13
Udixiuleꞌe Jesuse nú rila indu llene Jerusalén
(Mt. 24:1-2; Lc. 21:5-6)
Chenu uchiuꞌu Jesuse liñi indu llene Jerusalén, che uni tucu beneꞌnu lunu:
―¡Maestro, ubiꞌyacuru chiquiꞌ ñia rnaa bee quiee quieꞌ cuna niꞌi llene quieꞌ!
Chequie ucuaqui Jesuse nú uninu:
―Tucu nú rlañiꞌlu niꞌi llene quieꞌ, riña bichia nú la yaꞌnaꞌ niꞌ stucu quiee quieꞌ equie saꞌe yeene rilae.
Xi seña aca chenu enta laxu iliulabe
(Mt. 24:3-28; Lc. 21:7-24; 17:22-24)
Che chu nzuebeella lu tucu dañi nú lee Olivos nzucu dañi quieꞌ enza rna lu indu llene Jerusalén, chenu uzucu Jesuse equie dañi zeꞌe, che uyabica Pedro cuna Jacobo cuna Juan cuna Andrés nu unidichiaꞌ liꞌitsia beella lunu nú unibeella:
―Udixiuleꞌe luru, ¿xunga aca bee nucuaꞌ? ¿Nu xa neca bee seña nú lubeꞌ nú nzula nú aca ye bee nucuaꞌ?
Chequie ucuaqui Jesuse lubeella nú uninu:
―Ubiꞌyahua liꞌihua, para nú lecati zequienu liꞌihua. Xne nzeꞌta huaxi bee bene enu ni nú nzeꞌta beei equie cuendaꞌ liꞌá nu nibeei luhua: “Liꞌá neca Cristo”; nu scua zequienu beei huaxi bee bene.
’Pero liꞌihua chenu yeneꞌhua nú reca xuu urre rni bee bene nú enta nú aca xuu, la lliquihua xne scua nzeꞌta nú acane, pero la laxuscaꞌ iliulabe. Xne liunu tucu nación cuna stucu nación, nu liunu tucu país cuna stucu país, cuna liunu texcuaꞌa bee bene enu rnibiyaꞌ, cuna texcuaꞌa bee bene enu rnibiyaꞌ, nu aca xú cuna nú aca biña huaxi bee luhuare lu iliulabe. Nucuaꞌ neca nú apenatsia uquixie lunú enta nehuana zeca bee bene.
’Pero ubiꞌyahua liꞌihua xne deteꞌ cuenda bee bene liꞌihua lubee usticia, cuna nú zetecheꞌ beei liꞌihua liñi bee indu, nu deteꞌ cuenda beei liꞌihua lubee gubierno cuna lubee arre equie nú nzeli arquiꞌhua liꞌá, pero scua nuꞌ modo nú nihua lubeei equie cuendaꞌ liꞌá. 10 Xne rquiꞌña nú ixiuleꞌexu bee bene bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Diose lu ye bee bene iliulabe, ante nú laxu iliulabe. 11 Nu chenu deteꞌ cuenda bee bene liꞌihua lubee usticia, la chenu arquiꞌhua lunú xa nihua, uniꞌtsiahua bee bedichiaꞌ nú liquiꞌ Diose nú nihua xne laca liꞌihua enu ni hora zeꞌe, Espíritu Santo neca enu ni hora zeꞌe. 12 Enta bichia chenu deteꞌ cuenda bee bene leꞌca bichi beei para nú atilla, nu deteꞌ cuenda bee paꞌ bee bene enduꞌlla, leꞌca deteꞌ cuenda bee enduꞌ bee paꞌ beei cuna naꞌbeei para nú atilla. 13 Ye bee bene iliulabe chana arquiꞌ liꞌihua equie nú necahua bee benea; pero bene enu tsutaꞌ arquiꞌ lua hasta bichia chenu laxu yeene, benequieꞌ tsilaꞌa Diose.
14 ’Chenu lañiꞌhua nú nzucu tucu cosa chiꞌquiꞌ liñi indu llene Jerusalén, tucu nú uni profeta Daniel hasta huaꞌtu, (bee bene enu rula ichiꞌ quieꞌ, uriꞌihua beyaꞌ) nú bee bene enu nucuaꞌa Judea, rquiꞌña nú yeca xuꞌu bee bene zeꞌe enza dañi. 15 Nu bee bene enu nchiucuꞌ equie niꞌi bichia zeꞌe, la lluꞌchaꞌ lacalla para nú chuꞌulla liñi niꞌilla naꞌtsella steneꞌlla. 16 Nu bene enu nzu dañi, la benchilaꞌlla niꞌlla para nú yeꞌta chiyaꞌlla xuculla. 17 ¡Cueꞌe bee unaꞌa enu nuꞌ enduꞌ xlaꞌcu, cuna bee unaꞌa enu nuu bee enduꞌ enu rachi bichia zeꞌe! 18 Unaꞌcuꞌhua lu Diose nú la aca bee nucuaꞌ chenu neca tiembu nú nucuaa. 19 Xne chiquiꞌ nehuana zeca bee bene bichia zeꞌe, hasta chenu ungacheꞌ iliulabe lá aca bee nucuaꞌ scua, nu lecaꞌ xunga acalá bee nucuaꞌ scua niꞌ stucu bese. 20 Tunu la tsuxe Diose nú reca bee bichia zeꞌe, la tsilaꞌa niꞌ tucu bee bene; pero tsuxe Diose nú reca bee bichia zeꞌe, equie cuendaꞌ nú secanu bee beneꞌnu cuna nú ucañinu liꞌibeei para liꞌinu.
21 ’Tunu bee bichia zeꞌe nuꞌ enu ni luhua: “Ubiꞌyacuruhua caꞌa nzucu Cristo”, urre “Ni bee nzeꞌe ubiꞌyacuruhua nguiee nzucu Cristo”, la chili arquiꞌhua nucuaꞌ. 22 Xne nzeꞌta huaxi bee bene enu ni nú liꞌibeei neca beei Cristo, urre nibeei nú liꞌibeei neca beei bee profetaꞌ Diose, riꞌi beei huaxi bee milagro, cuna huaxilá beenú chenu arquiꞌ bee bene, para nú scua zequienu beei bee bene nu rriꞌi beei elliebacuꞌ tunu nuꞌ modo hasta bee bene enu ucañi Diose, zequienu beei. 23 Enzeꞌe nia luhua, nú ubiꞌyahua liꞌihua, xne udixiuleꞌexulá ye bee nucuaꞌ luhua.
Nzeꞌta zeca liꞌinu Bene enu uxeꞌla Diose
(Mt. 24:29-35, 42-44; Lc. 21:25-36)
24 ’Pero bee bichia zeꞌe, chenu udetela nú nehuana ulleꞌca bee bene cabelí lu bichia, nu la duꞌlleaꞌ ellieꞌ guu, 25 nu zanaꞌ bee belaa enu nchiucuꞌ liñibe lu yuu cuna cuñi ye beenu nchiucuꞌ liñibe. 26 Chequie lañiꞌ bee bene iliulabe, Bene enu uxeꞌla Diose, nú tuꞌna rulu siquiꞌnu nzeꞌtanu liñi xcabe cuna ye poder nú rluꞌcunu. 27 Che xeꞌlanu bee ángeleꞌnu diqui lu iliulabe para nú quieteꞌsaꞌ beenu, ye bee beneꞌ Diose catse elu nucuaꞌa beella.
28 ’Uluꞌcuhua cuenda lunú nia luhua, chenu riyeꞌ ellutsa lu aca higuera, cuna nú enta yeꞌ leca eꞌneꞌ lue, nediyaꞌhua nú enta riñala tsibee che. 29 Leꞌca scua chenu lañiꞌhua nú recala ye bee nucuaꞌ uriꞌihua beyaꞌ nú axula nzu lunú nzeꞌta aca tucu nú unia luhua. 30 Ixiuleꞌa luhua nú acaxu ye bee nucuaꞌ, ante nú ati bee bene enu nehuañi nee. 31 Iliulabe cuna liñibe nitilu bee nucuaꞌ pero stichiaꞌa la dete nú yalu yeene.
32 ’Pero lecati riꞌi beyaꞌ xi bichia nu xi hora nú aca ye bee nucuaꞌ, nu niꞌbee ángele liñibe nu niꞌ Lliꞌñi Diose la riꞌi beyaꞌ nucuaꞌ, nediyaꞌtsia Diose Pa liñibe nucuaꞌ.
33 ’Enzeꞌe nia luhua nú ubiꞌyahua liꞌihua nu utsu tsiñiahua cuna nú unaꞌcuhua lu Diose, xne la riꞌihua beyaꞌ xunga aca bee nucuaꞌ. 34 Aca nucuaꞌ xi neca chenu xiuꞌu bene tucu biaji. Ante nú chiuꞌulla rnilla xi riñaꞌ riꞌi bee mosoꞌlla. Leꞌca unibiyaꞌlla nú tsu tsiña bene enu rriucu ruꞌu puerta niꞌilla. 35 Leꞌca esquie liꞌihua, ucuaꞌa tsiñahua, xne la riꞌihua beyaꞌ xunga nu xiura nzelaa, tunu nzelaa chenu nzeꞌta chuꞌu rulaꞌ, urre tunu necane ulelaꞌ rulaꞌ urre tunu necane ellicabe chenu rixia tiula urre silaꞌ. 36 Enzeꞌe ucuaꞌa tsiñahua xne ca tuꞌnatsia riñaa, nu la niarquia nú lluna liꞌihua nú la riꞌihua tucu nú riala nú riꞌihua. 37 Nu lunú rnia luhua nee, rnia lu ye bee bene: Uhuañihua tucu nú riala nú huañihua, ¡ucuaꞌa tsiñahua para bichia zeꞌe!