5
Tak xe'tz'am je q'uiy car roma jun milagro re xuban re Jesús
Y jun k'ij, tak re Jesús c'o chire' chuchi' re lago rubini'an Genesaret, camas je q'uiy vinak xe'bapon riq'uin, roma niquijo' niquic'axaj ruch'abal re Dios. Y camas je q'uiy re vinak, mare' camas niquipitz' re Jesús chin niquic'axaj andex nubij. Pero reja' cha'nin xutz'at-apo ca'e' canoas jec'o can chuchi' re ya', y man jun c'o chupan re canoas. Roma re je rajaf re canoas re' je tz'amoy tak car, y chupan re rato re', xa ye'quich'aj re quiya'l chapabal-car. Y jun chique re canoas re' chin re Simón. Y chupan ru-canoa re Simón xoc-va-a re Jesús. Y reja' xubij cha re Simón che que'biyin-apo ba' pa rue' re ya'. Y reja' xtz'uye-ka chire' pa canoa, y xutz'am ruc'utic ruch'abal re Dios chiquivach re vinak. Tak re Jesús xtane-ka chuc'utic re ruch'abal re Dios chiquivach re vinak, reja' xubij cha re Simón: Jo-apo anche' más nem rupan re ya', y tiya-ka pa ya' re iya'l chin chapabal-car.
Pero jare' tak re Simón xubij cha re Jesús: Maestro, yoj jun ak'a' xojc'ase' chin xe'kacanoj car, y man jun xkatz'am. Pero vocame rat yabin che takaya-ka re ya'l chapabal-car pa ya', entonces nakaya-ka.
Y tak xquiya-ka re quiya'l pa ya', camas c'a je q'uiy car xe'oc chupan re ya'l, y mare' re ya'l xe'rokch'itaj-pa rach, roma calal re car re jec'o chupan. Mare' re achi'a' tz'amoy tak car xquiban-apo quik'a' chiquivach re nic'aj chic quichibil re jec'o pa jun chic canoa, chin que'pa chiquito'ic. Y can xe'po-va chiquito'ic. Y re ca'e' canoas xe'quinojsaj riq'uin re car re xe'quitz'am. Mare' re ca'e' canoas ba-ta chic ye'ba chuxe' ya'. Y tak re Simón re nibex chuka' Pedro cha, xutz'at che jun milagro re xbanataj, reja' xbexuque' chach re Jesús, y xubij cha: Ajaf, yen xa yin jun ache aj-mac, man ruc'amon-ta che yac'ue-pa viq'uin, roma camas ak'ij.
Quire' xubij re Simón roma reja' man jun bey rutz'eton che quire-ta nibanataj. Y ja quire' chuka' xquina' re ruchibil re je'binak riq'uin. Reje' xsatz quic'o'x tak xquitz'at che camas je q'uiy car xe'quitz'am re k'ij re'. 10 Re Jacobo y re Juan re je ruc'ajol re jun ache rubini'an Zebedeo, y chibil chuka' re Simón c'o quiq'uin, reje' xsatz quic'o'x tak xquitz'at re xbanataj. Mare' re Jesús xubij cha re Simón: Man tisatz ac'o'x roma re xatz'at. Re rubanom-pa yat jun ache tz'amoy-car, pero vocame mana-ta chic car re xca'tz'am, xa xtatamaj chuka' xca'tz'am vinak chin ye'tzake' chuij.
11 Y re achi'a' tz'amoy tak car xe'quic'am-pa re qui-canoas chuchi-ya', xquiya' can re quisamaj y xe'ba chij re Jesús.
Re Jesús nuc'achojsaj jun ache re c'o jun yabil chij rubini'an lepra
12 Y tak re Jesús xapon pa jun chic tenemit, xapon jun ache riq'uin, re c'o jun yabil chij re rubini'an lepra. Re ache re', can xe xutz'at re Jesús, xbexuque' chach y xukasaj-ka re nic'aj-rach c'a pan ulef. Y xubij cha re Jesús: Ajaf, yen ntaman che yatiquir yinac'achojsaj cha re nuyabil, pero man ntaman-ta andex nanojij pa nue', xcha'.
13 Y re Jesús can jare' xutz'am-apo re ache c'o lepra chij y xubij cha: Ninjo' che yac'achoj. Tiq'uis-a re yabil re' chavij. Y can xe xubij quire' re Jesús, can jare' xq'uis-a re lepra chij re ache.
14 Re Jesús xubij-a cha re ache re' che man tutzijoj chique re vinak che xac'achoj. Y xubij-a chuka' cha: Vocame choj cabiyin pa rachoch re Dios, chin ta'c'utu-avi' chach re sacerdote. Y taya' re ofrenda re nubij chupan re libro re rutz'iban can re Moisés. Chupan re libro re' nubij re nic'atzin che naya' rat, chin quire' niquitamaj che yat ch'ajch'oj chic, xcho'x-a re ache.
15 Pero re Jesús can chak binak rutzijol, y camas vinak ne'quimalo-qui' riq'uin. Jec'o vinak re ye'bapon riq'uin, chin niquic'axaj re ruch'abal re Dios. Y jec'o nic'aj chic ye'bapon riq'uin niquijo' che ye'c'achojsas-a cha re quiyabil. 16 Y reja' jac'a chupan re lugar re anche' manak vinak re nibex desierto cha, chire' nibo-va, chin no'rbana' orar.
Re Jesús nuc'achojsaj jun ache siquirnak ru-cuerpo
17 Y jun k'ij, jec'o achi'a' fariseos y chuka' re je'atamayon re ley quichin re israelitas xbequic'ulu-qui' anche' c'o-va re Jesús. Jec'o chique reje' re je'pitinak pa tak tenemit re jec'o chupan re Galilea. Jec'o je'pitinak pa tenemit Jerusalén y nic'aj chic tenemit re jec'o chupan re Judea. Re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas y re fariseos, je'tz'uyul-apo chiquicojol re vinak re niquic'axaj re ruch'abal re Dios re nuc'ut re Jesús chiquivach. Y re Jesús can c'o ru-poder re Ajaf Dios riq'uin, chin ye'ruc'achojsaj re ye'yavaj. 18 Y c'o c'a jun ache siquirnak ru-cuerpo ec'uan-apo chach camilla coma jun ca'e-oxe' achi'a'. Y reje' xquijo-ta xe'oc-apo pa jay anche' c'o-va re Jesús, chin niquiya' re yava' chach. 19 Pero re achi'a' re' man xe'tiquir-ta xe'oc-apo chupan re jay, roma camas je q'uiy vinak quimalon-qui' chire'. Mare' reje' xe'jote' pa rue' re jay, y xquivop rue'. Y re anche' xquivop-va-ka, can ja re anche' c'o-va re Jesús. Y chire' xquikasaj-va-ka re yava' chach ru-camilla. Re yava' re' can c'a chach re Jesús xbeka-va-ka, chire' chiquicojol re vinak. 20 Y tak re Jesús xutz'at che reje' can quibanon confiar-qui' riq'uin reja', xubij cha re ache siquirnak ru-cuerpo: Re amac xe'cuyutaj.
21 Y re achi'a' je'atamayon re ley quichin re israelitas y re achi'a' fariseos, can xe xquic'axaj re xubij re Jesús, xquitz'am runojexic: ¿Anchique che ache re'? ¿Y anchique roma nuban che can ja reja' re Dios? ¿Anchique vinak nucuy amac? Man jun. Xaxe re Dios re nucuy amac, ye'cha' pa tak cánma.
22 Pero re Jesús can rutaman re niquinojij re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas, y rutaman chuka' re niquinojij re achi'a' fariseos. Mare' reja' xubij chique: ¿Anchique roma yex ninojij quire'? 23 Roma vo xa yen yintiquir nimban cha re jun ache re' re siquirnak ru-cuerpo, chin che nibiyin-a y niba, can yintiquir chuka' nimbij cha che nincuy rumac. 24 Y vocame, chin che yex nitamaj che yen re xinalax chi'icojol can c'o poder pa nuk'a' chin che nincuy mac, titz'eta' c'a, xcha' chique.
Y jare' tak re Jesús xubij cha re ache siquirnak ru-cuerpo: Chava rat nimbij-va: Cayacataj y tac'uaj-a la a-camilla y cabiyin cha'vachoch.
25 Y chiquivach conojel vinak re quimalon-qui' chire' xpa'e-a re ache siquirnak ru-cuerpo. Y xuc'uaj-a re ru-camilla re anche' li'en-va-pa. Y re ache xtzolaj-a charachoch, nuya' ruk'ij re Dios. 26 Y conojel re vinak re quimalon-qui' chire', xsatz quic'o'x, roma man jun bey quitz'eton che quire-ta nibanataj. Re vinak re' camas xquiya' ruk'ij re Dios, y xquibij: Chupan re jun k'ij re' xe'katz'at milagros re man jun bey je'katz'eton-ta. Pero tak reje' xquibij quire', quixibin-qui'.
Tak re Leví xba chij re Jesús
27 Tak re Jesús xel-pa chire', xutz'at jun ache molay-impuestos. Re ache re' rubini'an Leví, y tz'uyul chach jun ch'acat, y ja cha reja' nitoj-va can re impuestos. Y re Jesús xubij cha: Jo' chuij.
28 Y xe xuc'axaj quire' xbeyacataj-pa anche' tz'uyul-va, y xuya' can ronojel cosas re c'o chire' y xtzake-a chij re Jesús.
29 Y c'a ba' tibanataj-va quire', re ache rubini'an Leví xuban jun namak'ij charachoch. Y re namak'ij re' can chin-va re Jesús, pero chuka' xe'rayoj re nic'aj chic molay tak impuestos y chuka' nic'aj chic vinak. Y conojel c'a re vinak re' junan xe'tz'uye-apo chach mesa riq'uin re Jesús y chuka' re ru-discípulos. 30 Y jec'o achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas y jec'o chuka' achi'a' fariseos re jec'o-apo chire' chiquicojol. Y re achi'a' re' q'uiy tzij ye'quibila-apo chique re ru-discípulos re Jesús. Y xquic'utuj chique: ¿Anchique roma tak yex yixva-yixuq'uia' quiq'uin re achi'a' molay tak impuestos y quiq'uin chuka' la aj-maqui'? ye'cha'.
31 Pero re Jesús xubij chique re achi'a' fariseos y re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas: Jun doctor mana-ta re je otz ye'ruk'omaj. Reja' ye'ruk'omaj re c'o quiyabil. 32 Y mare' yen man ximpa-ta chiquicanoxic vinak re choj quic'aslen. Yen ximpa chiquicanoxic re c'o quimac, re nic'atzin che nijalataj quic'aslen chach re Dios, xcha' re Jesús.
Jec'o ye'c'utun cha re Jesús anchique roma tak re ru-discípulos manak ayuno niquiban
33 Y re achi'a' fariseos y re achi'a' re je'atamayon re ley quichin re israelitas, xquic'utuj cha re Jesús: ¿Anchique roma tak re ye'tzekelben chin re Juan can quicha'on k'ij chin niquiban ayuno y oración? Y can quire' chuka' niquiban re ye'tzekelben quichin re achi'a' fariseos, pero re a-discípulos rat man quire-ta niquiban, xa ye'va-ye'uq'uia', xe'cha' cha.
34 Y re Jesús xubij chique: Re je'banon invitar pa jun c'ulubic siempre ye'va', y yex man ruc'amon-ta niban chique che man ye'va-ta, roma re ala' xc'ule' c'o quiq'uin. Y quire' chuka' niquiban re nu-discípulos, reje' ye'qui'cot roma yinc'o quiq'uin. 35 Pero xtapon re k'ij tak re ala' re' xtilisas-a chiquicojol, y c'ajare' tak xtiquiban ayuno.
36 Chuka' re Jesús xucusaj re jun ejemplo re' chiquivach: Man jun vinak nicusan jun tziak c'ac'a, chin nuc'ajoj jun tziak re tzia'k chic. Roma vo xa c'o jun re nibano quire', c'ayef. Roma tiene que nuratz re tziak c'ac'a chin nulisaj jun c'ojobal, y re c'ojobal re' xa man nuc'am-ta re jun tziak re tzia'k chic. 37 Y quire' chuka' man jun vinak niyi'o c'ac'a vino chupan jun tz'um tzia'k chic chin nuyac-apo. Roma re tz'um tzia'k chic man chic nuyuk-ta-ri', mare' vo xa niyac c'ac'a vino chupan re tz'um re' nurokch'ij-ri' y nitix-a re vino c'o chupan. Y re tz'um re' manak chic ndoc-va. 38 Pero chupan jun c'ac'a tz'um, otz niyac c'ac'a vino chupan, roma re tz'um re' nuyuk-ri' y man nurokch'ij-ta-ri'. 39 Y man jun re nikumu vino re c'o-yan chic che tiempo tiyac-va-apo, xtirajo-ta xtukum re c'ac'a vino. Roma xtubij: Re vino re c'o-yan chic che tiempo tiyac jare' re más otz, xticha'.
5:1 Mt 4.18; Mr 1.16. 5:1 Lc 12.1. 5:3 Mt 13.2. 5:4 Jn 21.6. 5:5 Jn 21.3. 5:7 Lc 5.10. 5:8 Dn 8.17. 5:8 Ex 20.19; Jue 13.22; 1 S 6.20; 2 S 6.9; 1 R 17.18; 1 Cr 13.12; Job 42.5, 6. 5:10 Ez 47.9, 10; Mt 4.19; Mr 1.17. 5:11 Mt 4.20; 19.27; Mr 1.18; Lc 18.28; Fil 3.7, 8. 5:12 Mt 8.2; Mr 1.40. 5:13 Gn 18.14; Jer 32.17, 27; Mt 8.8, 9; 9.28; Mr 9.22-24; He 7.25. 5:14 Lv 13.1; 14.4, 10, 21, 22; Mt 8.4. 5:15 Mt 4.25; Mr 3.7; Lc 12.1; 14.25; Jn 6.2. 5:16 Mr 6.46; 14.23. 5:17 Lc 2.46; Hch 5.34. 5:18 Mt 9.2; Mr 2.3. 5:19 2 S 11.2. 5:20 Hch 5.31; Ap 2.23. 5:21 Mt 9.3; Mr 2.6, 7. 5:22 Ex 34.7; Sal 32.5; 103.3; Is 1.18; 43.25; Dn 9.9. 5:24 Is 53.11; Mt 9.6; 28.18; Jn 5.22, 23; Hch 5.31; Col 3.13. 5:25 Sal 103.1. 5:26 Lc 5.8. 5:27 Mt 9.9; Mr 2.13, 14. 5:28 Mt 9.10; Mr 2.15. 5:29 Lc 15.1. 5:32 Mt 9.13; 1 Ti 1.15. 5:33 Mt 9.14; Mr 2.18. 5:34 Mt 22.2; Lc 14.16-23; 2 Co 11.2; Ap 19.7; 21.2. 5:35 Dn 9.26; Zac 13.7; Mt 6.16, 17; Jn 7.33; Hch 13.2, 3; 1 Co 7.5; 2 Co 6.4, 5; 11.27. 5:36 Mt 9.16, 17; Mr 2.21, 22.