7
Re nitz'ilbisan chin jun vinak ja re cosas re man otz-ta re ye'runojij pa ránma
Y chij re Jesús xquimol-apo-qui' re achi'a' fariseos, y chuka' jun ca'e-oxe' achi'a' re je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas re je'pitinak pa tenemit Jerusalén. Y tak re achi'a' re' xe'quitz'at che jec'o chique re ru-discípulos re Jesús re man niquich'aj-ta jabal re quik'a' tak ye'va', man otz-ta xe'quitz'at. Roma chiquivach reje' can man ch'ajch'oj-ta re quik'a'. Y mare' camas xe'ch'o chiquij, roma man niquiban-ta ancha'l re niquiban reje'. Roma re achi'a' fariseos y conojel re nic'aj chic vinak israelitas, xa ja re je'bilon can coma re kavinak xe'c'ue' ajuer can, xa jare' re ye'quibanala'. Roma vo xa man niquich'aj-ta re quik'a' q'uiy bey, can man ye'va-ta. Tak ye'tzolaj-pa pa tak q'uiybal, vo xa man niquijosk'ij-ta-qui', can man ye'va-ta. Y c'o nic'aj chic cosas re ye'quibanala' chuka', ancha'l re quijosk'esic re kumubal tak ya', re bojo'y, re ch'ich' tak lak y re andex chuka' rujosk'esic niquiban cha re quich'at. Quire' c'a re ye'quibanala' reje'. Mare' xe'pa re achi'a' fariseos y re achi'a' re je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas xquic'utuj cha re Jesús: ¿Anchique roma tak la a-discípulos man niquiban-ta ancha'l re bin can coma re kavinak xe'c'ue' ajuer can? Reje' ye'va' y man niquich'aj-ta jabal quik'a'. Man niquiban-ta ancha'l nakaban yoj, xe'cha' cha re Jesús.
Pero re Jesús xubij chique re achi'a' re': Yex xa ca'e' ipalaj. Mare' can jabal rubixic rubanon can chivij re jun rusamajel re Dios re xbex profeta cha, re xc'ue' ajuer can re xubini'aj Isaías. Re xubij re Dios cha che tutz'ibaj can, y ja quire' nubij:
Re vinak re' xaxe riq'uin re quichi' niquiya' nuk'ij,
pero re cánma xa mana-ta re' re nrajo', xa c'ac'anaj c'o-va re cánma chin che niquiya-ta nuk'ij.
Xa can man jun nic'atzin-va che niquiya' nuk'ij,
roma xa enseñanzas quichin achi'a' niquic'ut y niquibij che can jare' re ruc'amon che niban.
Quire' re rutz'iban can re profeta Isaías.
Y yex jare' re yixtajin chubanic. Y re ru-mandamiento re Dios xa iyi'on can. Yex can man niban-ta re nrajo' re Dios, xa ja re niquibij re vinak, xa jare' re itz'amon rubanic. Ancha'l tak nibij re andex quijosk'esic re bojo'y y re andex quijosk'esic re kumubal tak ya'. Y jec'o chuka' nic'aj chic re je ancha'l re', re ye'banala'.
Y re Jesús xubij chuka' chique: Yex niban re andex je'quibilon can re kavinak xe'c'ue' ajuer can, can iyi'on can rubanic re nubij re ru-mandamiento re Dios re otz che niban. 10 Roma re ch'abal re je'rutz'iban can re Moisés, nubij: Taya' quik'ij re ate-arta'. Y re anchique ye'rutzelaj rute-rutota' camas rumac ndel re quire' nibano, y can ruc'amon che niquimisas. Quire' re tz'iban can. 11 Jac'a yex man quire-ta niban. Xa man niban-ta ancha'l re rubin can re Dios. Yex xa ye'tijoj re vinak che man nic'atzin-ta che ye'quito' re quite-quirta'. Che xa riq'uin niquibij chique re quite-quirta': Yen man yintiquir-ta yixinto' riq'uin re ndoc chiva, roma re c'o viq'uin xa Corbán. Re ch'abal re' ndel che tzij: Nsujun chic cha re Dios. Y xa riq'uin quire' niquibij, che quisujun chic cha re Dios re ndoc chique re quite-quirta', man nic'atzin-ta chic che ye'quito', yixcha' chique. 12 Y riq'uin re nibij, can nik'alajin-va che niban chique re vinak che man chic ye'quito-ta re quite-quirta'. 13 Riq'uin re', yex ibanon che man jun ruk'ij re ru-mandamiento re Dios. Y quire' ibanon xaxe chin niban re andex quibin can re ivinak re xe'c'ue' ajuer can. Y jec'o chuka' nic'aj chic ancha'l re' re ye'banala'. Quire' xubij re Jesús chique re achi'a' fariseos y re achi'a' je'atamayon re ley kachin yoj re yoj israelitas.
14 Y re Jesús xch'o chic jun bey quiq'uin conojel vinak re quimalon-apo-qui' chire' y xubij chique: Tic'axaj c'a chiyixnojel re xtimbij chiva y tak'ax pan ive'. 15 Roma re cosa re nutaj-ka re vinak, mana-ta re' re nitz'ilbisan richin. Re nitz'ilbisan richin jun vinak xa ja re itzel tak nojebal re nipa pa ránma. 16 Re c'o ruxquin chin nuc'axaj, can tuc'axaj c'a re ximbij. Quire' xubij re Jesús chique re vinak.
17 Y reja' xe'ruya' can re vinak, y xba pa jun jay. Y re discípulos xquic'utuj cha chij re nitz'ilbisan chin jun vinak. 18 Y re Jesús xubij chique: Yex can junan ibanon quiq'uin re nic'aj chic vinak che man nak'ax-ta pan ive' re nimbij. Can man k'axnak-ta pan ive' che ronojel re nutaj-ka re vinak, xa mana-ta re' re nitz'ilbisan richin. 19 Ronojel re andex nutaj-ka re vinak, xa man pa ránma-ta nibo-va. Xa chupan nika-va-ka y c'are' ndel-a. Y roma re quire' xubij re Jesús, nik'alajin che ronojel re riquil tak vay jec'o can, can je otz-va chin ye'tij.
20 Y re Jesús xubij chuka' che xa ja re itzel tak nojebal re nipa pa ránma re vinak, xa jare' re nitz'ilbisan richin. 21 Roma xa pa ránma re vinak ye'po-va re itzel tak nojebal. Chire' nipo-va tak re vinak re je'c'ulan y re man je'c'ulan-ta niquicanola-qui' chin ye'macun. Y chire' chuka' nipo-va tak ye'quimisan. 22 Pa tak cánma c'a re vinak nipo-va tak ye'lak', tak niquirayij che ronojel-ta cosa quiq'uin-ta reje' c'o-va, ye'quibanala' re itzel tak banabal, ye'tz'ucu tzij, niquibanala' mac re camas ye'yi'o q'uex, itzel niquina' cha jun vinak re otz c'o, je nacanak, ye'quibila' itzel tak tzij chiquij re vinak, niquina' che camas quik'ij. 23 Ronojel re etzelal qui tak re', pa ránma c'a re vinak nipo-va, y jare' re nitz'ilbisan richin. Quire' xubij re Jesús chique re ru-discípulos.
Re Jesús nuc'achojsaj jun xtan, ral jun ixok man israelita-ta
24 Y re Jesús je ruchibil-a re ru-discípulos xe'el-a chire', y xe'ba pa jun lugar re c'o-apo chiquinakaj re ca'e' tenemit quibini'an Tiro y Sidón. Y xe'c'ue' pa jun jay, roma re Jesús man nrajo-ta che nitamax che reja' c'o chire'. Pero man riq'uin re', cha'nin xnabex che c'o chire'. 25 Can cha'nin xnabex-pa roma jun ixok re c'o jun ral-xtan, y re xtan re' c'o jun itzel espíritu riq'uin. Re ixok re' can xe c'a xuc'axaj-pa che re Jesús c'o chire', reja' xpa riq'uin y xbexuque' chach. 26 Re jun ixok re' man israelita-ta. Reja' jun aj-sirofenicia. Pero xbexuque' chach re Jesús chin xbo'rc'utuj utzil cha che tulisaj re itzel espíritu re c'o riq'uin re ral. 27 Pero re Jesús xubij cha re ixok: Re utzil re pitinak riq'uin re Dios man otz-ta che chak xabanchique ninya-va. Xa ja re nuvinak israelitas re ye'nto' nabey. Roma man ruc'amon-ta che nilisas re quivay re ac'ola' chin che ja-ta re tz'e' ye'tijo, xcha' re Jesús.
28 Pero re ixok xubij cha re Jesús: Ajaf, can katzij re nabij. Pero can yojtiquir chuka' nakac'ul-apo ba' cha re utzil re'. Ancha'l niquiban re tz'e' chuxe' mesa, ye'quimolola' chuka' re ruchi' tak vay re ye'quitzakala-ka re ac'ola'.
29 Y re Jesús can jare' xubij cha re ixok: Re xabij can quire-va. Vocame catzolaj, roma re itzel espíritu xel-yan-a riq'uin re aval, xcha' re Jesús cha.
30 Y re ixok xtzolaj charachoch. Y xbo'rvila' re ral cotz'al chuch'at. Y cha'nin chuka' xutz'at che re itzel espíritu man chic c'o-ta riq'uin re ral.
Re Jesús nuc'achojsaj jun ache re man nuc'axaj-ta y man can-ta nitiquir nich'o
31 Re Jesús y chibil re ru-discípulos xe'el-pa chupan re lugar re c'o-apo chunakaj re tenemit Tiro y xe'bak'ax-pa pa Sidón. Y xe'bak'ax-pa chuka' chupan re lugar rubini'an Decápolis, c'are' xe'beka chuchi' re lago rubini'an Galilea. 32 Chire' jec'o-va tak xc'am-pa jun ache chach re Jesús, jun ache re man nuc'axaj-ta y man can-ta nitiquir nich'o. Y re je'c'amayom-pa richin, xquic'utuj utzil cha re Jesús che tuya' ruk'a' pa rue'. 33 Re Jesús xuc'uaj-a re ache re'. Xuju' rue-ruk'a' pa tak ruxquin, xchuban, y c'are' xutz'am re rak'. 34 Y re Jesús xtzu'un chicaj, xjek'ejo'x-ka y xubij pa kach'abal yoj re yoj israelitas: Efata. Re tzij re' ndel che tzij: Tijakataj.
35 Y re ache can jare' xuc'axaj y xtiquir otz xch'o. 36 Y re Jesús xuc'am-pa re ache y xubij chique re vinak che man tiquitzijoj re xbanataj. Pero re vinak, man riq'uin che can chalaben-a chique roma re Jesús che man tiquitzijoj, xa jare' re xbequibana-pa nabey. 37 Y re vinak re' xsatz quic'o'x tak xquitz'at re xbanataj, y niquibila': Jabal re xuban. Nuban chique re man niquic'axaj-ta, che niquic'axaj, y nuban chuka' chique re je mema', che ye'ch'o, ye'cha' re vinak.
7:1 Mt 15.1. 7:2 Mt 15.20. 7:5 Mt 15.2. 7:7 Is 29.13; Mt 15.8. 7:10 Ex 20.12; Dt 5.16. 7:10 Ex 21.17; Lv 20.9. 7:11 Mt 15.5; 1 Ti 5.8. 7:15 Hch 10.14, 15; Ro 14.17; 1 Co 8.8; 1 Ti 4.4. 7:16 Mt 11.15. 7:17 Mt 15.15. 7:21 Gn 6.5; 8.21; Mt 15.19; Hch 8.22. 7:21 Ga 5.19. 7:24 Mt 15.21. 7:26 Ga 3.28; Col 3.11. 7:27 Mt 10.5, 6; 15.26; Hch 13.46; 22.21; Ro 9.4; Ef 2.11, 12. 7:30 1 Jn 3.8. 7:33 Mr 8.23; Jn 9.6. 7:34 Mr 6.41; Jn 11.41. 7:34 Jn 11.33, 38. 7:36 Is 42.2. 7:37 Mt 15.31; Mr 6.51; 10.26.