18
Jesús cu ya'aric ti'ob tu cu camsic ti' xquic a quimen u mam yejer juez
Jesús caj u ya'araj ti'ob tu cu p'eriquintic u t'ʌn soc u cʌnicob:
―Ca' a t'ʌnex C'uj soc mʌ' u nacar a worex, tu ca t'ʌniquex C'uj. Ti' yʌn u cajar ―quij Jesús―, tu cʌja'an juez. A juezo', mʌ' u sʌjtic C'uj, mʌ' ju tucric mac xan. Tiri' ich u cajar xan, ti' yʌn xquic, quimen u mam raji' caj bin ʌcʌtan juez. Su' su' cu bin ya'aric ti': “Yʌmtejen ti' a mac a cu p'actiquen.” Caj u yʌnxchun u tar xquic a juezo', mʌ' ju quibaj u t'ʌn. Chen pachir caj u ya'araj tu yor: “Cax mʌ' in sʌjtic C'uj ―quij―, cax mʌ' in tucric ti' mac.” Caj ya'araj a juezo': “Bin in ca' in yamtej a je' xquica', a quimen u mam ra' cu p'acta' xquique' soc mʌ' u choquintic in wor quire' rajra' cu tar. Quire' ca'an in wor in wu'yic ya'aric.”
Caj ya'araj Jaj Ts'ur:
―Cʌnex ti' a ba' cu ya'aric juez cax mʌ' taj yor. Chen mʌ' baxuc C'uj quire' taj yor. Wa rajra' ca c'atiquex tu ca t'ʌniquex C'uj u bur u q'uinin u bur u ac'bir soc u cʌnantic a ba' a c'at. A techexo' a teta'b ten C'uj, je' u tar u tajir techex. A C'ujo' mʌ' u ts'ocar u yubic a t'ʌnex. A teno' ―quij Jesús―, quin wac techex. A C'ujo' seb cu ta'quic techex mac ti' a cu p'acti'echobo'. Chen ca' bin uruquen ich yoc'ocab a teno' caj u tuchi'ten C'uj, baxuquenechexo'. Je' wa jin wiric mac tan u yacsic tu yor ten. Tan u pajicob ten ca' in ta'quej ti' a mac a cu p'actic ti'e'.
Jesús cu camsic ti' a fariseojo' yejer yʌjc'ʌmin u taq'uin gobierno
Jesús caj u ca' camsaj tu cu p'eri'quintic u t'ʌn. Yʌn mac cu tucric chen jach tsoy a ti'ob ʌcʌtan tu wich C'uj quire' a ba' cu beticob. Chen cu tucric tu yor: “Jot u rac'ob.” Rajen Jesús caj u ya'araj baxuc aro', caj ya'araj Jesús:
10 ―Ca'tur xib binob ich carem naj tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío quir u t'ʌnicob C'uj. Turiri' u winiquir judío a fariseojo', u jer yʌjc'ʌmin u taq'uin gobierno. 11 Caj ch'iraj u winiquir judío a fariseojo' soc yirir ten tu cotor mac caj u tus t'ʌnaj C'uj. Tu yor, caj u t'ʌnaj C'uj, caj ya'araj: “Bayo' C'uj ―quij―, mʌ' in betic an ten bic u jer winiquir judío cu betic. A teno', mʌ' in tus ch'ic a ba' yʌn ti' winic. Baxuc mʌ' jin man tu c'asir, mʌ' jin man in wiric xquic, mʌ' c'as a teno'. Mʌ' baxuquen a cu c'ʌmic u taq'uin gobierno a ti' yʌno'. 12 A teno', quin qui' c'ujintiquech, quin jamach p'ʌtic in janʌn ca'tur u q'uinin ich a turi' semana. Tu cotor in taq'uin tu quin jaric quin chuquic turiri' ich a diezo' soc in ts'ic ti' a mac a cu jach beyaj tu cu naj c'ujinticob C'uj.” 13 Chen yʌjc'ʌmin u taq'uin gobierno, nach yʌn. Ti' yʌn tu pach u rac'ob tu cu t'ʌnicob C'uj. Mʌ' ju c'at u nacsic u wich quir u t'ʌnic C'uj. Cu chen pʌxic u tsem quire' yer yʌn u si'pir. Quire' baxuc nanij cu betic u winiquirob judío. Caj ya'araj ti' C'uj ―quij―: “Chan yajquin ten quire' yʌn in si'pir a teno'.” 14 Quin wa'aric techex ―quij Jesús―, C'uj caj u jawsaj u si'pir a cu c'ʌmic u taq'uin gobierno. Caj bin tu yatoch toc tsoyquinta'b yor ten C'uj. Chen a fariseojo', mʌ' tsoyquinta'b yor ten C'uj. A mac a cu yac jach no'jen ―quij―, chen a C'ujo' cu bin ya'aric: “Jo'tech a techo'”, cu yiric mʌ' no'ji'. Chen a mac cu yac: “Jo'ten a teno'.” Chen a C'ujo' cu yiric jach no'j.
Jesús yejer a chichano'
(Mt. 19.13‑15; Mr. 10.13‑16)
15 Caj tarob u purej ti' Jesús a mac yaje', baxuc yejer a chichano'. Caj tar purbir a chichano' soc u pʌtʌxmec'tic. Caj irir ten u camsʌwinicob ba' u ber. Caj u q'uejajob:
―Joq'uen, xen ―quij.
Quire' mʌ' u c'at yiric u tarob ich Jesús a chichano'. 16 Jesús caj u pʌyaj ca' tacob. Caj ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Ts'ire'ej u tarob a chichano' tin wicnʌn. Mʌ' ja q'ueyic an ten bic a je' chichana'. Baxuco' a mac c'ucha'an yor yocor tu cu reyinticob C'uj. Yʌn u cʌnic irej wa ja chichano'. 17 Jach taj quin wac techex ―quij Jesús―. A mac a mʌ' ju cʌnic a chichano' soc u chabar ten C'uj u reyinticob mʌ' u c'uchur yor, u c'uchur ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj.
U ts'urir u winiquirob judío jach neyʌn u taq'uin, tan u tsicbar yejer Jesús
(Mt. 19.16‑30; Mr. 10.17‑31)
18 Caj tarij turi' u jach ts'urir u winiquirob judío ich Jesús. Caj u c'ataj ti' Jesús:
―Jach tsoyech in wʌjcamsʌyʌjirech. Arej ten ba' yʌn in betic soc in cuxtar munt q'uin?
19 Jesús caj ya'araj ti':
―Biquinin ca wac tsoyen? Mʌna' mac jach tsoy chen jari' C'uj. 20 Tech a wer ba' caj u ts'ibtaj Moisés uch. Cu ya'aric: “Mʌ' a yʌn man yejer xquic baxuc xquic, mʌ' u yʌn man yejer xib. Mʌ' ja quinsic mac. Mʌ' ja wac'ric ba'. Mʌ' a yʌn man tus, a caj a wiraj ba'. Yʌn a sʌjtic a tet, yʌn a sʌjtic a nʌ' xan.”
21 U jach ts'urir u winiquirob judío caj ya'araj:
―Tu cotor aro' ten caj in toc quibaj tin chichanin uch.
22 Rajen caj ts'oc yubic Jesús a ba' caj u ya'araj. Caj ara'b ti':
―Yʌn turi' ba' mʌ' ta quibaj ca' a betej aro'. Canej tu cotor a ba' yʌn tech. Cu ts'ocar a rʌc canic, ca' a jʌsej a taq'uin ti' a mac otsir. Cu ts'ocar aro', ca' taquech tin pach quir a cʌnic in t'ʌn. Ca' bin c'uchuquech ich ca'anan tu cu bin u reyinticob C'uj. Cu bin u ts'abʌr tech a ba' jach co'oj.
23 Caj ts'oc yubic a ba' caj u ya'araj Jesús ti' caj tucurnʌjij quire' jach yʌn u taq'uin. 24 Jesús caj yiraj tucur u ca' a xibo' caj u ya'araj ti':
―Jach yaj yocar mac a neyʌn u taq'uin tu cu reyinticob C'uj quire' u yaj u taq'uin. 25 Je' wa ju c'uchur yor yocar yʌrʌc' tsimin ich u jor yit' puts'? Mʌ' ju c'uchur u yor quire' chichin u jor yit' puts'. Je' wa ju c'uchur u yor yocar ich ca'anan a mac neyʌn u taq'uin? Mʌ' ju yocar quire' u yaj u taq'uin. Jaj ixtʌcoj, je' u yocar yʌrʌc' tsimin ich u jor yit' puts'. Chen a mac neyʌn u taq'uin mʌ' yocar, tu cu bin u reyintejob C'uj, quire' u yaj u taq'uin.
26 A mac a caj u yubaj u t'ʌn caj ya'arajob:
―A mac cu bin ta'cbir ten C'uj tun?
27 Rajen Jesús caj ya'araj:
―A C'ujo' c'ucha'an yor ti' a ba' mʌ' c'ucha'an yor ti' mac.
28 Pedro caj ya'araj:
―Jaj Ts'urir ―quij―, caj in toc rʌc p'ʌtajob a ba' yʌn tenob quir in tarob ta pach soc in cʌnicob a t'ʌn.
29 Jesús caj ya'araj ti'ob:
―Jach taj quin wac techex. Wa mac cu p'ʌtic yatoch wa ju rac' wa ju tet. Wa ju bʌjob wa ju pararob soc raji' cu reyinticob C'uj wa cu cha'icob. 30 Cu bin u c'ʌmej ti' C'uj a ba' jach tsoy baje'rer. Jach manan cu bin ts'abʌr ti'. Baxuc xan, ca' bin xuruc t'ʌn je' u ts'abʌr ti' u cuxtar munt q'uin.
Jesús cu ca' a'aric: Bin in ca' quinsbir
(Mt. 20.17‑19; Mr. 10.32‑34)
31 Jesús caj u pʌyaj u doce u camsʌwinicob soc u tsicbar ti'ob tu junanob:
―Baje'rer ―quij―, quic wʌc'ʌs bin ich u cajar Jerusalén. Tu cotor a ba' caj u ts'ibtajob yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj ti' ten uch. Je' u tar ten quire' caj u tuchi'tajen C'uj baxuquenechexo'. 32 Ti' cu bin u c'ubiquenob ti' a mac a mʌ' u winiquirob judío. Ti' cu bin u p'astiquenob. Ti' cu bin u cʌrʌxbetiquenob. Ti' cu bin u tubiquenob xan. 33 Ti' cu bin u chich jʌts'icob in pach. Cu ts'ocar aro' cu bin u quinsiquenob. Chen ca' bin manʌc mʌna' u nup u q'uinin, je' in riq'uir tin quimirir.
34 U camsʌwinicob, mʌ' tu najtajob a ba' caj u yubajob ya'aric Jesús quire' mʌ' yerob ba' u c'at ya'aric u t'ʌn.
Jesús cu jawsic a ch'op u wicho' ich u cajar Jericó
(Mt. 20.29‑34; Mr. 10.46‑52)
35 Tabar u c'uchur Jesús ich u cajar Jericó. Ti' cura'an a ch'op u wicho' ich nʌc' bej. Tan u c'atic u taq'uin quir u janʌn. 36 Caj u rʌc u'yaj u manob a pimo' a ch'op u wicho' caj u c'ata ti' mac bʌytʌc ba' u ber. 37 Caj ara'b ti':
―Jesús a cu tar ich u cajar Nazaret, raji' caj a wu'yaj u man ʌcʌtan tech.
38 A ch'op u wicho' caj u puraj u t'ʌn ti':
―Jesús ―quij―, u pararech a nunquir u rey David, chan yajquin ten.
39 Chen a mac a cu binob pʌybej caj u ya'arajob ti':
―Mʌc a chi' ―quij.
Chen caj u jach c'amquintaj yawʌt t'ʌn:
―U pararech a nunquir u rey David, chan yajquint ten.
40 Caj xurij Jesús ich bej caj ya'araj ca' tac purbir ti'. Caj u juts' u bʌj ich Jesús caj c'ata'b ti':
41 ―Ba' a c'at in betej tech?
A ch'op u wicho' caj u nuncaj:
―Jaj Ts'urir ―quij―, in c'at u sasichʌjʌr in wich.
42 Caj ara'b ti' ten Jesús:
―Ca' tac u sasirir a wich quire' caj a wacsaj ta wor ten.
43 Rajen sasichʌjij u wich. Rajen seb caj sasichʌjij u wich caj say tu pach Jesús caj ya'araj:
―Jach caremech C'uj.
Baxuc a mac a caj u yirob u jawʌr u wich caj ya'arajob xan:
―Jach caremech C'uj.