuʼu queëʼ Dios, en guzxiʼë yöta xtila tuʼcuʼë lahuëʼ Dios, lë naʼ bitiʼ ral-laʼ gáguruʼ, pero tuz bixúz dë lataj ilahuëʼ, ateʼ gudahuëʼ David le, en bëʼë caʼ quéguequi nupa nacuáʼlen lëʼ.
Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, nacaʼ xani dza láʼayi.
Tu bönniʼ narequiʼ nëʼë
(Mt. 12:9-14; Mr. 3:1-6)
Cateʼ naca iaʼtú dza láʼayi quégaquiëʼ bönniʼ judío, guyáziëʼ Jesús lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ queëʼ Dios, en busédinëʼ nupa nacuáʼ niʼ. Zoëʼ caʼ tu bönniʼ niʼ narequiʼ nëʼë ibëla. Yuguʼ bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo tuʼyúëʼ Jesús para ilaʼléʼenëʼ channö únëʼ bönniʼ naʼ cateʼ naca dza láʼayi quégaquiëʼ para uluʼdzö́linëʼ nacxi uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ. Réquibeʼenëʼ Jesús le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, ateʼ gudxëʼ bönniʼ naʼ narequiʼ nëʼë, rnnëʼ:
—Guyasa. Guzuí gatsaj láhuiʼlö ni.
Laʼ guyásatëʼ bönniʼ naʼ, guzuínëʼ. Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, rnnëʼ:
—Unábitsöquiʼdaʼ libíʼiliʼ tu didzaʼ. ¿Naruʼ dë lataj cateʼ naca dza láʼayi gunruʼ le naca dxiʼa o gunruʼ le ruáʼ döʼ? ¿Naruʼ dë lataj uguélaʼruʼ yöl-laʼ naʼbán quégaca bönachi, o ugúaruʼ le?
10 Níʼirö buyúëʼ Jesús yúguʼtë bönniʼ naʼ nacuʼë gásibiʼilëʼ, ateʼ gudxëʼ bönniʼ huëʼ naʼ:
—Bulí noʼo.
Bulí nëʼë bönniʼ naʼ, ateʼ laʼ böácatë nëʼë naʼ. 11 Níʼirö gulaʼlenëʼ bönniʼ yudoʼ naʼ, ateʼ gulún xtídzaʼgaquiëʼ laʼ légacasëʼ nacxi bi ilunëʼ queëʼ Jesús.
Ribö́ëʼ Jesús chínnuëʼ bönniʼ ilácagaquiëʼ gubáz queëʼ
(Mt. 10:1-4; Mr. 3:13-19)
12 Dza niʼ guyijëʼ Jesús ga naca tu lu guíʼadoʼ. Bulidzëʼ Dios niʼ, ateʼ idú yëla bë́ʼlenëʼ Dios didzaʼ. 13 Cateʼ zaʼ reníʼ, bulidzëʼ yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ, ateʼ gurö́ëʼ chínnuëʼ para iláquiëʼ gubáz queëʼ. 14 Bulidzëʼ:
Simón, (lëʼ caʼ Pedro),
Andrés, (bö́chëʼë Pedro),
Jacobo, en Juan, en Felipe, en Bartolomé,
15 Mateo, en Tomás,
Jacobo, (zxíʼinëʼ Alfeo),
Simón, (bönniʼ ruíʼi ládxëʼë yödzö queëʼ),
16 Judas, (bö́chëʼë Jacobo),
en Judas Iscariote, (bönniʼ udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ Lëʼ).
Ruúnëʼ Jesús bönachi zián
(Mt. 4:23-25)
17 Jesús bö́tjalenëʼ yuguʼ bönniʼ gubáz queëʼ naʼ lu guíʼadoʼ naʼ, ateʼ bilaʼdxinëʼ tu ga naca lachiʼ, ga niʼ nacuʼë ziánrö caʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ nacuáʼlen légaquiëʼ bönachi zián narúajgaca yúguʼtë yödzö luyú Judea, en yödzö Jerusalén, en yuguʼ yö́dzödoʼ dë́gaca raʼ nísadoʼ ga naʼ nacuáʼ yödzö Tiro, en yödzö Sidón. Bilaʼdxín bönachi ni ga niʼ para uluʼzë́ nágagaca xtídzëʼë Jesús, en uluʼhuöáca lu yödzöhuë́ʼ téʼeguequi. 18 Buluʼhuöáquiëʼ caʼ bönniʼ niʼ taʼguíʼi taʼzáquiëʼ lu náʼagaca böʼ xihuiʼ. 19 Yúguʼtë bönachi zián naʼ tuíʼi ládxiʼgaca ilaʼgán Jesús tuʼ ruúnëʼ léguequi len yöl-laʼ huáca queëʼ.
Nupa nácagaca bicaʼ ba, en nupa nácagaca bicaʼ bayechiʼ
(Mt. 5:1-12)
20 Níʼirö buyúëʼ Jesús yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ nacuʼë niʼ, en gudxëʼ légaquiëʼ:
—Bicaʼ ba libíʼiliʼ, réquibeʼeliʼ riyadzjaliʼ le naca queëʼ Dios, tuʼ gataʼ queë́liʼ lataj ga rinná bëʼë Dios.
21 ’Bicaʼ ba libíʼiliʼ ridunliʼ le gunnëʼ Dios queë́liʼ, tuʼ huö́ljaliʼ.
’Bicaʼ ba libíʼiliʼ ribö́dxiliʼ tuʼ bi nadéliʼliʼ le naca tsahuiʼ, tuʼ huadxín dza uzxídxiliʼ.
22 ’Bicaʼ ba libíʼiliʼ, tuʼ zaʼ dza cateʼ bitiʼ ilaʼléʼe bönachi libíʼiliʼ dxiʼa, en uluʼbéaj libíʼiliʼ ga nacuáʼ, en ilaʼnnë́ ziʼ queë́liʼ, en uluʼcáʼana cáʼasö le nazíʼi laliʼ ca tu le naca xihuiʼ tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi. 23 Buliʼsíʼ xibé dza naʼ, en buliʼdzeja, tuʼ naca zxön le guequi queë́liʼ yehuaʼ yubá. Lëscaʼ caní gulunëʼ xuz xtóʼogaca bönachi ni quégaquiëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios.
24 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, dë yöl-laʼ tsahuiʼ queë́liʼ, tuʼ chidë́ le ruzíʼiliʼ xibé.
25 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ nuhuö́laj nudzéʼeliʼ naʼa, tuʼ huadunliʼ.
’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ ruzxídxili naʼa, tuʼ huíʼiniliʼ, en cödxi yéchiʼliʼ.
26 ’Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ taʼnnë́ yúguʼtë bönachi dxiʼa queë́liʼ. Lëscaʼ caní gulunëʼ xuz xtóʼoliʼ, gulaʼnnë́ʼ dxiʼa quégaquiëʼ bönniʼ gulaʼzíʼ yëʼë, gulaʼnnë́ʼ nácagaquiëʼ bönniʼ tuʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios.
Ral-laʼ idxíʼiruʼ nupa bitiʼ taʼléʼe rëʼu dxiʼa
(Mt. 5:38-48; 7:12)
27 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Libiʼiliʼ zóaliʼ ni, en riyö́niliʼ xtídzaʼa, reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼdxíʼi nupa bitiʼ taʼléʼe libíʼiliʼ dxiʼa. Guliʼgún le naca dxiʼa quégaca nupa tuʼdíʼi libíʼiliʼ. 28 Guliʼnabi Dios gaca dxiʼa quégaca nupa tuaʼ döʼ queë́liʼ, en buliʼlidzëʼ Dios inábiliʼ-nëʼ gácalenëʼ nupa taʼnnë́ ziʼ queë́liʼ. 29 Channö nu capaʼ tsöláʼa xaguʼ, buzë́ iaʼtsöláʼa caʼ xaguʼ. Channö nu cúa lariʼ naxóa cúdzuʼu, bëʼ lataj cúa caʼ zxoʼ. 30 Nútiʼtës nu bi inaba le dë quiuʼ, bunödzaj que, ateʼ nu cúa le nequi quiuʼ, bitiʼ unabuʼ le. 31 Ca rë́ʼëniliʼ ilún bönachi queë́liʼ, lëscaʼ caní guliʼgún quéguequi.
32 ’Channö nadxíʼisiliʼ nupa nadxíʼigaca libíʼiliʼ, ¿bizxi yöl-laʼ ba idéliʼliʼ? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ dul-laʼ, taʼdxíʼinëʼ nupa nadxíʼiguequi légaquiëʼ. 33 Channö runliʼ le naca dxiʼa quégacasö nupa tun dxiʼa queë́liʼ, ¿bizxi yöl-laʼ ba idéliʼliʼ? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ dul-laʼ. 34 Channö runö́dzjaliʼ quégaca nupa runliʼ löza uluʼbíʼi queë́liʼ, ¿bizxi yöl-laʼ ba idéliʼliʼ? Lëscaʼ caní tunëʼ bönniʼ dul-laʼ, tuʼnödzjëʼ quégaca nupa tun dul-laʼ, tuʼ tunëʼ löza uluʼbíʼi quégaquiëʼ lë naʼ buluʼnödzjëʼ. 35 Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ: Guliʼdxíʼi nupa bitiʼ taʼléʼe libíʼiliʼ dxiʼa, en guliʼgún le naca dxiʼa. Buliʼnödzaj quégaca bönachi sal-laʼ bitiʼ runliʼ löza nu ubíʼi queë́liʼ. Channö caní gunliʼ, zxön naca le gataʼ queë́liʼ, ateʼ gácaliʼ zxíʼini cazëʼ Dios, Nu nácatërö lo, tuʼ runëʼ Lëʼ le naca dxiʼa quégaca bönachi bitiʼ taʼyaza ládxiʼgaca, en quégaca bönachi tuáʼ döʼ. 36 Buliʼhuéchiʼ ládxiʼliʼ bönachi ca naʼ runëʼ Xúziliʼ Dios, ruhuéchiʼ ládxëʼë yúguʼtë bönachi.
Bitiʼ ral-laʼ ichugu bë́ʼëruʼ que luzáʼaruʼ
(Mt. 7:1-5)
37 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Bitiʼ ichugu bë́ʼëliʼ que luzáʼaliʼ, ateʼ cuntu nu ichugu bëʼ queë́liʼ. Bitiʼ cuéaj bë́ʼëliʼ que luzáʼaliʼ, ateʼ cuntu nu cuéaj bëʼ queë́liʼ. Buliʼniti lo luzáʼaliʼ, ateʼ Dios uniti lahuëʼ caʼ libíʼiliʼ. 38 Buliʼnödzaj que luzáʼaliʼ, ateʼ Dios gunnëʼ queë́liʼ. Uluʼnödzjëʼ queë́liʼ le uluʼrixëʼ len tu guíʼina ribixi le naca idú, le naguirö, en naguí gate ga rëʼ, en zóaticaʼ gubá. Ca naca le ruríxiliʼ, laʼ cáʼasö urixëʼ Dios caʼ queë́liʼ.
39 Bucúdzuʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ:
—¿Naruʼ huácatsö nu bönniʼ lo chul-la ichë́ʼë iaʼtúëʼ bönniʼ lo chul-la? Bitiʼ caʼ gaca, tuʼ ilaʼbixëʼ iropëʼ tu lu yeru. 40 Bitiʼ caʼ gácarëʼ lo tu bönniʼ usëda ca nu rusëdi lëʼ, pero cateʼ údxi izëdëʼ bönniʼ naʼ, gáquiëʼ ca naca nu naʼ rusëdi lëʼ.
41 ’¿Bizx que ruyúʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j lahuëʼ böchiʼ luzóʼo, en bitiʼ riléʼenuʼ le zxön yuʼu guiö́j lo cazuʼ? 42 ¿Naruʼ huácatsö guíoʼ-nëʼ böchiʼ luzóʼo: “Bö́chaʼa, benna lataj cuejaʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j loʼ”, en bitiʼ riléʼenuʼ le zxön yuʼu guiö́j lo cazuʼ? Liʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinuʼ, guléaj zíʼalö le zxön yuʼu guiö́j lo cazuʼ, ateʼ níʼirö iléʼenuʼ dxiʼa para cuejuʼ bë́budoʼ yuʼu guiö́j lahuëʼ böchiʼ luzóʼo.
Le runruʼ naca bëʼ le nácaruʼ
(Mt. 7:17-20; 12:34-35)
43 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Tu yaga dxiʼa bitiʼ cuía le naca cáʼasö. Lëscaʼ caní, tu yaga guíʼa bitiʼ gaca cuía le naca dxiʼa. 44 Caní naca, le ribía tu yaga naca bëʼ ca naca yaga naʼ. Bitiʼ ruchíbiruʼ le ribía yaga higo lu yaga yötsiʼ, en calëga lu bisequiʼ yötsiʼ bitiʼ ruchíbiruʼ le ribía lubá uva. 45 Tu bönniʼ dxiʼa ruʼë didzaʼ dxiʼa tuʼ yuʼu le naca dxiʼa icja ládxiʼdaʼahuëʼ, ateʼ didzaʼ xihuiʼ ruʼë bönniʼ xihuiʼ tuʼ yuʼu icja ládxiʼdaʼahuëʼ le xihuiʼ. Rinnë́ ruáʼaruʼ ca naca le yuʼu icja ládxiʼdoʼoruʼ.
Chopa ca gaca cuéquiruʼ xilibi yuʼu
(Mt. 7:24-27)
46 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—¿Bizx que rulídzaliʼ nedaʼ, rnnaliʼ: “Xantuʼ, Xantuʼ”, pero bitiʼ runliʼ ca rinná béʼedaʼ libíʼiliʼ? 47 Uluíʼidaʼ libíʼiliʼ ca naca nu naʼ zaʼ quiaʼ, en riyöni xtídzaʼa, en run ca rnna xtídzaʼa. 48 Nu ni naca ca tu bönniʼ, cateʼ benëʼ lidxëʼ, guchö́ʼönëʼ ga rëʼ, en guléquiëʼ xilibi yuʼu ga naca lu guiö́j. Cateʼ bötaj yegu gubóʼo, guchö́ʼöna cuita yuʼu naʼ, pero bitiʼ guca uquínnaj le, tuʼ nulibi ga naca lu guiö́j. 49 Naʼa, nu riyöni xtídzaʼa, en bitiʼ run ca rnna, nu ni naca ca tu bönniʼ benëʼ lidxëʼ ga naca lu yu cáʼasö. Bitiʼ benëʼ xilibi. Cateʼ guchö́ʼöna yegu gubóʼo cuita yuʼu naʼ, laʼ biguínnajtë, ateʼ gubixi dërö zöʼö que.