28
Le benëꞌ Pablo luyú bidx nazíꞌ lei Malta
Catiꞌ chbulatuꞌ yúguꞌtëtuꞌ, gnö́zituꞌ nazíꞌ lei Malta luyú bidx ga naꞌ zoatuꞌ. Lu yöl‑laꞌ dxiꞌi ladxiꞌ quequëꞌ glunëꞌ netuꞌ ba laꞌn bönniꞌ xidzaꞌ nacuꞌë luyú bidx naꞌ. Gulabequëꞌ guiꞌ, atiꞌ gululidzëꞌ netuꞌ yúguꞌtëtuꞌ dutsëꞌi cuintuꞌ, le ral guiöj len runtsca ziag. Niꞌr gúchëꞌë tsalén huag zxisi bidxdauꞌ Pablo, len catiꞌ gluꞌë lei lu guiꞌ, brujbaꞌ ladjl zxisi naꞌ tubaꞌ bël sniaꞌ, rzxundjbaꞌ böchla qui guiꞌ naꞌ, atiꞌ yajtiꞌnbaꞌ yen nëꞌë Pablo. Catiꞌ gulaléꞌinëꞌ bël naꞌ bönniꞌ xidzaꞌ naꞌ, nálaꞌbaꞌ yen nëꞌë Pablo, glëꞌ tuëꞌ yetúëꞌ:
―Le nactë naquëꞌ gdödi bunách bönniꞌ ni. Zal‑laꞌ bulë́ꞌ lu nis zxön, cutu ruꞌë lëꞌ latj soëꞌ gbanëꞌ dios queëruꞌ lë Tsahuiꞌ.
Butít nëꞌë Pablo, busládzuꞌë‑baꞌ bël sniaꞌ naꞌ. Yajxóatëbaꞌ lu guiꞌ, atiꞌ lëꞌ cutu bi guc queëꞌ. Tuꞌyúëꞌ Pablo bönniꞌ xidzaꞌ nacuꞌë niꞌ, bat cal cöꞌë gui, o tsöꞌtëꞌ gatiëꞌ. Niꞌr catiꞌ chgdzey taꞌbözëꞌ, len gulaléꞌinëꞌ cutu bi rac queëꞌ, yetú le gláquinëꞌ, atiꞌ gulanë́ꞌ naquëꞌ dioscz.
Latj niꞌz dë xyuëꞌ Publio, bönniꞌ blau qui luyú bidx naꞌ, atiꞌ benëꞌ netuꞌ ba laꞌn bönniꞌ ni. Lu yöl‑laꞌ dxiꞌi ladxiꞌ queëꞌ gluꞌë netuꞌ lidxëꞌ gdu tsonn dza. Dza naꞌ dëꞌ réꞌinëꞌ xuzëꞌ Publio naꞌ, yuꞌë tu xla len réꞌinëꞌ guidz rön. Gyaziëꞌ Pablo zajyúëꞌ lëꞌ, atiꞌ gdöd bulidzëꞌ Dios, niꞌr bxoa nëꞌë bönniꞌ huëꞌ naꞌ, len bunëꞌ lëꞌ. Le benëꞌ lë ni Pablo, lëzcaꞌ guladxín ga zoëꞌ nup teꞌi, nacuáꞌ luyú bidx niꞌ, atiꞌ guluhuöaquëꞌ. 10 Glunëꞌ netuꞌ ba laꞌn bönniꞌ ni, zian le glunëꞌ queëtuꞌ. Catiꞌ chzoa uzaꞌtuꞌ luyú niꞌ, gulunödzjëꞌ queëtuꞌ yuguꞌ le naquínituꞌ.
Rdxinëꞌ Pablo lu yödz Roma
11 Catiꞌ chguc tsonn beoꞌ zoatuꞌ niꞌ, niꞌr grentuꞌ tu lëꞌi barco qui yödz Alejandría, le bugáꞌn luyú bidx naꞌ yuguꞌ beoꞌ ziag. Barco ni daꞌgac tslaꞌa lahuil bdauꞌ yag lëgac Cástor len Pólux, dios cuach quegac bunách Alejandría naꞌ. 12 Gzaꞌ niꞌ barco naꞌ, atiꞌ bdxin yödz Siracusa, ga niꞌ bugaꞌntuꞌ tsonn dza. 13 Buzaꞌtuꞌ niꞌ, atiꞌ gdödtuꞌ tslaꞌl luyú niꞌ, len bdxintuꞌ yödz Regio. Catiꞌ zaꞌ reníꞌ yetú dza, le reycj böꞌ zaꞌ zacaꞌ ga rdöd gbidz beoꞌ ziag, buzaꞌtuꞌ niꞌ, atiꞌ dza buróp naꞌ bdxíntëtuꞌ yödz Puteoli. 14 Lu yödz naꞌ yajxácaꞌtuꞌ bö́chiꞌruꞌ taꞌyejlëꞌë Cristo, atiꞌ glátaꞌyuëꞌ lautuꞌ ugáꞌnlentuꞌ lequëꞌ gdu xunuꞌ dza. Catiꞌ bzaꞌa dza naꞌ buzaꞌtuꞌ niꞌ quië tseajtuꞌ Roma, rzëꞌi níꞌatuꞌ. 15 Chgulayönnëꞌ bö́chiꞌruꞌ nacuꞌë Roma chzoa gdxintuꞌ niꞌ, atiꞌ gularujëꞌ duxíꞌgal‑laꞌquëꞌ netuꞌ. Guladxinëꞌ tu yödzdauꞌ nazíꞌ lei Yëꞌy Qui Apio. Yelaꞌquëꞌ guladxinëꞌ tu latj nazíꞌ lei Tsonn Yuꞌu Quequëꞌ Bönniꞌ Yuꞌuquëꞌ Nöz. Catiꞌ bléꞌinëꞌ lequëꞌ Pablo, bdip ladxëꞌë len gudxëꞌ Dios: “Xclenuꞌ.”
16 Catiꞌ bdxintuꞌ Roma, bönniꞌ naꞌ nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, bchëꞌë bönniꞌ naꞌ nadzunquëꞌ, atiꞌ budödëꞌ lequëꞌ lu nëꞌë bönniꞌ blau nacuꞌë lu nëꞌë bönniꞌ rjaquëꞌ gdil‑l, atiꞌ bëꞌë Pablo latj soëꞌ queëzëꞌ, zóalenëꞌ lëꞌ tu bönniꞌ rijëꞌ gdil‑l ruyúëꞌ lëꞌ.
Runëꞌ Pablo lban lu yödz Roma
17 Catiꞌ chgdöd tsonn dza, bulidzëꞌ Pablo yuguꞌ bönniꞌ blau quequëꞌ bönniꞌ judío nacuꞌë Roma. Catiꞌ chguludubëꞌ ga naꞌ zoëꞌ Pablo, lëꞌ gudxëꞌ lequëꞌ:
―Lbiꞌiliꞌ, böchaꞌa, zal‑laꞌ cutu bi benaꞌ quegac bunách ladzruꞌ, len clëg quegac le nalë́biruꞌ runruꞌ ca naꞌ glunëꞌ xuz xtauꞌruꞌ, guludödëꞌ nedaꞌ bönniꞌ judío nacuꞌë Jerusalén lu naꞌquëꞌ bönniꞌ Roma nacuꞌë Jerusalén quië luseyjëꞌ nedaꞌ lidx guia. 18 Niꞌr catiꞌ chgulanabi yudxnëꞌ nedaꞌ bönniꞌ Roma, glëꞌnnëꞌ lusanëꞌ nedaꞌ, le gláquibeꞌinëꞌ cutu nabagaꞌa zxguiaꞌ gatiaꞌ. 19 Guladáꞌbaguëꞌë nup naꞌ glëꞌni lusán nedaꞌ bönniꞌ judío niꞌ, atiꞌ ben bayúdx gnabaꞌ tsijaꞌ lahuëꞌ César ga cuequi xbeynëꞌ nedaꞌ, len clëg quië uquíaꞌ bunách uládz queëruꞌ. 20 Qui lë ni naꞌ bulidzaꞌ lbiꞌiliꞌ quië gléꞌidaꞌ lbiꞌiliꞌ len güíꞌlenaꞌ lbiꞌiliꞌ didzaꞌ, le nágaꞌa du guia ni le runaꞌ löz le runruꞌ löz rëꞌu, bunách Israel, gactë lë naꞌ gzxiꞌ lu nëꞌë Dios gataꞌ queëruꞌ.
21 Niꞌr lequëꞌ glëꞌ Pablo:
―Cutu rdxini queëtuꞌ guich le zaꞌ luyú Judea ca nac lë naꞌ rac quiuꞌ, len nutu nu rdxini nu nac bö́chiꞌruꞌ judío, nu quixjöiꞌ netuꞌ nu bi rnë quiuꞌ le cunác. 22 Naꞌa, rë́ꞌnituꞌ yö́nituꞌ xtidzuꞌu, le rguindj icjuꞌ, le chnö́zituꞌ yúguꞌtë latj taꞌnë́ bunách quegac nup taꞌdáꞌ didzaꞌ cub ni.
23 Cni guc, guludxíëꞌ bëꞌ tu dza, atiꞌ dza naꞌ guladxinëꞌ ga naꞌ zoëꞌ Pablo zianëꞌ. Gzu lahuëꞌ Pablo zildauꞌ atiꞌ niꞌ gúliꞌni buzéjniꞌnëꞌ lequëꞌ len busálj laꞌnëꞌ le rna bëꞌë Dios. Guꞌnnëꞌ uluiꞌinëꞌ lequëꞌ nac gdutë li lban runëꞌ queëꞌ Jesús. Quië gunëꞌ cni bugunëꞌ dxin le rna bëꞌ zxba queëꞌ Moisés lencaꞌ le gulanë́ꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios. 24 Gulazíꞌ lu naꞌquëꞌ didzaꞌ bëꞌë Pablo laꞌquëꞌ, san yelaꞌquëꞌ cutu caꞌ gulayejlëꞌë. 25 Le gularujëꞌ chopl, gulazú lauquëꞌ tuꞌzë́ꞌë niꞌ, atiꞌ gudxëꞌ lequëꞌ Pablo, rnëꞌ:
―Didzaꞌ nacz bëꞌë Dios Böꞌ Laꞌy, lë naꞌ gnëꞌ Isaías, bönniꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, ca naꞌ buzéjniꞌnëꞌ xuz xtauꞌruꞌ, gnëꞌ:
26 Gyeaj laugac bunách niꞌ, yjödx lequëꞌ:
Yöni nagliꞌ, san cutu tséjniꞌliꞌ.
Uyuliꞌ gnaꞌliꞌ, san cutu gléꞌiliꞌ.
27 Bönniꞌ ni chnazíd icj ládxiꞌdauꞌquëꞌ
Len cutu ryaz icj nagquëꞌ.
Glunëꞌ ca tun nup nachúl láhuigac
Cui laꞌléꞌinëꞌ len yöj lauquëꞌ
Len cui laꞌyöni nagquëꞌ
Len cui luzejniꞌi ládxiꞌquëꞌ
Len cui lëꞌnnëꞌ luhuöaquëꞌ queëꞌ Dios
Quië gac unaꞌ lequëꞌ.
28 Naꞌa, ral‑laꞌ gnö́ziliꞌ lë ni. Dios rsölëꞌë netuꞌ laugac bunách gzaꞌa quië lulá, atiꞌ lequëꞌ laꞌyönnëꞌ.
29 Catiꞌ budx bëꞌë didzaꞌ ni Pablo, gularujëꞌ bönniꞌ judío, taꞌdil‑ltsca didzëꞌë laꞌ légaczëꞌ.
30 Gdu chop iz bugaꞌnëꞌ niꞌ Pablo, zoëꞌ lu yuꞌu ga naꞌ rguizxjëꞌ, atiꞌ benëꞌ ba laꞌn yúguꞌtë nup duyugac Lëꞌ. 31 Lu yöl‑laꞌ rugu ladxiꞌ benëꞌ lban ca rna bëꞌë Dios. Busëdnëꞌ bunách ca nac queëꞌ Xanruꞌ Jesucristo, atiꞌ nutu nu buzagaꞌ xnözëꞌ. Caꞌ nac.