5
Re Jesús ye'rulisaj itzel tak espíritu riq'uin jun ache aj-Gadara
Y re Jesús y re ru-discípulos xe'bapon juc'an-apo ruchi' re lago, chire' chupan jun lugar rubini'an Gadara. Y tak re Jesús xka can chupan re canoa, can jare' tak xapon jun ache riq'uin, re ache re' elinak-pa anche' je'mukun-va re anama'i' roma c'o itzel espíritu riq'uin. Re ache re' ja re anche' je'mukun-va re anama'i' re aconak rachoch, y reja' hasta riq'uin cadena man je'tiquirnak-ta quitz'amon, roma camas ruchuk'a'. Can q'uiy c'a bey quiximon ruk'a-rakan che cadena, pero xa je'ruk'ajlon y je'rurokch'in can. Can man jun tiquirnak chij. Reja' nojel tiempo nibiyaj pa tak k'ayis y chiquicojol re anche' je'mukun-va anama'i', nurakala' ruchi' y nusocola-ri' riq'uin aboj. Can che pak'ij che chak'a' nubanala' quire' re ache re'. Y tak reja' xutz'at-pa re Jesús, c'ac'anaj c'a c'o-va, pero re ache re' jonanin xpa y xbexuque' chach. Y jun pa ruchi' xch'o cha re Jesús y xubij: Rat Jesús re Ruc'ajol re namalaj Dios, ¿anchique roma tak yinanak? Pa rube' re Dios ninc'utuj chava, che man quinach'ujersaj, xcha' cha re Jesús.
Re ache xubij quire' roma re Jesús rubin chic cha re itzel espíritu re c'o riq'uin, che tel-a.
Y xpa re Jesús xuc'utuj cha: ¿Andex abe'?
Y reja' xubij-pa: Legión, jare' re nube', roma man nayon-ta yen, xa can je q'uiy chuka' re vichibil jec'o.
10 Y camas c'a xuc'utuj utzil cha re Jesús che man que'rulisaj-a chupan re lugar re'. 11 Y chunakaj-apo re lugar rubini'an Gadara, c'o jun loma y chire' camas je q'uiy ak ye'va'. 12 Y xe'pa conojel re itzel tak espíritu re jec'o riq'uin re ache, xquic'utuj utzil cha re Jesús. Y xquibij cha: Taya' k'ij chaka che yoje'oc chiquipan la ak jec'o chila-apo.
13 Re Jesús can jare' xubij chique che otz. Y re itzel tak espíritu can jare' xe'el-a riq'uin re ache y xe'be'oc chiquipan re ak. Re ak camas je q'uiy. Jec'o la'k jun ca'e' mil. Y conojel re ak re' xquitz'am anin chach peña, y c'a chupan re lago xe'beka-va. Y conojel re ak re' xe'jik' y xe'com pa ya'.
14 Jac'a re ye'chajin quichin re ak re', xe xquitz'at can re xbanataj, xe'numaj y xbequiyala' can rutzijol re pa tenemit y chuka' pa tak juyu'. Y re vinak can xe'pa chin ne'quitz'eta' re xbebex can chique. 15 Y tak re vinak re' xe'beka riq'uin re Jesús, xquitz'at che re ache re xe'c'ue' itzel tak espíritu riq'uin, tz'uyul, rucusan rutziak y man nuban-ta chic re ancha'l rubanom-pa. Pero re vinak re' xa xquixibij-qui' tak xquitz'at re ache re'. 16 Re vinak re xe'tz'eto re xbanataj riq'uin re ache re xlisas itzel tak espíritu riq'uin y re xbanataj quiq'uin re ak, xquitzojola' chique re vinak re je'pitinak chutz'etic re xbanataj chire'. 17 Mare' re vinak xquibij cha re Jesús: Tabana' utzil catel-a chupan re ka-lugar.
18 Y jac'a tak ndoc-a re Jesús pa canoa, re ache re xe'c'ue' itzel tak espíritu riq'uin, xuc'utuj utzil cha re Jesús che tuya' k'ij cha chin niba riq'uin. 19 Pero re Jesús man xrajo-ta. Xa xubij cha: Catzolaj cha'vachoch, y tatzijoj chique re avch'alal che xe'lisas re itzel tak espíritu aviq'uin, roma xjoyovax avach roma re Ajaf Dios.
20 Y re ache xba y xutz'am rutzijosic re xuban re Jesús riq'uin reja'. Reja' xutzijoj chique re vinak re jec'o chupan re lugar rubini'an Decápolis. Y re vinak camas niquinojela' chij ruc'aslen re jun ache re'.
Re Jesús xuc'achojsaj jun ixok niyavaj y xuc'asoj jun xtan re quiminak chic
21 Y re Jesús y re ru-discípulos xe'oc chic-a pa canoa chin xe'k'ax c'a juc'an chic ruchi' re lago. Y tak xe'bapon la juc'an chic ruchi-lago, camas je q'uiy vinak re xquimol-apo-qui' riq'uin. Reja' chunakaj c'a re lago xc'ue-va. 22 Xapon chuka' jun ache rubini'an Jairo. Re ache re' c'o jun rusamaj chupan re nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Jac'a reja' re c'o más ruk'ij chire'. Y tak re Jairo xutz'at-apo re Jesús, can jare' xbexuque' chach. 23 Y c'are' reja' xubij cha re Jesús: Re numi'al niyavaj, y nicom-yan. Tabana' utzil ta'ya' re ak'a' pa rue' chin nicolotaj chach re camic y nic'ase' can, xcha' re ache. Y re ache re' camas xuc'utuj utzil cha re Jesús.
24 Y re Jesús xba chij. Y je q'uiy chuka' vinak xe'tzake-a chiquij. Y roma camas je q'uiy vinak, can man otz-ta ye'biyin. 25 Y chiquicojol re vinak re' binak chuka' jun ixok re c'o jun ruyabil. Re ixok re' doce juna' re nibiyin ruq'uiq'uel y man tanal-ta. 26 Reja' rutijon pokan roma binak chic quiq'uin q'uiy doctores y xuq'uis-yan chuka' ronojel ru-mero, chin che nic'achoj-ta, pero re ruyabil xa más niyori'. 27 Re ixok re' c'o c'a ruc'axam-pa chij re Jesús. Reja' binak chuka' chiquicojol re vinak re jec'o can chij re Jesús, y jare' tak xbo'rtz'ama' can ba' rutziak re Jesús. 28 Roma re ixok re' can rubim-pa pa ránma che xa riq'uin xquintiquir xte'ntz'ama' can ba' rutziak re Jesús, can yinc'achoj, cha'inak pa ránma re ixok re'. 29 Y can jare' xtane' re nibiyin ruq'uiq'uel. Reja' can xuna' che xc'achoj cha re ruyabil re ruc'alvachin. 30 Re Jesús cha'nin c'a xuna' che c'o jun xuc'achojsaj riq'uin re poder c'o riq'uin. Mare' xtzu'un can chij y xubij chique re vinak: ¿Anchique xtz'amo re nutziak? xcha'.
31 Pero re discípulos xquibij cha: Rat najo' natamaj anchique xtz'amo re atziak, pero re vova' c'ayef chin natamaj. Ya'tz'at che re vinak yatquipitz' y rat nac'utuj: ¿Anchique re xintz'amo? xe'cha' re discípulos cha re Jesús.
32 Pero re Jesús ye'rutzula' re vinak, nucanoj re anchique xtz'amo re rutziak. 33 Y re ixok ruxibin-ri' y nibarbot, roma xa ja reja' re xtz'amo re rutziak re Jesús pan eval, y can xc'achoj-va cha re ruyabil. C'are' reja' xuque' chach re Jesús y xubij nojel re andex xuban. 34 Y re Jesús xubij cha re ixok: Numi'al, xac'achoj, roma xaban confiar-avi' viq'uin. Vocame, catzolaj y ca'texulan, roma jumul xac'achoj cha re ayabil ac'alvachim-pa, xcha' cha.
35 Y c'a nitzijon re Jesús riq'uin re ixok, tak jec'o re xe'beka re je'pitinak charachoch re Jairo, re ache re c'o ruk'ij chire' pa nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Re achi'a' re xe'beka xbequibij cha re Jairo: Re ami'al xa xcom-yan. Manak chic tuk'aj nac'uaj-a re Maestro Jesús, xe'cha' cha.
36 Jac'a tak re Jesús xuc'axaj-pa, cha'nin xubij cha re Jairo: Man tuxibij-ri' re avánma roma re xbebex chava. Tabana' confiar-avi' viq'uin, xcha' cha.
37 Y re Jesús xaxe re Pedro, re Jacobo y re Juan re ruch'alal re Jacobo, re xe'ruc'uaj-a. 38 Y re Jesús je ruchibil-a re je oxe' ru-discípulos xe'ba charachoch re Jairo. Y tak xe'bapon, re Jesús xe'rutz'at che re vinak can je'elinak ch'o'j pa jay, y xe'rutz'at chuka' che can nibiyin ruyi'al-quivach y can ye'siq'uin che ok'ej. 39 Tak re Jesús aconak chic-apo, xubij chique re vinak: ¿Anchique roma yixok' y can yixelinak ch'o'j? Re ac'ual xa man quiminak-ta, reja' xa nivar, xcha' chique.
40 Pero reje' xa xe'tze'en chij re Jesús, roma quitaman che re ac'ual xa quiminak chic. Pero re Jesús xubij chique re vinak che que'el-a. C'are' reja' xe'rucusaj-apo re rute-rutota' re xtan y re je oxe' chic re je'binak chij, chupan re jay re anche' c'o-va re ru-cuerpo re xtan. 41 Reja' xutz'am ruk'a' re quiminak y xch'o pa kach'abal yoj re yoj israelitas, y xubij: Talita, cumi. Re ch'abal re' ndel che tzij: Xta, chava rat nimbij-va che cayacataj.
42 Can xe xubij quire' re Jesús, can jare' xyacataj y xbiyin-a re xtan, roma can doce chic rujuna'. Y re jec'o riq'uin, xsatz quic'o'x tak xquitz'at che xyacataj-a y xbiyin-a. 43 Pero re Jesús camas xuchalabej chique che man tiquitzijoj chique re vinak, y chuka' xubij che tiquisuju' ruay.
5:1 Mt 8.28; Lc 8.26. 5:6 Sal 66.3; Fil 2.10, 11. 5:11 Mt 8.30; Lc 8.32. 5:14 Mt 8.34. 5:15 Lc 8.27. 5:17 Job 21.14; Mt 8.34. 5:18 Lc 8.38. 5:20 Lc 8.39. 5:21 Mt 9.1; Lc 8.37. 5:21 Gn 49.10. 5:22 Mt 9.18; Lc 8.41. 5:25 Lv 15.25; Mt 9.20; Lc 8.43. 5:26 Sal 108.12. 5:27 Mr 3.10; Lc 6.19. 5:30 Lc 6.19; 8.46. 5:34 Mt 9.22; Mr 10.52; Lc 7.50; 8.48; 17.19; 18.42; Hch 14.9. 5:35 Lc 8.49. 5:36 Mt 9.28, 29; 17.20; Lc 8.50; Jn 11.40. 5:37 Mt 17.1. 5:40 Lc 8.51. 5:42 Sal 33.9. 5:43 Mt 12.16; 17.9; Mr 3.12; Lc 5.14.