8
Cuando ri Jesús xerutzuk más quieji' mil winak
Chupa ri tiempo ri' can je q'uiy winak ri xquimol-apo-qui' riq'uin ri Jesús. Pero ri winak re' manak quiway, romari' ri Jesús xeroyoj ri ru-discípulos y xu'ijchique: Yalan ninjoyowaj quiwech ri winak re', roma ja yan oxi' k'ij jec'o-pe wiq'uin y manak quiway. Y xa xquientak ta chi tak cocho xe quiri', man utz ta, roma can jec'o ri can naj je-petenak-wi; xa xquiebetzak pa tak bey roma man je-waynak ta, xcha' ri Jesús.
Y ri ru-discípulos xqui'ij che: Chupa ri lugar re' manak winak. ¿C'o como anchi' ne'kila-wi-pe wey chi yewa' conojel ri winak re'? xecha' che ri Jesús.
Pero ri Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Jani' wey c'o iwiq'uin? xcha' chique. Y reje' xqui'ij: C'o wuku', xecha' che.
Y Jesús xu'ij chique ri winak chi quiech'oquie-ka chech-ulef. Y xeruli'ej pa ruk'a' ri wuku' wey y xuya' matiox che ri Dios. Y ja xeruper y xuya' chique ri ru-discípulos chi niquiya' chique ri winak. Y ri ru-discípulos xquijach chique ri winak. Y c'o chuka' jujun quer quiq'uin; y ri Jesús xuya' matiox che ri Dios coma ri quer ri', y ja xu'ij chi tijach chique ri winak. Ri winak can xewa' utz y can utz xnoj quipa; y c'a c'o wuku' chaquech wey y quer ri xmol can, ri man xq'uis ta. Ri xqui'en wa'in chupa ri k'ij ri', c'o la'k jun quieji' mil winak. C'ajari' ri Jesús xeru'on despedir ri winak, 10 y ja xoc-e pa canoa quiq'uin ri ru-discípulos, y xebe c'a pa jun lugar rubinan Dalmanuta.
Ri achi'a' fariseos niquitojtobej ri Jesús
11 Y jec'o chique ri achi'a' fariseos ri xeloka riq'uin ri Jesús, y xquitz'amala-ka-qui' riq'uin tzij. Y chi niquitojtobej ri Jesús xqui'ij che chi tu'ona' jun milagro chicaj,* Mt 12:38; Lc 11:16 chi tuc'utu-ri', xa can ja-wi ri Dios ri takayon-pe richi, xecha'.
12 Pero ri Jesús xjik'ijo'. Y xpe bis pa ránima, y ja' xu'ij: ¿Anchique roma ri winak chi ri tiempo re' niquijo' chi nin-en jun milagro chiquiwech?* Mt 12:39; Lc 11:29 Pero can ketzij nin-ij chiwe que man ja' ta ri niquijo' reje' xtin-en, xcha' ri Jesús.
13 Y ri Jesús xeruya' can ri achi'a' fariseos, y xoc-e pa canoa quiq'uin ri ru-discípulos, chi yek'ax c'a juc'an chic ruchi-ya'.
Ri niquic'ut ri achi'a' fariseos y ri Herodes, xa man utz ta
14 Y ri discípulos xquimestaj quiway, y chiri' pa canoa xe jun wey c'o can. 15 Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Tic'oxaj ri xtin-ij chiwe, can tibana' cuenta iwi' chech ri levadura quichi ri achi'a' fariseos* Lc 12:1 y richi ri Herodes, xcha' ri Jesús.
16 Pero ri discípulos xa xqui'ij-ka chiquiwech: Raja' xu'ij quiri' roma manak xkac'om-pe kaway, xecha'.
17 Pero ri Jesús can reta'n ri niquinojij ri ru-discípulos, romari' xu'ij chique: ¿Anchique roma rix ninojij chi roma manak kaway xin-ij quiri'? ¿Can man niben ta entender ri xin-ij? ¿Xa can cowirinak ri iwánima, romari' man niben ta entender? 18 Rix c'o ri iwech, pero xa man jixtzu'n ta. C'o ixiquin, pero xa man jixc'oxan ta.* Is 6:9-10; Jer 5:21; Ez 12:2 ¿Can man jun chic noka pa iwi'? 19 ¿Can man noka ta c'a pa iwi' cuando xentzuk ri wo'o' mil winak riq'uin ri wo'o' wey ri xenper chiquiwech? ¿Jani' chaquech ri xe'inojisaj riq'uin ri wey ri ximol can? xcha' chique. Y ri discípulos xqui'ij che ri Jesús: Cablajuj chaquech, xecha-apo.
20 ¿Can man noka ta chic chuka' pa iwi' cuando xentzuk ri quieji' mil winak riq'uin ri wuku' wey ri xenper chiquiwech? ¿Jani' chuka' chaquech ri xe'inojisaj riq'uin ri wey ri ximol can? xcha' chique. Y ri discípulos xqui'ij che ri Jesús: Wuku' chaquech, xecha'.
21 Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Anchique roma man jani tiben entender ronojel ri'?
Roma ri Jesús xc'achoj jun moy pa Betsaida
22 Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'apon c'a pa Betsaida. Y xc'amer-pe jun achi moy chech. Y ri je-c'amayon-pe ri moy xquic'utuj favor che chi tuya' ruk'a' pa ruwi' chi quiri' ri achi moy nitiquier nitzu'n. 23 Xpe ri Jesús xutz'om ruk'a' ri achi moy y xuc'uaj-e c'a chuchi' ri tenemit. Ri Jesús xuya' ruchub chi tak rech ri moy. Y xuya' ruk'a' pa ruwi' chuka'. Xuc'utuj che xa c'o nutzu'. 24 Y cuando ri moy xerujak ri rech, xu'ij: Ja'. Yentzu' ri achi'a'. Yentzu' chi je anche'l che', pero xa yebin, nicha'.
25 Y ri Jesús xuya' chic jun mej (bey) ruk'a' chi tak rech ri achi. Can xu'on che ri achi chi xtzu'n. Y ri achi xtzu'n jabel. Can jabel yerutzu' ronojel; chi naj y chunakaj. 26 Y ri Jesús xutak ri achi chi tibe chirocho. Raja' xu'ij che: Man catoc-apo pa tenemit, y man jun anchok che tatzijoj-wi re'. Xa choj jat (cabin) chi'awocho, xcha-e ri Jesús che.
Pedro nu'ij chi ri Jesús jari' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios
27 Y ri Jesús y ri ru-discípulos xebe pa tak cocoj tenemit ri jec'o chiri' pa Cesarea chi ri Filipo. Y pa bey ri Jesús xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Jin ancu'x (anchique) ren, niqui'ij ri winak? xcha' chique.
28 Y reje' xqui'ij che: Jec'o ye'in chi ja ret ri Juan Bautista. Jec'o ch'aka chic niqui'ij chi ja ret ri Elías, ri jun ri xk'alajin ri x-ix che roma ri Dios ojer can tiempo. Y jec'ochuka' ri ye'in chi ret jat jun chic chique ri achi'a' ri xek'alajin ri x-ix chique roma ri Dios chupa ri ojer can tiempo,* Mr 6:14-15; Lc 9:7-8 xecha' che ri Jesús.
29 Y raja' xuc'utuj chique ri ru-discípulos: ¿Y rix anchique ni'ij? xcha' chique. Y ri Pedro can ja' xu'ij che ri Jesús: Ja ret ri Cristo,* Jn 6:68-69 ri takon-pe roma ri Dios, xcha' che.
30 Y ri Jesús xu'ij chique chi can man tiquitzijoj ri'.
Ri Jesús nu'ij chi xticamises
31 Y ri Jesús xutz'om quitijoxic ri ru-discípulos y xu'ij: Ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, nink'axaj na q'uiy sufrimiento. Itzel xquitz'et coma ri rijilaj tak achi'a' ri c'o quik'ij. Itzel xquitz'et chuka' coma ri nimalaj tak sacerdotes. Chuka' itzel xquitz'et coma ri maestros chi ri ley. Y can xquicamises, pero pa rox k'ij xquic'astaj-pe, xcha' ri Jesús.
32 Y cuando ri Jesús xu'ij ri tzij re' chique ri ru-discípulos, can k'alaj-wi rubixic xu'on che. Pero ri Pedro man xka ta chech ri xu'ij ri Jesús, romari' xuc'uaj-e juba' aparte, y cof xch'o'n che. 33 Pero cuando ri Jesús xuc'oxaj quiri', xutzalmayij-ri', xerutzu' ri ch'aka chic ru-discípulos y xu'ij che ri Pedro: Man cac'ue-pe wiq'uin ret Satanás, roma man utz ta ri nanojij. Roma ri nanojij ret xa can junan riq'uin ri niquinojij ri winak y man anche'l ta nrojo' ri Dios.
34 Y ri Jesús xeroyoj ri winak y ri ch'aka chic ru-discípulos. Y raja' xu'ij chique: Xa c'o jun nrojo' yirutzeklebej, can man tupokonaj-ri' nu'on sufrir, xa can tu'ona' anche'l can ruc'uan ru-cruz. Man tu'on ri nurayij raja'. Xa c'o jun nunojij nu'on quiri', can tipe wiq'uin y quirutzeklebej.* Mt 10:38; Lc 14:27 35 Roma xa c'o jun ri yalan nrojo' ri ruc'aslen we' chech-ulef, man xtiril ta ruc'aslen ri manak xtiq'uis. Pero ri man nupokonaj ta ri', más que nicamises woma ren y roma ri utzilaj rutzij ri Dios, xticolotaj y can xtiril ruc'aslen ri man niq'uis ta.* Mt 10:39; Lc 17:33; Jn 12:25 36 Roma, ¿anchique ta nuch'ec jun winak xa nic'ue' ta ronojel ri beyomel ri c'o chech-ulef riq'uin y xa man nicolotaj ta? 37 Y más que yalan ta q'uiy ri beyomel c'o riq'uin ri jun winak, can man xtitiquier ta xtulok' ri c'aslen ri man niq'uis ta. 38 Man jun tiq'uix nuk'alajij chi can jinruniman ren y ri nutzij. Man tiq'uix nuk'alajij-ri' chiquiwech ri winak chi ri tiempo re' ri can je aj-mac y can man niquijo' ta niquinimaj ri Dios. Xa c'o jun niq'uix nuk'alajij-ri' chiquiwech reje' chi jinruniman ren ri xika-pe chicaj y xinalex chi'icojol, ren chuka' xquiq'uix xtin-ij chi ri jun winak ri' can wichi ren. Quiri' xtin-en cuando xquitzolaj chic pe jun mej (bey) junan quiq'uin ri lok'olaj tak ángeles y can junan chic nuk'ij riq'uin ri Nata' Dios.

*8:11 Mt 12:38; Lc 11:16

*8:12 Mt 12:39; Lc 11:29

*8:15 Lc 12:1

*8:18 Is 6:9-10; Jer 5:21; Ez 12:2

*8:28 Mr 6:14-15; Lc 9:7-8

*8:29 Jn 6:68-69

*8:34 Mt 10:38; Lc 14:27

*8:35 Mt 10:39; Lc 17:33; Jn 12:25