13
Ri Jesús nu'ij yan anchique xti'an che ri rocho ri Dios
Y cuando ri Jesús ntel-pe chiri' pa rocho ri Dios, jun chique ri ru-discípulos xu'ij che ri Jesús: Maestro, xcha' che. Tatzu' ri ru'onic ri rocho ri Dios, can jabel banon che, y chuka' ri abaj ri je-cusan, xcha'.
Y ri Jesús xu'ij che ri ru-discípulo: Ret can ye'atzu' chi ri jay re' yalan je jabel y je nima'k, pero xtapon jun k'ij cuando ronojel re' xquiewulix. Conojel ri nimalaj tak abaj ri je-cusan chique ri jay re' can xquietorix-pe. Can man jun abaj ri xtic'ue' can, anche'l rubanon cami.
Ri xquiebanataj antes chi xtiq'uis ri rech-ulef
Y cuando ri Jesús ch'ocol chic parui' ri juyu' rubinan Olivos, ri anchi' k'alaj niquitzu-pe ri rocho ri Dios; ri Pedro, ri Jacobo, ri Juan y ri Andrés xebe-apo riq'uin ri Jesús y xquic'utuj che: Ta'ij chake: ¿Jampe' xtibanataj ri xa'ij yan ka chirij ri rocho ri Dios? ¿Y anchique retal chi quiri' nina'ex chi nibanataj yan? xecha' reje'.
Y xpe ri Jesús quiere' xu'ij chique: Tibana' cuenta iwi' chi quiri' man jix-an ta engañar. Roma je q'uiy ri xquiepe y xtiqui'ij: Ja ren ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, xquiecha'. Y je q'uiy ri xquiequi'en engañar.
Y cuando xtic'oxaj chi jec'o naciones ri najin guerra chiquicojol, y xtic'oxaj chuka' chi c'o guerras ri xquiepe, man tixi'j-iwi', roma ronojel ri' can xquiebanataj na-wi. Pero man ja' yan ta ri' ri ruq'uisbel tak k'ij chi ri rech-ulef. Jec'o naciones xquiecataj chi niqui'en guerra quiq'uin ch'aka chic naciones. Jec'o chuka' nimalaj tak rech-ulef xquiecataj chi niqui'en guerra quiq'uin ch'aka chic nimalaj tak rech-ulef. Xquiepe silonel (cab-rakan) q'uiy lugar, chuka' xquiepe nimalaj tak wayjal y q'uiy chuka' quiwech ayowal xquiepe chiquicojol ri winak pa tak tenemit. Y ronojel re' xa c'aja' oc ruticribel che ronojel ri sufrimientos ri xquiepe.
Pero rix can tibana' cuenta iwi'. Roma xa can jec'o ri xquiejacho iwichi pa quik'a' ri autoridades quichi ri tenemit. Y chuka' xquixch'ay pa tak sinagogas, ri jay anchi' nitzijos-wi rutzij ri Dios. Y chuka' xquixuc'uax chiquiwech gobernadores y reyes. Ronojel ri' xtic'ulumaj woma ren, y quiri' can xquixtiquier xquinik'alajij chiquiwech reje'. 10 Y can nic'atzin chi ri utzilaj rutzij ri Dios nitzijos pa ronojel rech-ulef, c'ajari' xtoka ri ruq'uisbel k'ij richi ri rech-ulef. 11 Y cuando xquixuc'uax chi jixbejach pa quik'a' ri autoridades, man tichajij pena roma ri tzij ri xti'ij. Rix xe ti'ij ri anchique tzij ri xtuya' ri Dios chiwe, roma can man ja' ta rix ri xquixch'o'n chupa ri hora ri', xa can ja ri Espíritu Santo ri xtich'o'n.* Mt 10:17-20; Lc 12:11-12 12 Roma can xtibanataj chi xa jec'o je ca'i' achi'a' cach'alal qui', jun chique reje' xtujach ri rach'alal chi nicamises. Chuka' can jec'o tata'j ri xquiequijach calc'ual chi yecamises. Y jec'o chuka' ri quiri' xtiqui'en chique quite-quitata'. 13 Xa can itzel xquixtz'et coma conojel winak, roma iyo'n iwánima wiq'uin ren. Pero ri can man xtitzolaj ta chirij y xtucoch' c'a pa ruq'uisbel che ronojel, can xticolotaj-wi.* Mt 10:22
14 Y chuka' can xtapon-wi ri k'ij cuando c'o ex ri can je itzel xquiebanataj chupa ri lok'olaj lugar. Y riq'uin ri' can jumul xtiq'uis can ri lugar ri'.* Dn 9:27; 11:31; 12:11 Jari' ri tz'iban can roma ri Daniel, jun chique ri achi'a' ri xquik'alajij ri x-ix chique roma ri Dios ojer can. Xabachique (Xama'anchique) winak ri nitz'eto ri tz'iban can, can tu'ona' entender ri nutzu'. Y cuando xtitzu' chi can quiri' yan yebanataj, ri winak ri jec'o pa Judea xa can quielumaj (quienimaj) y tiquiewaj-qui' chech tak juyu'. 15 Ri xa nuxlan parui' ri rocho cuando xtapon ri hora ri', choj quiri' tilumaj-e (tinimaj-e). Man ntoc chic apo pa jay chi c'o ri neruc'ama-pe. Man tu'on quiri'. 16 Ri nisamaj pa k'ayis, man titzolaj chic chirocho chi neruc'ama-pe ruk'u'.* Lc 17:31 Xa choj chuka' quiri' tilumaj-e (tinimaj-e). 17 Can juya' (juyu') quiwech ri ixoki' ri ya ne'c'ue' cal cuando xtapon ri k'ij ri', quiri' chuka' ri ixoki' ri c'a jec'o cal ri xa c'a yetz'uman (yeme'), roma manak xquietiquier xquielumaj (xquienimaj) ch'anin. 18 Romari' tibana' orar che ri Dios chi cuando xquiebanataj ronojel re' man quiebanataj pa ru-tiempo job, chi quiri' man cuesta ta nu'on chiwe chi jixlumaj (jixnimaj). 19 Roma cuando xtapon ri k'ij ri', can yalan nim ri sufrimiento ri xtipe.* Dn 12:1; Ap 7:14 Jun sufrimiento ri man jun mej (bey) tz'eton chech-ulef desde que banon-pe roma ri Dios. Y chuka' ri sufrimiento ri' man jun mej (bey) chic xtoka. 20 Y xa ta ri Ajaf Dios man ta nu'on co'l che ri tiempo chi ri sufrimiento ri', conojel ta yecom. Pero roma ri Dios can yalan yerojo' ri jerucha'on chic, can xtu'on co'l che ri tiempo ri'.
21 Chupa ri k'ij ri', xa jec'o ri xquie'in chiwe: Titzu', jare' ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios, o xa niqui'ij chiwe: Titzu', ja Cristo la' ri takon-pe roma ri Dios, rix man tinimaj ri anchique niqui'ij chiwe. 22 Roma can jec'o ri xquiepe y xtiqui'ij: Ja ren ri Cristo ri takon-pe roma ri Dios. Pero rix man quie'inimaj, roma xa man ketzij ta ri niqui'ij. Y chupa ri tiempo ri' jec'o chuka' ri xquiepe y xtiqui'ij: Ren nink'alajij ri nu'ij ri Dios chue, xquiecha'. Pero rix man quie'inimaj, roma xa man ketzij ta ri yequi'ij chuka'. Reje' xquiequi'en milagros ri man jun mej (bey) je-tz'eton, xe chi yequi'en engañar ri winak. Y reje' can c'o ta niquijo' hasta ri je-cha'on chic roma ri Dios yequi'en ta engañar. 23 Pero rix can tibana' cuenta iwi', chi quiri' man jixka ta pa quik'a', roma can ja' yan xin-ij can chiwe ronojel ri xquiebanataj.
Ri ex ri xquiebanataj cuando nipe yan ri Jesús
24 Chupa ri k'ij cuando xek'ax yan ronojel ri sufrimiento ri', xtibanataj chi ri k'ij xtik'okumer y ri ic' chuka' man xtuya' ta chic rusakil.* Is 13:10; Ez 32:7; Jl 2:31; Ap 6:12-13 25 Ri ch'umil can xquietzak-pe anchi' jec'o-wi. Can ronojel ri nimalaj tak uchuk'a' ri jec'o chicaj xquiesilon roma ri ruchuk'a' ri Dios. 26 Y ja cuando ri winak xquinquitzu' ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, chi yika-pe chupa ri ajawa' (mukul),* Dn 7:13; Ap 1:7 riq'uin chic nimalaj uchuk'a' y c'o chic chuka' nuk'ij. 27 Y ren xquientak ri nu-ángeles chi yequimol ri jenucha'on chic. Can pa ronojel rech-ulef xquiequimol-wi. Can xquiequimol-wi conojel ri je-cha'on chic; más que xabachique (xama'anchique) lugar chi ri rech-ulef jec'o-wi.
28 Can tic'ama' ino'j (ina'oj) chirij ri nu'on jun mata higo. Cuando can yejotayin-pe ri ruk'a' y ye'el-pe ri ruxak, iweta'n chi ri ru-tiempo job ya ntoc-pe. 29 Y quiri' chuka' cuando xtitzu' chi yebanataj yan ronojel ri xin-ij yan ka chiwe, iweta'n c'a chi noka yan ri k'ij ri'. Can nakaj chic c'o-wi-pe. 30 Y tic'oxaj utz ri xtin-ij chiwe cami: Ronojel ri' xtibanataj, cuando ri winak chi ri tiempo re' c'a man jani quieq'uis chech-ulef. 31 Ri rech-ulef y ri rocaj can yeq'uis na-wi. Pero ri nutzij man xtiq'uis ta quiri', xa can xtibanataj-wi ri nu'ij.
32 Pero ri k'ij y ri hora cuando ren xquipe man jun etamayon. Ri ángeles ri jec'o chila' chicaj man quieta'n ta jampe'. Quiri' chuka' ren ri jin Ralc'ual ri Dios man weta'n ta. Xa can xe ri Nata' Dios* Mt 24:36 etamayon ri'.
33 Romari' rix man quixwer, xa can tibana' cuenta utz iwi' chupa ri ic'aslen y tibana' chuka' orar, roma can man iweta'n ta jampe' xtapon ri k'ij chi xquipe. 34 Anche'l jun achi ri nuya' can ri rocho y nibe naj pa jun chic rech-ulef. Raja' nuchelebej can ri rusamaj chique rusamajel, y chijujun nuya' can quisamaj. Che ri nuchajij ri jay can nu'ij chi can listo tic'ue' tuyobej-apo.* Lc 12:36-38 35 Can quiri' tibana' rix, can siempre quiniyobej-apo. Anche'l ri achi nuchajij jay, roma man reta'n ta jampe' xtoka ri rajaf-jay, raja' nic'atzin nuyobej-apo. Roma ri rajaf-jay riq'uin juba' noka cuando ntoc-pe ri ak'a', o ja ri pa nic'aj-ak'a', cuando xquietzirin-pe (xquiesiq'uin-pe) ri gallo nimak'a' yan, o ja cuando nipe yan ri sakil. Romari' rix can siempre quiniyobej-apo. 36 Roma ren can ninjo' chi quiniyobej-apo y man quixwer, roma can man xtinya' ta rutzijol cuando xquipe. 37 Y can anche'l ri nin-ij chiwe rix chi quiniyobej-apo, can quiri' chuka' nin-ij chique conojel, xcha' ri Jesús chique ri ru-discípulos.

*13:11 Mt 10:17-20; Lc 12:11-12

*13:13 Mt 10:22

*13:14 Dn 9:27; 11:31; 12:11

*13:16 Lc 17:31

*13:19 Dn 12:1; Ap 7:14

*13:24 Is 13:10; Ez 32:7; Jl 2:31; Ap 6:12-13

*13:26 Dn 7:13; Ap 1:7

*13:32 Mt 24:36

*13:34 Lc 12:36-38