5
Uipɨsɨ reta jeta ete pira
(Mt 4.18-22; Mr 1.16-20)
Jare penti ara Jesús uyemboɨ rambueve ɨ guasu Genesaret jee vae jembeɨ pe, jeta vae yugüeru jae oĩ vae pe uyapɨsaca vaerã Tumpa iñee re. Jare Jesús uecha mocui chalana ɨ jembeɨ pe. Iya reta pira uipɨsɨ vae reta co. Cua iya reta ueya joco pe, pɨsa reta oyoe rambueve. Jayave Jesús uyupi penti chalana pe, jare uyerure Simón pe uruique vaerã chalana ɨ pe. Echa'ã Simón imbae co jocua chalana. Jayave Jesús uguapɨ chalana pe jare joco güi omboe joco pe ñugüɨnoi vae reta.
Jare opa ma uyemɨngueta yave, Jesús jei Simón pe:
—Ecua ɨ tɨpɨ vae pe pemombo pepɨsa reta pipɨsɨ vaerã pira.
Jayave Simón jei Jesús pe:
—CheYa, orecõe ma nduparavɨquɨ tẽi. Nduipɨsɨ'ã mbae ave. Ẽrei tamombo pɨsa reta nde ndere cheve ramo —jei.
Jare jucuarãi uyapo reta ma yave, jeta ete pira reta uique pɨsa pe. Jare pɨsa uyembɨpɨ osoro. Jayave uyepueru reta iĩru ĩru chalana pe ñugüɨnoi vae reta pe yugüeru vaerã omborɨ. Jayave jae reta yugüeru jare umɨtɨnee reta mocui reve chalana. Jare mocui reve poɨ ete jare usacambu pota echa. Jare Simón Pedro cua uecha yave, uyeatɨca Jesús jovai jare jei chupe:
—Esɨrɨ chegüi, cheYa. Echa'ã che co jae penti cuimbae iyoa vae —jei.
Echa'ã Pedro jare opaete jae ndive ñugüɨnoi vae reta ipɨacañɨ jeta ete pira uipɨsɨ vae re. 10 Jae ramiño vi Simón iĩru reta Jacobo jare Juan jee vae ipɨacañɨ jese. Jacobo jare Juan Zebedeo taɨ reta co. Jayave Jesús jei Simón pe:
—Agüɨye equɨye. Che nduyapota ĩru vae reta nderu vaerã cheve cua ara güive —jei.
11 Jayave jae reta güeru ichalana reta ɨ jembeɨ pe. Jayave ueya reta opaete, yugüɨraa vaerã Jesús jupíe.
Jesús umbɨgüera cuimbae ipire ocui vae
(Mt 8.1-4; Mr 1.40-45)
12 Jare Jesús oo uvãe yave penti tenta guasu pe, joco pe oĩ penti cuimbae ipire ocui vae. Cuimbae uecha Jesús yave, uyeatɨca jae jovai jare uyerure chupe.
—CheYa —jei—, ndipota yave, ndepuere chembɨgüera.
13 Jayave Jesús oñono ipo jese.
—Aipota. Ecuera —jei chupe.
Jare jupivoiño cuimbae ucuera imbaerasɨ güi. Ocui'ã ma ipire. 14 Jayave Jesús oyocui:
—Agüɨye emɨmbeu quía pe. Ecua iyeechaca sacerdote pe, jare emee ofrenda Moisés peocui rami, tenta guasu pegua reta uicuaa vaerã ndecuera ma co —jei.
15 Ẽrei jeta vae uyandu Jesús uyapo vae regua. Jayave jeta vae uyembatɨ jae oĩ vae pe uyapɨsaca vaerã jese jare jae umbɨgüera vaerã imbaerasɨ vae reta. 16 Ẽrei Jesús oo chugüi reta ñuu cotɨ uyerure vaerã Tumpa pe.
Jesús umbɨgüera cuimbae ipuere mbae omɨ vae
(Mt 9.1-8; Mr 2.1-12)
17 Jare penti ara Jesús oporomboe oĩ, jare amocue fariseo reta jare mboroyocui re oporomboe vae reta uguapɨ ñugüɨnoi jocoropi. Jae reta yugüeru Jerusalén jare opaete tenta guasu Galilea jare Judea pegua reta güi. Jare Jesús güɨnoi Tumpa imbaepuere umbɨgüera vaerã imbaerasɨ vae reta. 18 Jayave amocue yugüeru vae reta güeru penti cuimbae imbaerasɨ vae jupa reve. Cua cuimbae ipuere mbae omɨ vae. Güeru vae reta uipota tẽi uruique imbaerasɨ vae o pe, oñono vaerã Jesús jovai. 19 Ẽrei ipuere'ã uruique Jesús oĩ vae pe, uyembɨape'ã ye ñugüɨnoi reta ramo. Jáeramo uruyupi o iárambo jare uipea chupe Jesús jese catu. Joco pe umbɨgüeyɨ jocua cuimbae ipuere mbae omɨ vae jupa reve opaete vae ipɨte pe Jesús jovai. 20 Jesús cua uecha yave, uicuaa jae reta güɨrovia co jese, jare jei cuimbae ipuere mbae omɨ vae pe:
—Nembaeyoa reta uyembai ma, cherɨvɨ.
21 Jayave mboroyocui re oporomboe vae reta jare fariseo reta ipɨa pe uyemɨngueta: “¿Quía pa co jae cuarãi jei vaerã? Jei icavi mbae vae Tumpa cotɨ. Tumpaño co ipuere umbɨasa quía pe imbaeyoa reta.” 22 Ẽrei Jesús uicuaa jae reta ipɨayemɨngueta, jare jei chupe reta:
—¿Maera pa pepɨa pe piyemɨngueta jucuarãi? 23 Chepuere jae cua cuimbae pe: ‘Nembaeyoa reta uyembai ma.’ Jae ramiño vi chepuere jae chupe: ‘Epũa eguata.’ ¿Mbae nunga pa yavai jae vaerã? —jei Jesús chupe reta—. 24 Ẽrei aipota picuaa vaerã cua: Che cuimbaerã ayeyapo vae chepuere ambɨasa quía pe imbaeyoa reta cua ɨvɨ pe aĩ rambueve —jei.
Jayave jei cuimbae ipuere mbae omɨ vae pe:
—Che jae ndeve: Epũa evoɨ nderupa, jare ecua nerenta pe —jei.
25 Jayave jupivoi cuimbae upũa, jare ovoɨ jupa, jare oẽ oo jenta cotɨ opaete joco pe ñugüɨnoi vae reta jovaque. Jare oo rambueve, umbɨadora Tumpa. 26 Jae ramiño vi opaete joco pe ñugüɨnoi vae reta umbɨadora Tumpa. Echa'ã opareve ipɨacañɨ jare uquɨye. Jei reta:
—Cua añave yaecha vae ñanemɨpɨacañɨ.
Jesús ueni Leví
(Mt 9.9-13; Mr 2.13-17)
27 Jayave Jesús oẽ jare uecha mburuvicha peguarã ocovara vae Leví jee vae uguapɨ oĩ mburuvicha peguarã ocovara ñugüɨnoi vae pe, jare jei chupe:
—Eyu cherupíe.
28 Jayave Leví upũa, jare oo jae jupíe. Ueya opaete imbaembae joco pe.
29 Jare Leví uyapo parea guasu jae jenta pe Jesús peguarã. Jare joco pe jeta mburuvicha peguarã ocovara vae reta jare ĩru vae reta ucaru vi ñugüɨnoi Jesús jare ĩru reta ndive. 30 Ẽrei mboroyocui re oporomboe vae reta jare fariseo reta iñeenguru Jesús jemimboe reta pe. Jei reta:
—¿Maera pa pecaru mburuvicha peguarã ocovara vae reta jare teco icavi mbae vae uyapo vae reta ndive?
31 Jayave Jesús jei chupe reta:
—Icove catu vae reta ueca'ã upurupɨano vae. Imbaerasɨ vae retaño ueca —jei—. 32 Che ayu aeca vaerã iyoa vae reta ueya vaerã iyemɨngueta icavi mbae vae ipɨa pe oĩ vae. Ayu'ã aeca vaerã jupi vae reta —jei.
Maera Jesús jemimboe reta uyecuacu'ã tembíu güi
(Mt 9.14-17; Mr 2.18-22)
33 Jare amocue vae yugüeru Jesús oĩ vae pe jare jei chupe:
—Juan jemimboe reta jeta vese uyecuacu tembíu güi uyerure reve Tumpa pe. Jae ramiño vi uyapo jucuarãi fariseo reta jemimboe reta. Ẽrei nderemimboe reta ucaruñoi —jei reta.
34 Jayave Jesús jei chupe reta:
—Umendata vae pe ñugüɨnoi vae reta ndarau etei uyecuacu tembíu güi, umendata vae jae reta ndive oĩ rambueve —jei—. 35 Ẽrei outa uvãe ara umendata vae uyereraaca vaerã chugüi reta. Jayave ramo uyecuacuta tembíu güi —jei.
36 Jayave imiari chupe reta umɨjaanga reve.
—Icavi'ã yamboya vaerã temimonde indechi vae maemboyaa ipɨau vae pe. Echa'ã jucuarãi yayapo yave, maemboyaa ipɨau vae umɨãta temimonde indechi vae, jare temimonde jeiete osoro —jei—. 37 Jae ramiño vi icavi'ã yambɨru vaerã vino ipɨau vae vino jɨru guacapi indechi vae pe. Echa'ã jucuarãi yayapo yave, vino ipɨau vae omondoro jɨru, jare vino uyepɨyere, jare jɨru icavi'ã ma —jei—. 38 Jáeramo yambɨru vino ipɨau vae jɨru ipɨau vae pe —jei—. 39 Jare ime yave quía vino indechi vae jou vae, uipota'ã jupivoi jou vino ipɨau vae. Echa'ã jae jei vino indechi vae icavi ete vino ipɨau vae güi —jei.