7
Le tun ga bitiʼ nácagaca bönachi tsahuiʼ lahuëʼ Dios
(Mt. 15:1-20)
Níʼirö bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo len bal-lëʼ bönniʼ yudoʼ usedi narúajgaquiëʼ Jerusalén, buluʼdubëʼ ga zoëʼ Jesús. Bönniʼ yudoʼ ni bilaʼléʼenëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús tahuëʼ yöta, bitiʼ nuchíʼagaquiëʼ náʼagaquiëʼ, lë naʼ rnna: Bitiʼ nayárigaca ca nalë́biguequinëʼ tunëʼ bönniʼ yudoʼ naʼ. Que lë ni naʼ gulaʼnnë́ʼ quégaquiëʼ. Yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ, en iaʼzícaʼrö bönachi judío tunëʼ ca gulë́biguequinëʼ gulunëʼ xuz xtóʼogaquiëʼ, ateʼ channö cabí taʼguíbi náʼagaquiëʼ zián luzuí ca naʼ nalë́biguequinëʼ tunëʼ, bitiʼ caʼ tahuëʼ. Cateʼ tuʼdxinëʼ röjö́ʼugaquiëʼ lu yë́ʼëyi, channö cabí taʼguibëʼ lë naʼ ca nalë́biguequinëʼ tunëʼ, bitiʼ caʼ tahuëʼ. Ziánrö caʼ tunëʼ, yuguʼ le nalë́biguequinëʼ tunëʼ. Caní taʼguibëʼ zxigaʼ yö́ʼöna, en yuguʼ zxigaʼ guíë, en yuguʼ le tátiʼnëʼ. Que lë ni naʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en yuguʼ bönniʼ yudoʼ usedi gulaʼnábinëʼ Jesús, taʼnnë́ʼ:
—¿Naruʼ cabí tunëʼ yuguʼ bönniʼ usëda quiuʼ ca gulë́biguequinëʼ gulunëʼ xuz xtóʼoruʼ, pero tahuëʼ yöta bitiʼ nuchíʼagaquiëʼ náʼagaquiëʼ?
Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ légaquiëʼ:
—Libiʼiliʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ. Nácatë le gudíxjöʼë Isaías, bönniʼ niʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, ca naca queë́liʼ. Buzúajëʼ lu guichi, gunnë́ʼ:
Yuguʼ bönniʼ ni, len rúʼagacasëʼ tunëʼ nedaʼ bal,
calëga idú ládxiʼgaquiëʼ.
Nítiʼsö naca yöl-laʼ ba taʼguʼë nedaʼ
tuʼ tuʼsë́dinëʼ le taʼnná bëʼ bönachi,
calëga xibá quiaʼ.
Caní naca, tuʼ rucáʼanaliʼ le gunná bëʼë Dios, ateʼ runliʼ yuguʼ le nazíʼ láhuiliʼ lu náʼagaca bönachi.
Gudxëʼ caʼ légaquiëʼ:
—Idú ládxiʼliʼ rucáʼanaliʼ cáʼasö le gunná bëʼë Dios para gunliʼ ca naca le nulaga loliʼ runliʼ. 10 Moisés gunnë́ʼ caní: “Ben bal xuz xinóʼo.” Gunnë́ʼ caʼ: “Nu ulidza ziʼ xuzi o xinëʼe, guliʼgútitë nu naʼ.” 11-12 Libíʼiliʼ rnnaliʼ caní: “Channö nu bönniʼ guíëʼ xuzëʼ o xinë́ʼë: Bitiʼ gaca bi gunnaʼ queë́liʼ, tuʼ naca Corbán.” (Didzaʼ ni rnna lu didzaʼ xidzaʼ: Tuʼ nuzóaʼ quez queëʼ Dios yúguʼtë.) Níʼirö rnnaliʼ: “Bitiʼ run bayudxi bi gunëʼ bönniʼ naʼ quégaquiëʼ xuz xinë́ʼë.” 13 Caní naca, rucáʼanaliʼ cáʼasö xtídzëʼë Dios para gunliʼ le nulaga loliʼ runliʼ, yuguʼ le rudö́diliʼ lu náʼagaca zxíʼini xiʼsóaliʼ. Ziánrö caʼ le caní runliʼ.
14 Níʼirö Jesús bulidzëʼ bönniʼ zián naʼ nacuʼë niʼ, en rëʼ légaquiëʼ:
—Guliʼzë́ nágaliʼ didzaʼ guʼa, yúguʼtëliʼ, en guliʼtséajniʼi. 15 Bitiʼ bi dë le riyaza nu bönniʼ le gaca gun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, pero le rirúaj lëʼ, lë ni gaca gun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. 16 Channö zoa nágaliʼ, en riyö́niliʼ, buliʼzë́ nágaliʼ.
17 Cateʼ Jesús buláʼalenëʼ bönachi zián naʼ, guyuʼë tu yuʼu, ateʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ ca naca lë naʼ bucúdzuʼë didzaʼ. 18 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ:
—¿Riyádzjatsö caʼ queë́liʼ yöl-laʼ réajniʼi? ¿Naruʼ cabí réajniʼiliʼ, yúguʼtë le riyaza nu bönniʼ, bitiʼ gaca gun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios? 19 Naca caní tuʼ cabí riyaza icja ládxiʼdaʼahuëʼ, pero lë́ʼësëʼ riyaza, ateʼ rurúaj lëʼë.
Tuʼ gunnë́ʼ caní Jesús, buluíʼinëʼ rëʼu naca dxiʼa yúguʼtë le rëʼaj ráguruʼ. 20 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Le rirúaj lu bönniʼ run ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. 21 Caní naca, tuʼ taʼrúaj icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ bönniʼ yuguʼ le taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ le naca xihuiʼ, yuguʼ le tun ga tunëʼ dul-laʼ taʼguitsjëʼ xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ, en yuguʼ le ruáʼ döʼ. Tun ga tútiëʼ bönachi, 22 en taʼbanëʼ, en taʼzë́ ládxiʼgaquiëʼ le dë que luzáʼagaquiëʼ, en tuʼë döʼ, en taʼzíʼ yëʼë, en tuʼzxë́ʼë, en taʼnná ziʼë que luzáʼagaquiëʼ, en tun ba zxön cuíngaquiëʼ, en tunëʼ le canö́z. 23 Yúguʼtë le xihuiʼ caní taʼrúaj icja ládxiʼdaʼahuëʼ nu bönniʼ, en tun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios.
Tu nigula izáʼa réajlëʼënu Jesús
(Mt. 15:21-28)
24 Buzë́ʼë Jesús niʼ, ateʼ bidxinëʼ galaʼ ga nacuáʼ yödzö Tiro, en yödzö Sidón. Guyáziëʼ tu yuʼu niʼ, en gúʼunnëʼ cuntu nu inözi, pero bitiʼ caʼ guca ucachiʼ cuinëʼ. 25 Tu nigula zóabiʼ biʼi nigúladoʼ queë́nu, yuʼu böʼ xihuiʼ lëbiʼ, biyö́ninu didzaʼ rizë́ ca naca queëʼ Jesús, ateʼ laʼ bídatënu ga zoëʼ Jesús, en buzóa zxíbinu xiniʼë. 26 Nigula ni bitiʼ nácanu judío, pero nabábanu bönachi Sirofenicia. Gútaʼyunu lahuëʼ Jesús ubéajëʼ böʼ xihuiʼ naʼ yuʼu-biʼ biʼi nigúladoʼ queë́nu. 27 Níʼirö Jesús gudxëʼ-nu, rnnëʼ:
—Bëʼ lataj uluʼhuölaj zíʼalö nupa nácagaca ca zxíʼini xan yuʼu, tuʼ cabí naca dxiʼa ugúaruʼ yöta quégacabiʼ biʼi naʼ, en chúʼunaruʼ le lógacabaʼ bö́ʼcuʼdoʼ.
28 Bubíʼinu didzaʼ nigula naʼ, gúdxinu Jesús:
—Ön, Xan, pero yuguʼ bö́ʼcuʼdoʼ nacuáʼabaʼ zxani ga tágubiʼ, tágubaʼ le bizxaj tuʼhuö́xaj ga naʼ tágubiʼ.
29 Níʼirö Jesús gudxëʼ-nu, rnnëʼ:
—Tuʼ gunnóʼ caní, huáca huö́ajuʼ. Chiburúaj böʼ xihuiʼ naʼ guyúʼu-biʼ biʼi nigúladoʼ quiuʼ.
30 Cateʼ budxinnu lídxinu, biléʼenu-biʼ biʼi nigúladoʼ queë́nu naʼ, dëbiʼ lu daʼa, en chinurúaj böʼ xihuiʼ naʼ guyúʼu lëbiʼ.
Jesús ruúnëʼ tu bönniʼ nacö́dzuëʼ, en bitiʼ gaca innë́ʼ
31 Burúajëʼ Jesús lataj naʼ nababa yödzö Tiro, ateʼ gudödëʼ gapa dë yödzö Sidón, en yuguʼ yödzö Decápolis, ateʼ bidxinëʼ raʼ nísadoʼ lu xiyú Galilea. 32 Bönachi niʼ dujuáʼgaca tuëʼ bönniʼ nacö́dzuëʼ, en bitiʼ raca innë́ʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ taʼtaʼyu lahuëʼ Jesús ixóa nëʼë lëʼ. 33 Jesús bubéajëʼ lëʼ tsöláʼalö ládjagaca bönachi naʼ, ateʼ bunë́ʼë xibö́n nëʼë yeru náguiëʼ bönniʼ naʼ. Gurúʼunëʼ zxö́naʼdoʼ, en gudanëʼ lúdxëʼë. 34 Níʼirö buyúëʼ lúzxibálö, en gunnë́ ládxëʼë, rnnëʼ:
—Efata.
Didzaʼ hebreo ni rnna lu didzaʼ xidzaʼ: Guyalaj.
35 Laʼ böáljatë náguiëʼ, en laʼ buguítjatë lúdxëʼë, en gunnëtëʼ dxíʼadoʼ. 36 Jesús gunná béʼenëʼ légaquiëʼ cuntu nu ilë́ʼ caʼ, pero tsca gunná béʼenëʼ légaquiëʼ, buluʼzë́tërëʼ caʼ didzaʼ que lë naʼ benëʼ. 37 Buluʼbáninë, taʼnnë́ʼ:
—Tsáhuiʼdoʼ runëʼ yúguʼtë. Runëʼ ga tuʼyöni nupa gulaca cödzu, en ga tuíʼi didzaʼ nupa bitiʼ guca ilaʼnnë́.