22
“Ĩ macʉ ĩ ãmosiagʉadijare, masare jirẽogʉ̃mi ʉjʉ”, Jesús ĩ yigotimasiore queti
(Lc 14.15-24)
Quẽna gotimasiore queti masare goticami Jesús:
—Adi quetire tʉoĩacõari, “Tire bajiro bajirʉaroja, masare ‘Yʉ yarã ñaña mʉa’ Ʉjʉ Dios ĩ yiroti” mʉare gotimasiogʉ̃ yaja: Sĩgʉ̃ ʉjʉ, ĩ macʉ ĩ ãmosiarotirʉ̃mʉre quẽnoyugʉmi. To yicõari, “Ĩavariquẽna ejarẽmoronare jiaya mʉa” yigʉ, ĩre moabosarimasare cõagʉ̃mi ĩ. To ĩ yisere ajicõari, jirã vaboarãma ĩna. Ĩnajʉama, vadirʉamenama. Ĩna vadirʉabetire ajicõari, gãjerã ĩre moabosarimasare cõagʉ̃mi quẽna. “ ‘Yʉa ʉjʉ mʉare jigʉ ñari, ĩ yarã vaibʉcʉrã mame bʉcʉarãre sĩarotimi. Jẽre quẽnogajanomʉ yʉa. To bajiri ĩ macʉ ĩ ãmosiarirʉ̃mʉ ĩarã vayá mʉa quẽne’ ĩnare yiba”, yicõagʉ̃mi ĩna ʉjʉ. To ĩ yisere ajicõari, jirã vaboarãma ĩna quẽna. Ĩnare cʉdimenane, vacoanama, ĩna ye moare moaroana. Sĩgʉ̃ ĩ ya vesejʉ vacʉmi. Gãji ĩ gajeyeũni ĩsirojʉ vacʉmi. Gãjerãma, ʉjʉ ĩ cõaboariarãre ñejecõari, ĩnare jasĩacõarãma. Tire ajicõari, bʉto jũnisinigʉ̃mi ʉjʉ. To bajiri ĩ yarã surarare cõagʉ̃mi. “Ĩnare sĩacõari, ĩna ya virire soereacoaya”, ĩnare yicõagʉ̃mi. To ĩ yiro bero, gãjerã ĩre moabosarimasare ado bajiro gotigʉmi: “Yʉ macʉ ĩ ãmosiarotiaye quẽnogajanomʉ. Jẽjʉ yʉ queti cõaboarã, ĩna ejabetijare, quẽnaja. Ĩnare jicõabetiroti ñaboayuja. Jãjarã masa ĩna vati maarijʉare vasa. To mʉa ĩabʉjarã cõro jirẽocõari, ĩnare ũmato vaba”, ĩnare yigʉmi ʉjʉ, ĩre moabosarimasare. 10 Ĩ rotirore bajirone masare jirẽorãma ĩna. Quẽnarã, rojorã, ĩna bʉjarã cõro jirẽorãma. To bajiri ʉjʉ ya vi, jʉ̃mʉcoatoja ti.
11 Ĩ jicõariarãre ĩagʉ̃ sãjagʉ̃mi ʉjʉ. Sĩgʉ̃re, ĩna ãmosiaro ĩarã ejarã ĩna sãñase ũnire sãñabecʉre ĩabʉjagʉmi ĩ. 12 To bajiri, ĩre ĩacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩagʉ̃mi: “¿No yigʉ ĩna ãmosiaro ĩarã ĩna sãñase ũni sãñabeati mʉ?”, ĩre yigʉmi. To ĩ yiboajaquẽne, ĩre cʉdibecʉmi. 13 To ĩ bajijare, bare jeorimasare ado bajiro ĩnare yigʉmi ʉjʉ. “Ĩ gʉbori, ĩ ãmorire quẽne siacõari, rẽtiarojʉ ĩre rocacõaña. Tojʉ ñacõari, bʉto rojose tãmʉogʉ̃ ñari, guji põguẽ, oti, yirʉcʉmi”, ĩnare yigʉmi ʉjʉ, bare jeorimasare. 14 To bajiro bajirʉaroja, “Yʉ yarã ñaña mʉa” Ʉjʉ Dios ĩ yiroti quẽne. Jãjarã masare, “Yʉ yarã ñaña mʉa” Dios ĩ yire ti ñaboajaquẽne, sĩgʉ̃rine ñarãma ĩ rãca ñarona —ĩnare yicami Jesús.
“Ʉjarã gãjoa manire ĩna vaja yirotijama, ĩnare ĩsiroti ñaja”, Jesús ĩ yigotire queti
(Mr 12.13-17; Lc 20.20-26)
15 To ĩ yisere ajicõari, fariseo masa ĩ tʉ ñaboarã cãmotadicoacama ĩna, gãmerã ñagõroana. “Ado bajiro yirãsa”, yiruyuyuma:
—Ado bajiro mani sẽniĩajama, cʉdimasibeticõari rojose tãmʉorʉcʉmi —yitʉoĩaboayuma.
16 To bajiro yitʉoĩarã ñari, ĩna rãcanare, to yicõari, “Ʉjʉ ñamasugʉ̃ ñarʉcʉmi Herodes” yirũgũriarãre quẽne, Jesús tʉ ĩnare cõañujarã ĩna, “Ĩre sẽniĩaaya mʉa” yirã. To ĩna yicõariarã ado bajiro Jesúre sẽniĩacama ĩna:
—Ajiya gotimasiorimasʉ. “Riojo gotigʉ ñaami”, mʉre yimasiaja yʉa. “Ado bajiro mani yisere bojagʉmi Dios” yigotimasiogʉ̃ ñari, riojo yʉare gotimasioaja mʉ. “Ado bajiro yʉ gotimasiojama, yʉre ajijũnisinirʉarãma” yitʉoĩabecʉne, riojo gotigʉ ñaja mʉ. “Ãnoama, ñamasurã ĩna ñajare, ricati ĩna ajijũnisinibetire ĩnare gotimasiorʉcʉja”, yitʉoĩabecʉ ñaja mʉ. Masa ñajedirore yʉare riojo gotigʉ ñaja mʉ. 17 To bajiro yigʉ mʉ ñajare, mʉ tʉoĩasere ajirʉaja yʉa. ¿Roma macagʉ ʉjʉ, César, gãjoa manire ĩ vaja yirotisere mani vaja yijama, quẽnacõarojari? ¿Dios ĩ rotimasirere cʉdimena yirãjarique mani, ĩre mani vaja yijama? —Jesúre yisẽniĩaboacama ĩna.
18 Jesújʉama, “Rojose yʉre yirʉarã, to bajise yʉre sẽniĩatoama ĩna”, yimasicõacami. To bajiri ado bajiro ĩnare cʉdicami:
—“Quẽnarã ñaja yʉa” yiboarine, mʉa yirore bajiro yirã me ñaja mʉa. ¿No yirã, “Rojose ĩre yirãsa” yirã, to bajise yʉre sẽniĩatoati mʉa? —ĩnare yicami Jesús. 19 —Roma macagʉ ʉjʉre gãjoatii, ĩre vaja yirotitiire, cojotii yʉre ĩoña —ĩnare yicami Jesús.
To ĩ yijare, ãmiadi, ĩre ĩocama ĩna. 20 Gãjoatiire ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩacami Jesús:
—¿Ñimʉ rioga tuyati? ¿Ñimʉ vãme tuyati? —ĩnare yicami Jesús.
21 To ĩ yirone,
—Roma macagʉ Ʉjʉ César rioga tuyaja. To yicõari, ĩ vãme quẽne ñaja ti —Jesúre yicʉdicama ĩna.
To ĩna yijare, ado bajise yicami Jesús:
—To bajiri aditiire ĩacõari, “César yatii ñaja”, yimasiaja mʉa. To bajiri, gobierno ĩ vaja yirotijama, ĩnare vaja yiroti ñaja. To bajirone bajiaja Diore quẽne. Jediro Dios ĩ cõase ti ñajare, “Yʉa cʉose ti ñaboajaquẽne, ti rãca mʉ bojarore bajiro yirʉarãja”, Diore ĩre yiroti ñaja, manire. To yicõari, “No bojase moare yʉa yise quẽne, mʉ ʉjose rãca yʉa yimasise ti ñajare, ti rãca mʉ bojarore bajiro yirũgũrʉarãja”, ĩre yiroti ñaja, mʉare —ĩnare yicami Jesús.
22 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibeticama ĩna, quẽnaro gotigʉre ajibetirũgũriarã ñari. To bajiri jʉaji tudisẽniĩamenane, vacoacama yuja.
“¿Bajirearãma, tudicaticoanajari?”, Jesúre ĩna yisẽniĩatore queti
(Mr 12.18-27; Lc 20.27-40)
23 Tirʉ̃mʉne saduceo masa quẽne ejacama, Jesúre sẽniĩatorã. “Masa ĩna rijato bero, ĩna ʉsʉri, ĩna rujʉri ñaro cõrone quẽna tudicatimenama” yirã ñacama saduceo masa. Ado bajiro ĩre sẽniĩacama:
24 —Ajiya gotimasiorimasʉ. Moisés ñamasir'i ado bajiro ĩ yiucacũmasire ti ñajare, mʉre sẽniĩarã vabʉ yʉa: “Sĩgʉ̃, manajo cʉtiboa, rĩa magʉ̃ne ĩ bajirocajama, ĩ gagʉ manajo ñariore manajo cʉtirʉcʉmi ĩ bedijʉa. To bajiri ĩ rãca ñacõari, so macʉ cʉtijama, ĩ gagʉ macʉ ñarʉcʉmi”, yimasiñuju Moisés. 25 Yʉa rãcana, sĩgʉ̃ rĩa, cojomo cõro jʉa jẽnituarirãcʉ ʉ̃mʉa ñaboacama. Sĩgõrene manajo cʉtiboacama ĩna. Ñasʉogʉ sore manajo cʉtisʉoboacami. Rĩa magʉ̃ne rijacoacami ĩ. Ĩ rijato bero, gãji ĩ bedi vasoaboacami. Ĩ quẽne rĩa magʉ̃ne rijacoacami. 26 Ĩ bederã quẽne, to bajirone sore manajo cʉtiboacama. Rĩa manane, rijajedicoacama ĩna quẽne. 27 So manajʉa ĩna rijajediro bero, so quẽne rijacoacamo yuja. 28 To bajiri bajireacõari, quẽna ĩna tudicatijama, ¿ñimʉjʉa ñaguĩda so manajʉ masu ñarocʉma, ĩna ñaro cõrone sore ĩna manajo cʉticato bero? —Jesúre yisẽniĩatocama ĩna.
29 To ĩna yirone, ado bajiro cʉdicami Jesús:
—Dios oca masa ĩna ucamasire ajimasimena ñaja mʉa. Dios ĩ masisere quẽne masirã me ñaja. To bajirã ñari, Moisés ĩ ucamasirere tʉoĩacõari, “Riojo me gotiro yaja”, yitʉoĩaboaja mʉa. 30 Ado bajirojʉa bajiaja: Bajireariarã, ĩna tudicatiro bero, manajo cʉtire, manajʉ cʉtire quẽne manirʉaroja. Ángel mesare bajiro bajirã ñarʉarãma ĩna. 31 ¿“Masa ĩna bajirearo bero, ĩna ʉsʉri caticõaroja”, yirere ĩabeticatique mʉa? Dios ĩ masune ĩ gotirere ĩre gotirẽtobosarimasʉ ado bajise ucamasiñumi: 32 “Mʉa ñicʉa ñamasiriarã Abraham, Isaac, Jacob, ĩna rʉ̃cʉbʉo vadimasicacʉne ñaja yʉ”, yigotimasiñumi Dios. Masa bajireariarã ĩna ʉsʉri ti caticõa ñabetijama, to bajise yibetimasiborimi. Bajireariarã, quẽna tudicatirãjʉa ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ ñagʉ̃mi. “Ĩna ʉsʉri ti caticõa ñajare, bajireariarã ñaboarine, Diore rʉ̃cʉbʉocõa ñarãma”, yire ñaja —ĩnare yicami Jesús.
33 To bajiro ĩ yisere ajicõari, no yimasibeticama ĩna, quẽnaro gotigʉre ajibetirũgũriarã ñari.
Dios ĩ rotimasire ñamasuri vãmere Jesús ĩ gotire queti
(Mr 12.28-34)
34 Saduceo masare Jesús quẽnaro ĩnare ĩ cʉdise ñajare, gajeye ĩre ĩna sẽniĩatomasibetirere ajiyujarã fariseo masa. Tire ajicõari, rẽjañujarã ĩna. 35 Tijʉ bero, sĩgʉ̃ ĩna rãcagʉ, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasʉ, Jesúre sẽniĩagʉ̃ ejacami. “Ado bajiro josasere yʉ sẽniĩajama, cʉdimasibeticõari rojose tãmʉorʉcʉmi” yigʉ, ado bajise ĩre sẽniĩacami:
36 —Gotimasiorimasʉ, ¿disejʉa ñati ñamasuse masu Dios ĩ rotimasire, mʉ ĩajama? —ĩre yisẽniĩacami.
37 To bajiro ĩ yisere ajicõari, ado bajiro cʉdicami Jesús:
—Mani ʉjʉre, Diore bʉto mairoti ñaja. No bojagʉre mani mairo rẽtoro, no bojase mani cʉose, to yicõari, mani bojatʉoĩase rẽtoro Diore mairoti ñaja. 38 Ti ñaja ñasʉose, ñamasuse Dios ĩ rotimasire. 39 To yicõari, gajeye tire bajibʉsasene ado bajiro yaja: “Mʉ masu rujʉre mʉ mairore bajirone mʉ tʉanare maiña”, yigotiaja Dios ĩ rotimasire. 40 To bajiri jʉa vãmene ñaja ñamasuse masu Dios ĩ rotimasire. Tire mʉ cʉdijama, Moisés ñamasir'i ĩ rotimasire, to yicõari, Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasiomasirere quẽne cʉdijeocõagʉ̃ yigʉja mʉ —ĩre yicami Jesús.
“ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ, ¿ñimʉ ñarʉcʉmi, yitʉoĩati mʉa?”, Jesús ĩ yisẽniĩare queti
(Mr 12.35-37; Lc 20.41-44)
41-42 Fariseo masa yʉa tʉ ĩna rẽjaro, ado bajiro ĩnare sẽniĩacami Jesús:
—“Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ, ¿ñimʉ ñarʉcʉmi yitʉoĩati mʉa? —ĩnare yicami Jesús.
—“Ʉjʉ David ñamasir'i jãnamine ñarʉcʉmi” yaja —ĩre yicʉdicama ĩna.
43 To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yicami:
—To bajiro mʉa yitʉoĩaboajaquẽne, Ʉjʉ David ñamasir'i, “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cũrocʉre tʉoĩagʉ̃, ¿no yigʉ Diore yigʉre bajiro, “yʉ ʉjʉ” yimasiñujari ĩ? Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ado bajiro ucamasiñumi:
44 “Yʉ ʉjʉre ado bajiro yirʉcʉmi Dios: ‘Yʉ riojojacatʉa rujiya maji. Mʉre ĩaterãre, “Rojose yitʉjaya” ĩnare yʉ yiro bero, rojose yimasibetirʉarãma. To cõrone rotisʉorʉcʉja mʉ’ yirʉcʉmi Dios, yʉ ʉjʉre”, yiucamasiñumi David.
45 To bajiri, “ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ, David ñamasir'i jãnami ñarʉcʉmi” yiucamasire ti ñaboajaquẽne, ¿no yigʉ ĩ ʉjʉre bajiro bajigʉtique? —ĩnare yicami Jesús.
46 To bajiro ĩnare ĩ gotisere ajicõari, sĩgʉ̃ ĩre cʉdimasigʉ̃ manicami. “Mani rẽtoro masigʉ̃ ñaami” yitʉoĩacõari, “ ‘Ãnoama masimena ñaama’ yiromi” yirã, ĩre sẽniĩa tʉjacõacama ĩna yuja.