7
Jesús cu jawsic u c'urew yʌjt'ʌnir cien u winiquirob soldado romano
(Mt. 8.5‑13)
Jesús caj ts'oc u camsic a pimo' a je' t'ʌna', caj bin ich u cajar Capernaum. Ti' yʌn ich u cajar Capernaum u capitán u soldado u winiquirob romano. Raji' yʌn u c'urew, u yaj u c'urew, tabar u quimin u c'urew. Caj yubaj ya'ara' capitán, ti' yʌn Jesús. Caj tuchi'ta'b jun yarob u jach ts'urirob u winiquirob judío, a nuxibe', caj chich pa'ay Jesús ca' tac jawsa'bir u c'urew capitán. Caj u juts'ob u bʌj ich Jesús caj u yʌnxchun u chich pʌyicob Jesús, caj ya'arob ti' Jesús:
―Cojen ca' a jawsej u c'urew capitán quire' jach tsoy a je' capitáno'. Raji' tsoy ca' a yamtej ti'. Quire' a capitáno' cu yajquintic u winiquirob judío. Mʌ' ja wirej, u bʌjiri' caj u bo'otaj yʌjc'ʌxirob naj tu quij c'ujintic C'uj ―baxuc caj ara'b yʌjpʌyirob Jesús.
Jesús caj bin yejerob. Bʌytʌc u c'uchurob Jesús ich yatoch capitán caj tuchi'ta'b t'ʌnbir Jesús u rac'ob capitán. Caj ya'arob:
―Tsire'ej, cax mʌ' a wocar tin watoch ti tar a xuro' ich tancab. A teno' mʌ' pataren quir in wacsiquech. Rajen mʌ' joq'uen in t'ʌnech quire' in wer mʌ' tsoyen. Chen arej ti' ca' jawac in c'urew. Mʌ' ja wirej, quin chen quibic u t'ʌn in jach ts'urob. Bayiri' a teno' xan, quin ts'urintic soldado u winiquirob romano. Rajen wa quin wa'aric ti' mac ca' xic, cu bin. Quin wac ti' u jer, ca' tac, cu tar. Wa quin wac ti' in c'urew u betej, cu betic. Rajen in wer wa ca waric u jawʌr in c'urew cu jawʌr ―baxuc caj ara'b ti' Jesús ten capitán.
Caj yuba Jesús aro' caj jaq'uij yor caj yuba bic tabar caj u yacsaj tu yor capitán. Rajen Jesús caj u sut u bʌj tu pach soc u t'ʌnic a mac a cu tarob tu pach. Jesús caj ya'araj ti'ob:
―A teno' quin wac techex, mʌ' biq'uin in wiramʌn yacsic tu yor cax ich u winiquirob judío, an ten bic a je' xiba' caj u yacsaj tu yor ―baxuc caj ara'b ten Jesús.
10 Caj wʌc'ʌs urob ich yatoch a tuchi'ta'bob ten capitán caj yirob jawij u c'urew capitán.
A Jesúse' caj u ric'saj u parar a quimen u mame'
11 Caj ts'oc u jawsa'r u c'urew capitán caj bin Jesús ich u chan cajar Naín. Ra' u c'aba' Naín. Yet binacob u camsʌwinicob yejer a pimob. 12 Tabar u c'uchur Jesús ich u cajar Naín, tu jo'rir u pa'te'ir tunich, tan u joc'sa'rob u baquer quir u mucur. Raji' u parar a xquico', a quimen u mamo'. Turiri' u parar. Yet taracob a pim u rac'ob. 13 Jesús caj yiraj a xquico', a quimen u mamo', caj yajquinta'b ten Jesús. Caj ara'b ti':
―Mʌ' a wac'tic a parar xib ―quij Jesús.
14 Jesús caj u juts' u bʌj tʌrbir tu but'a'an u baquer tu c'ocha'an ten u rac'ob. Caj xurob yʌjc'ochirob u baquer. Jesús caj ya'araj ti' a quimen a chichano':
―Riq'uen, quen.
15 A quimen ca'che' caj riq'uij cutar, caj u yʌnxchun u tsicbar yejer u rac'ob. Caj ts'a'b ti' u nʌ' ten Jesús. 16 Caj yirob aro' caj u jach ch'ajob sajaquirob, caj u yʌnxchun ya'aricob ti' C'uj:
―Jach caremech C'uj. Caj a tuchi'taj u jer yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a mac jach carem. Caj tar C'uj quir u yamtic u winiquirob israel ―baxuc caj ya'arob.
17 Caj u jumintajob ich u rac'ob bic tabar caj u ric'saj Jesús u chan parar xib a xquico', a quimen u mamo'. Caj u rʌc jumintajob ich tu cotor u cajarob u ru'umin Judea. Baxuc tantanxer caj u rʌc jumintajob.
A mac tuchi'ta'b ten Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac
(Mt. 11.2‑19)
18 U camsʌwinicob Juan caj u yubob u juminta' u carem beyajob Jesús. Caj binob arbir ti' Juan. 19 A Juano' caj u pʌyaj ca'tur u camsʌwinicob ca' u tuchi'tejob ich Jesús quir u c'ata'r ti' Jesús:
―Wa jach taj raji' Cristo a cu bin tar ich C'uj? Wa yʌn ic pajic u jer?
20 Caj c'uchob u camsʌwinicob Juan ich Jesús. Caj ya'arob ti' Jesús:
―Tu tuchi'tenob Juan ra' cu yacsic ja' tu jo'r mac quir in c'atob tech. Wa jach Cristojech a cu tar ich C'uj wa ca' in pajob u jer? ―baxuc caj ya'arob.
21 Caj c'uchob ich Jesús caj u jawsaj a mac yʌn u yajirir cax a bar yajir yʌnob ti'. A mac yʌn u c'ac'as quisinin caj u joc'saj. A mac ch'op u wich caj u jawsa caj sasichʌj u wich. 22 Jesús caj ts'oc yubic biquinin tarob u camsʌwinicob Juan, caj u nuncaj ti'ob:
―Xen arex ti' Juan bic tabar ta wirex in jawsic a ch'opo' caj sasichʌj u wich, a mech yoc caj jawij caj ximbajnʌj. Bayiri' caj jaw ti' a iq'uir u ca'o'. Bayiri' a macar u xiquin caj jawi caj sasichʌj u xiquin. Bayiri' a mac quimen caj ric'. Bayiri' caj a wu'yex in tsec'tic ti' u t'ʌn C'uj a jach otsirob. 23 Ca' bin xiquechex ich Juan: Arex ti' jach qui' yor a mac a yacsic tu yor wa tu tuchi'tajen C'uj ―quij Jesús.
24 Caj binob u camsʌwinic Juan. Caj wʌc'ʌs bin Jesús quir u tsicbar ti' a pimo'. Caj u tsicbʌtaj bic tabar Juan. Caj u c'ataj ti'ob a pimo' Jesús:
―Mac binechex a wirex ich tʌcay ru'um uch? Mʌ' wa ta wirex Juan a seb cu quibic ba'? Mʌ' binechex a wirex mac a seb cu quibic ba'. 25 Mʌ' binechex a wirex turiri' xib a ju buquimʌn noc' irej wa neyʌn u taq'uin a cu buquintic u noc'. Mʌ' ja wirej, a mac cu nebuquintic u jach tsoyir u noc' ti' cʌja'anob ich u palacio rey. Robob cu qui' janʌnob xan. Mʌ' a bin a wirex irej wa Juan ich tʌcay ru'um. 26 Binechex a wirex yʌjtseq'uir u t'ʌn. Rajen binechex soc a wirejex yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj. Caj binechex a wirex Juan mʌ' chen yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, quire' raji' caj u payaj in ber. Raji' irej Elías. 27 Raji' Juan a tsec'ta'b ich u t'ʌn C'uj tu ts'iba'an tu cu ya'aric:
Yʌn in tuchi'tic, quij C'uj, a mac cu ya'aric in tar, raji' yʌjtseq'uir in t'ʌn cu bin u pʌyic in ber tu cu tsec'tic u t'ʌn C'uj.
Baxuc C'uj caj ya'araj ti' u yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch, caj u ts'ibtaj uch. 28 Tu cotor a mac ti' yʌn ich yoc'ocab mʌna' mac jach carem chen jari' Juan jach carem. Raji' cu yacsic ja' tu jo'r mac. Chen a mac a cu cha'ic C'uj u ts'urintic, cax mʌ' no'j tera', ca' bin u c'uchuc tu q'uinin je' u bin u qui' najtej u t'ʌn C'uj. Jach manan cu bin u najtej u t'ʌn C'uj. A Juano' c'ʌs ti' ti' cu najtic.
29 Chʌc yʌn yʌjc'amirob u taq'uin gobernador yejer u jerob u rac'ob, a yacsa'b ja' tu jo'rob ten Juan, caj u c'ʌ'otajob jach c'asob ʌcʌtan tu wich C'uj. Caj yubob u t'ʌn Jesús caj u ya'araj:
―Jach carem C'uj. Quire' acsa'b ja' tu jo'rob ten Juan.
30 Chen u winiquirob judío a fariseojo' yejer yʌjcamsʌyʌjirob u t'ʌn Moisés, raji'ob mʌ' acsa'b ja' tu jo'r ten Juan quire' caj u p'astob C'uj a ba' u c'at C'uj ti'ob. 31 A Jaj Ts'ur caj u ya'araj ti'ob:
―Bic tabar quin quetquintic quir in camsic a mac cuxa'an baje'rer? Bic tabar quin wa'aric ti'ob quire' chich u jo'rob?
32 Jesús caj ya'araj ti'ob:
―Bin in quetquintic techex irex a chichan cu yac'ticob cu jenjen t'ʌnticob u yet chichinin cu tus aricob quire' mʌna' ba' cu qui'quinticob yorob: “Ca' ic tus aric ic ch'ic ic rac'. Chen mʌ' a tus ʌrʌc'ʌncʌr Cojen ca' ʌrʌc'nʌco'on. Ca' ic tus arej ic muc u baquer mac. Cheno' mʌ' a tus ʌrʌc'ʌncʌr”, baxuc cu ya'aricob a chicano' tu cu mʌnicob yoch u tet. 33 Mʌ' ja wirej, caj tar Juan ra' cu yacsic ja' tu jo'r mac, mʌ' nanij u nequi' janʌn, mʌ' ju yuq'uic u c'ab uva. Chen techex ca wa'ariquex ti' Juan yʌn u c'ac'as quisinin. 34 Caj taren a teno' ―quij Jesús―, a baxuquenechexo'. Mʌ' wirej, a teno' ca wa'ariquex rajra' quin nejanʌn bayiri' ca wa'ariquex quin ne uc'ur. Bayiri' ca waquex jach coch in nʌc' ca waquex quin jach carchʌjʌr. Ca waquex in wet man yʌjc'ʌminob u taq'uin gobernador. Bayiri' ca waquex in wet man a neyʌn u si'pirob. 35 A mac caj u yacsaj tu yor ti' C'uj. Cu ts'abʌr u t'ʌnin ten C'uj soc u jach er u camsa'r. Rajen ij quer taj yor C'uj.
Jesús ti' yʌn ich yatoch Simón, raji' turi' u winiquir judío a fariseojo'
36 Turiri' u winiquir judío a fariseojo' caj pa'ay Jesús quir u janʌn. Jesús caj bin tu yatoch. Caj curaj janʌn ich u poche'ir yo'och. 37 Caj u yubaj xquic ti' cu bin Jesús ich yatoch u winiquir judío a fariseojo' quir u janʌn. A xquico' raji' yʌn u si'pir. Caj tar purbir u cuchir ti' t'aja'an a qui' u boque'. U c'aba' u cuchir alabastro. Tunich u cuchir tu t'aja'an a qui' u boque'. 38 Caj u juts'a u bʌj a xquico' ich yoc Jesús. Caj u yʌnxchun u yac'tic u bʌj a xquico' caj p'ob yoc Jesús yejer u wʌc'ʌs arir u wich tu cu yoc'ar. Caj u tisa yoc Jesús yejer u wʌc'ʌs tsotser u jo'r xquic. Tan u ts'u'ts'ar yoc Jesús ten xquic. Caj u jic'taj ich yoc Jesús a qui' u boque'. 39 A winiquir judío a fariseojo' a mac caj u pʌyaj Jesús caj yiraj a ba' caj u betaj xquic. Tu yor caj u tucraj a fariseojo': “Wa Jesús u jach ʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj yer Jesús yʌn u si'pir a xquico'.” 40 Jesús caj ya'araj ti' u winiquir judío a fariseojo', u c'aba' Simón:
―Yʌn ba' quin wac tech.
Caj u nunca Simón:
―Arej ten ba' ca bin a wa'arej in wʌjcamsʌyʌjirech.
41 Jesús caj ya'araj ti' Simón:
―A ca'tur xibe' yʌn u bo'or quire' caj u mʌjʌntajob taq'uin ti' a mac cu mʌjʌntic taq'uin. Turi' caj u p'axaj cincuenta denarios, ra' u c'aba' u sʌc taq'uin. U rac'ob caj u p'axaj quinientos sʌc taq'uin. 42 A je' ca'tur xiba' mʌ' c'ucha'an yorob u bo'oticob u bo'orob. A tu mʌjʌntajob uch caj u ya'araj ti'ob: “Tsire'ej, cax mʌ' a bo'otiquex.”
Caj ya'araj Jesús:
―Arej ten mac jach manan cu bin yajquintej a ra' xibo'. A jach ya'ab u bo'or wa ja mʌ' neya'ab u bo'or cu bin u jach yajquintej?
43 Caj u nuncaj Simón:
―Jaj ixtʌcoj, a mac jach ya'ab u bo'or, raji' cu jach bin yajquinbir.
Jesús caj ya'araj:
―Taj a ba' caj a wa'araj.
44 Caj u sut u bʌj quir u pʌctic xquic Jesús. Caj u ya'araj ti' Simón:
―Ca wiric, a je' xquica' a ba' caj u betaj ten. Tech, caj a wacsajen ta watoch, mʌ' ta ts'ajten ja' quir in p'o'ic in woc. Chen a je' xquica' caj u p'oj in woc yejer u ya'arir u wich. Caj u tisaj yejer u tsotser u jo'r. 45 A techo', mʌ' ta wuts'benteno', cax ra' nanij u betic u winiquirob judío a cu yacsic tu yatoch. Chen a je' xquica' rajra' cu yuts'bentic in woc. Mʌ' ja wirej, cu qui' sʌjtiquen. 46 A techo', mʌ' ta jic'taj tsats tin jo'ri' an ten bic nanij u betic u winiquirob judío a cu yacsic tu yatoch. Chen a je' xquica' caj u jic'taj a qui' u boque' ich in woc. 47 Rajen quin wa'aric tech cax ya'ab u si'pir caj in toc rʌc jawsaj rajen ya'ab cu yajquintiquen. A mac a mʌ' neya'ab u si'pir cax jawsa'b u si'pir, mʌ' u qui' yajquinten.
48 Caj ya'araj ti' xquic:
―A techo' rʌc jawsa'b a si'pir.
49 Ti' rʌc cura'anob janʌnob caj yʌnxchun ya'aricob ich u rac'ob:
―Ba' winquirir a je'ra' c'ucha'an yor u jawsic u si'pir mac?
50 Caj ya'araj ti' xquic Jesús:
―C'uj bin u tacajech quire' caj a wacsaj ta wor. Ca' xiquech ta watoch qui'quintej a wor ―baxuc caj ya'araj Jesús ti'.