JUDA
CARTA JUDABA B̸ɅD̸A
Jesu djaba Judaba naʌ̃ cartada b̶ʌsica b̶ʌa. Dji b̶ʌd̶aba jara b̶ʌa idjira Santiago djabada (1:1). Ʌ̃cʌrʌmaarã naʌ̃ cartara djabarã judiorã itea b̶ʌsia. Poa 65are b̶ʌsica b̶ʌa.
Judaba naʌ̃ cartara b̶ʌsia ʌ̃cʌrʌba sewada jaradia panana bẽrã. Maʌ̃ ẽberãrãba jara panasid̶aa Ãcõrẽba idji biad̶eba ẽdrʌ edad̶a bẽrã baridua cadjiruada od̶ida panʌda (1:4, 18-19). Maʌ̃ carea Judaba djabarãa jarasia ãdjia ĩjã panʌra ni ab̶aʌa idu quĩrã awara jaradiabid̶iẽ́ panʌda (1:3). Maʌ̃ awara b̶ʌsia djabarãra dji carebad̶ida panʌda Jesucrito biara ĩjãni carea idjab̶a Ãcõrẽ ĩjãẽ́ b̶eada quĩrã djuburiad̶ida panʌda (1:20-23).
1
Naʌ̃ cartad̶e Judaba naãrã b̶ʌd̶a
Mʌ̃ra Judaa, Santiago djabaa idjab̶a Jesucrito nezocaa.* Santiagora idjab̶a Jacobo abadaa. Naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa jũma dadjirã Zeza Ãcõrẽba trʌ̃narã itea. Idjia bãrãra quĩrĩã b̶ʌa idjab̶a Jesucritod̶eba waga erob̶ʌa. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa idjia bãrãra bio quĩrã djuburia b̶aida, necai b̶aira ad̶uba dia b̶aida, idjab̶a bãrãra bio quĩrĩã b̶aida.
Sewa jaradia b̶ea
Djabarã, mʌ̃a naʌ̃ cartad̶e Ãcõrẽba dadjirã ẽdrʌ edad̶ad̶ebemada b̶ʌ́ quĩrĩã b̶asia. Baribʌrʌ mʌ̃maarã biara b̶ʌa ara nawena b̶ʌida quĩrãcuita b̶ead̶amãrẽã. Bãrãba ĩjã panʌra ni ab̶aʌa idu quĩrã awara jaradiabirãnadua. Ãcõrẽba wãrã bed̶eara jũma idji ẽberãrãa b̶arima ab̶a diasia. Quĩrã awara diacaa. Mãwã b̶ʌ́ b̶ʌa ʌ̃cʌrʌda djabarã quĩrãca zed̶aped̶a bãrã tãẽna panʌ bẽrã. Maʌ̃ ẽberãrãba sewad̶eba jaradiabadaa Ãcõrẽba idji biad̶eba dadjirãra ẽdrʌ edad̶a bẽrã dadji cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda od̶ida panʌda. Ãdjirãba dadjirã Boro ab̶a b̶ʌ Jesucritora igarabadaa. Naãrãed̶aʌba b̶ʌ́ b̶asia Ãcõrẽba ãdjirãra cawa oida.
Bãrãba cawa panʌmĩna mʌ̃a quĩrãnebabiya dadjirã Boroba idji purura Egiptod̶eba ẽdrʌ edasida. Baribʌrʌ ẽdrʌ edad̶acarea idji ĩjãped̶ad̶aẽ́ra quinibisia. Idjab̶a quĩrãnebad̶adua ʌ̃cʌrʌ bajãnebema nezocarãda Ãcõrẽba b̶ʌd̶a quĩrãca b̶ead̶aẽ́ basida. Ãtebʌrʌ ãdji pananara igarasid̶aa. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba uria pãĩsosoa b̶ʌd̶e preso b̶ʌcãrĩa ab̶a idjia cawa oi ewarid̶aa. Ara maʌ̃ quĩrãca Ãcõrẽba Sodomanebemarãda, Gomorrad̶ebemarãda, ãdji caita b̶ea purud̶ebemarã sid̶a cawa osia. Maʌ̃ ẽberãrãba aud̶uada obadjid̶aa. Ab̶ed̶a ne jũma cadjirua dadji cacuaba oiẽ́ b̶ʌda obadjid̶aa. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba ãdjirãra tʌbʌ urua quicad̶e ewariza bia mĩga erob̶ʌa. Maʌ̃ba cawabi b̶ʌa jũma cadjirua obadara mãwã bia mĩga pananida.
Bãrã tãẽna zeped̶ad̶ara maʌ̃ ẽberãrã quĩrãca panʌa. Ãdjirãba cãĩmocarad̶ada ẽpẽbadaa. Ãdji cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda obadaa, dadjirã Borora igarabadaa, idjab̶a jairã dji droma b̶eada biẽ́ jarabadaa. Baribʌrʌ bajãnebema nezoca dji droma Miguelba mãwã oca basía. Moise beud̶acarea Miguelera idji cacua carea diauru ume caicayasia. Mãwãmĩna diaurura biẽ́ jaraida crĩchaẽ́ basía, ãtebʌrʌ jarasia: “Dadji Boroba bʌra quẽãya.” 10 Baribʌrʌ maʌ̃ ẽberãrã bãrã tãẽna zeped̶ad̶aba ãdjia adua panʌnebemada biẽ́ bed̶eabadaa. Ãdjia cawa panʌra animarã crĩcha quĩrãca b̶ʌa. Animarã quĩrãca ab̶abe ãdji cacuaba quĩrĩã b̶ʌda obadaa. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba biẽ́ b̶ʌya.
11 Ãdjira mĩã djuburi b̶eaa. Caiʌ̃ba od̶a quĩrãca obadaa. Caiʌ̃. Genesi 4:3-8. Balaaʌ̃. Numero 22:1-35. Core. Numero 16:1-35. Parata awua panʌneba Balaaʌ̃ba od̶a quĩrãca ãĩ o nĩnaa. Coreba Moise igarad̶a quĩrãca Ãcõrẽda igara panʌ bẽrã ãdjirã sid̶a biẽ́ b̶ʌya. 12 Quĩrĩãneba bãrã ãbaa ne co panʌne ãdjirã sid̶a ne wayaa neẽ́ b̶ʌsrid̶a ne cobadaa. Mãwã bãrãba o panʌra ãrĩbadaa. Ab̶abe ãdjidrʌ crĩchabadaa. Ãdjirãra jʌ̃rãrã nãũrãba ãyã edebari quĩrãca b̶eaa. Nãũrãba jʌ̃rãrã ãyã edebʌrʌd̶e cue zecaa. Ara maʌ̃ quĩrãca ãdjia jaradia panʌba carebacaa. Ãdjirãra bacuru zauca quĩrãca b̶eaa. Nejõ zauca cora wãna quĩrãca b̶eaa. Mãwã b̶arima ume beud̶a quĩrãca b̶eaa. 13 Ãdjirãra pusa bogozoa quĩrãca b̶eaa. Pusa bogozoaba cõpepea do icawa b̶atabuebari quĩrãca ãdjirãba mĩã perada baridua obadaa. Ãĩ wãped̶ad̶a bẽrã chĩdau b̶aebʌrʌ quĩrãca b̶eaa. Ãcõrẽba uria bio pãĩsosoa b̶ʌda o b̶ʌsia ãdjirã ewariza biẽ́ b̶ʌi carea.
14-15 Maʌ̃ ẽberãrãnebemada Enocoba bed̶easia. (Adaʌ̃neba ab̶a Enocod̶aa siete drõãenabemarã panasid̶aa.) Enocora Ãcõrẽneba nãwã bed̶easia: “¡Ũrĩnadua! Dadjirã Boroba jũmarã cawa oi carea idjid̶erã zocãrã panʌ ume zebʌrʌa. Maʌ̃ne jũma idji quĩrĩãnacara biẽ́ b̶ʌya. Idji quĩrĩãnacad̶eba cadjirua oped̶ad̶a bẽrã idjab̶a idjid̶ebemada bio biẽ́ bed̶eaped̶ad̶a bẽrã mãwã oya.” 16 Maʌ̃ ẽberãrãra baridua carea biẽ́ duanebaria, idjab̶a baridua carea djãrãra biẽ́ jarabadaa. Ab̶abe ãdjia quĩrĩã b̶eadrʌ jʌrʌbadaa. Dji droma quĩrãca bed̶eabadaa. Ãdji ẽpẽnamãrẽã djãrãa bia bed̶eabadaa.
Djabarãba sãwã od̶ida panʌ
17 Baribʌrʌ djabarã, dadjirã Boro Jesucritoba diabued̶arãba naẽna jaraped̶ad̶ara quĩrãnebad̶adua. 18 Bãrãa nãwã jarasid̶aa: “Jĩrũarebema ewarid̶e Ãcõrẽ ipid̶a biẽ́ jarabadara baraya. Ãcõrẽda quĩrĩãnaca bẽrã ãdji cacuaba o quĩrĩã b̶ʌda o b̶ead̶ia.” 19 Ãdjirãba djabarãa awara awara crĩchabibadaa, baridua ãdjia quĩrĩã panʌda obadaa, Ãcõrẽ Jaureda neẽ́ b̶eaa.
20 Baribʌrʌ djabarã, biara Critoda ĩjãni carea dji carebad̶adua. Ãcõrẽa idji Jaured̶eba iwid̶id̶adua. 21 Ãcõrẽ quĩrĩãneba nĩbad̶adua. Dadjirã Boro Jesucritoba quĩrã djuburiad̶eba zocai b̶ai jõcada diamãrẽã jʌ̃ãnadua.
22 Djabarã bio ĩjãẽ́ b̶eara quĩrã djuburiad̶adua. 23 Tʌbʌ uruad̶aa wãbʌdara ẽdrʌd̶amãrẽã carebad̶adua. Djãrãra quĩrã djuburiad̶adua, baribʌrʌ quĩrãcuita b̶ead̶adua. Ãdjia cadjirua obadara jũma igarad̶adua. Ãdjia cadjirua obadara jũma igarad̶adua. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãdjia jʌ̃ panʌra quĩrãmanadua cadjirua o panʌneba jaigua b̶ʌ bẽrã.”
Judaba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶a
24 Ãcõrẽba bãrãra poya wagaya cadjiruad̶e b̶aerãnamãrẽã. Idji quĩrãwãrẽã quĩrãpita cadjirua neẽ́ poya bia b̶ʌya. Mama bãrãra b̶ʌsrid̶a b̶ead̶ia. 25 Ãcõrẽra ab̶abʌrʌ b̶ʌa. Idjira dadjirã Ẽdrʌ Edabaria. Idjidrʌ dji dromaa, ne jũma poya o b̶ʌa. Idjira jũmarã Boroa. Naẽnaed̶a mãwã b̶asia, id̶i mãwã b̶ʌa, idjab̶a ewariza mãwã b̶aya. Dadjirã Boro Jesucritod̶eba idjíabʌrʌ bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.

*1:1 Santiagora idjab̶a Jacobo abadaa.

1:11 Caiʌ̃. Genesi 4:3-8. Balaaʌ̃. Numero 22:1-35. Core. Numero 16:1-35.

1:23 Ãdjia cadjirua obadara jũma igarad̶adua. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãdjia jʌ̃ panʌra quĩrãmanadua cadjirua o panʌneba jaigua b̶ʌ bẽrã.”