7
Tu nunca Esteban ti'ob
Caj c'ata'b ti' Esteban ten u jach ts'urir sacerdote u winiquirob judío:
―Jach taj wa tu pʌq'uicob a pach? ―quij.
Esteban caj u nuncaj ti' caj u ya'araj:
―U'yex a ba' quin wac techex in jach ts'urirechex ij quet winiquirob judío, bayriri' xan, u'yex in wet winiquirob judío. U C'ujir, a mac jach manan chichir u muq'ue', caj u t'ʌnaj ic nunquirex Abraham uch, wa ber ti' toy yʌn uch ich u ru'umin Mesopotamia, cax mʌ' toy xic cʌjtari' ich u cajar Harán. Mʌ' ja wirej, a C'ujo' caj u ya'araj ti' ic nunquirex Abraham uch: “Toc p'ʌt a bʌjob ―quij C'uj. Toc p'ʌt a cajar ca' xiquech tu quin pʌyic a ber. Ti' ca bin cʌjtar.” Baxuc caj ara'b ten C'uj ti' ic nunquirex Abraham ―quij Esteban. Ic nunquirex Abraham caj joq'uij caj u p'ʌtaj tu cʌja'anob u winiquirob Caldea. Jeroj tune', bin u cʌjtar ich u cajar Harán. Caj quimij u tet Abraham, caj pʌyij ten C'uj, caj u p'ʌtaj u cajar Harán, caj bin cajʌr ich u cajar tu cʌjo'onex baje'rer. Chen a C'ujo' mʌ' ju ts'ajaj a je' ru'uma' ti' ic nunquirex, mʌ' ts'a'b ti' chichin ru'umi'. Taj toc ara'b ti' ten C'uj: “Je' in ts'ic tech a je' ru'uma' soc u cajʌrob u parar a pararob.” Mʌ' wa c'aj techex, mʌna' u pararob ic nunquirex Abraham caj toc ara'b ti' ten C'uj aro' ―quij.
A Estebano', ti' toy cu tsicbar ich u jach ts'urirob u winiquirob judío:
―Mʌ' jarari'o', quij ya'aric C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch. Caj u toc araj C'uj wa je' u binob u parar u pararob ich u jer ru'um. Tiri' cu bin c'ʌnbir beyajob u parar u pararob Abraham. Tiri' cu bin jʌts'bir soc u beyajob xan hasta ca' bin manʌc cuatrocientos yaxq'uin. Chen a C'ujo' caj u toc araj ti' ic nunquirex Abraham: “Je' in ts'ic u si'pirob, quij C'uj, ti' a mac a cu c'ʌnicob tu beyajob u parar a pararob. Mʌ' ja wirej, quij C'uj, a mac a tu jʌts'ajob u pachob u parar a pararob soc u beyajob, je' in ts'ic u si'pirobe'. Ca' bin ts'ocac aro', quij C'uj, quin bin in pʌyic u parar a pararob quir u c'ujintiquenob a teno' a tera'.” Rajen C'uj, soc quet u yor yejer ic nunquirex Abraham caj u ts'ajaj u t'ʌn ti', rajen ic nunquirex Abraham soc u yesa'r quet u yor yejer a ba' ara'b ti' ten C'uj, jeroj u yʌnxchun u ts'iric u chan parar a xibo', caj ts'oc u man turiri' semana. Rajen caj rocha'b ten u nʌ' Isaac caj u ch'uctaj turiri' semana, jeroj tune', caj ts'ira'b Isaac ten u tet Abraham. Caj c'uchij tu q'uinin caj pararnʌjij u rac' Isaac, bayiri' caj u ch'uctaj turiri' semana caj ts'ira'b u parar ten u tet. Jacob u parar. Baxuc caj pararnʌjij u rac'ob, Jacob caj ts'ira'b u parar. Mʌ' ja wirej, a doce u pararob Jacob ra' u yo'nenob ic nunquirob uch.
Caj u ya'araj Esteban ti' u jach ts'urir u winiquirob judío:
―A doce u pararob Jacob, ra' u yo'nenob ic nunquirob uch. Chen ti' yʌn ich a docejo' a mac pʌch'a'an u c'aba' José. Jeroj caj con José ten u sucu'unob quire' choc yorob ti' u yits'ino'. Caj conij ti' a mac a cu binob ich u ru'umin Egipto. Chen C'uj ti' yʌn yejer ic nunquirex José. 10 Mʌ' ja wirej, C'uj caj u ts'aj u t'ʌnin ti' rey, a Faraóno'. Rajen caj u joc'saj José quire' yirir jach t'oj a Joséjo'. Rajen ts'a'b u t'ʌnin ten Faraón quir u yocar u ts'urintic u ru'umin Egipto. Cax a mac a ti' yʌnob ich yatoch Faraón.
11 Jeroj tune', caj c'uchij tu q'uinin mʌ' ju ch'ijir u yo'ochob ich u ru'umin Egipto, quire' mʌna' ja'. Mʌ' ju ch'ijir ich u ru'umin Canaán. Caj u masajob wi'ij, quire' mʌ' ju ch'ijir yo'och ic nunquirex. 12 Jeroj caj u yubaj Jacob ti' yʌn yo'och ich u ru'umin Egipto, rajen caj u yʌn ch'ic tuchi'taj u mʌnejob yo'och ic nunquirex uch, robob ic nunquirex u pararob Jacob. 13 Caj wʌc'ʌs binob ic nunquirex ich u ru'umin Egipto, jeroj, caj u t'ʌnaj u sucu'unob soc u c'ʌ'ota' ten u sucu'unob, a ray u q'uinino', caj c'ʌ'ota'b José ten u sucu'unob, caj ts'oc u t'ʌnʌnob. Bayiri' xan, caj c'ʌ'ota'b José ten a rey Faraón tu cu tar u yo'nen José. 14 Jeroj tune', José, caj u tuchi'taj u sucu'unob pʌybir u tet Jacob. Caj pay u tet yejer tu cotor u bʌjob. Rajen caj ruc'ob ich u ru'umin tu yʌno'onex ―quij Esteban―, caj rʌc binob ich u ru'umin Egipto tu yʌn José, caj c'uchob ich José ti' yʌn setenta y cinco u bʌjob José. 15 A baywo', caj c'uchij u tet José ich u ru'umin Egipto. Jacob u tet José. Jeroj tiri' quim Jacob yejer tu cotor ic nunquirex ich u ru'umin Egipto. 16 Caj manij ya'ab yaxq'uin, caj cuchob purbir u baquer Jacob yejer u baquerob ic nunquirex ich u japnin tunich. A je' u japnin tunicho' u toc mʌnmʌn ic nunquirex Abraham uch ich u ru'umin Siquem. Mʌ' ja wirej, raji' caj u mʌnaj u ru'umin tu yʌn u japnin tunich ti' u parar Hamor yejer u bʌjiri' u taq'uin.
17 Ti' toy cu tsicbar Esteban ich u jach ts'urirob u winiquirob judío. Raji' caj u ya'araj ti'ob:
―Jeroj, jach tabar u c'uchur tu q'uinin a baxuc caj toc ara'b ten C'uj ti' ic nunquirex Abraham uch, jach pimij u pararob ic nunquirex ich u ru'umin Egipto uch. Mʌ' ja wirej, C'uj yʌn u ts'ic u ru'umin an ten bic caj u toc araj. 18 Jeroj tune', caj oc u jer rey quir u reyinticob u ru'umin Egipto. Raji' mʌ' ira'an José, mʌ' c'ʌ'ota'an ten reyi' José. 19 A je' reyo', caj u ts'ʌraj u pach ic nunquirex tan u jats'ʌrob soc u beyajob. Mʌ' ja wirej, raji' caj u ya'araj ca' joc'acob u chan och a xibo' ic nunquirex soc u quinsa'. 20 Ra'iri' u q'uinino' a ray reyo', tan u reyinticob u ru'umin Egipto, baxuc ra'iri' u q'uinin caj rocha'b Moisés ten u nʌ'. A chan Moiséso' jach tsoy tu wich C'uj. Caj tsemta'b ten u nʌ' ich yatoch u tet hasta tres ic nʌ'. 21 Wa ber caj joc'sa'b Moisés ten u nʌ' ich chi' ja', jeroj caj irir ten u parar rey Faraón. Xquic u parar rey Faraón. Raji' u parar Faraón caj u ch'aj u tsemtej chan Moisés an ten bic u wʌc'ʌs bʌjiri' u parar. 22 Rajen caj camsa'b Moisés ti' tu cotor ba' yerob ich u ru'umin Egipto. Jach t'oj Moisés tsicbar, bayiri' t'oj a ba' cu betic xan.
23 ’Caj c'uchij tu q'uinin yʌn cuarenta yaxq'uin a Moiséso', u c'at u bin u yiric u yet winiquirob judío, ra' u pararob u nunquir israel. 24 Caj c'uchij Moisés, caj u yiraj tan u jats'ʌr ten u winiquir egipto u yet winiquir israel, rajen Moisés tu yamtaj u yet winiquir israel. Mʌ' ja wirej, caj u tacaj u rac'ob ti' a winiquir egipto caj u quinsa Moisés u winiquir egipto. 25 Mʌ' ja wirej, caj u tucraj je' u c'ʌ'ota'r Moisés ten u yet winiquir israel wa tuchi'ta'b ten C'uj a Moiséso'. Chen robob mʌ' tu najtajobi' wa tuchi'ta'b Moisés ten C'uj soc u taquicob tu cu c'anan beyajob ten u jach ts'urir u beyajob. 26 Wʌc'ʌs bin Moisés saman ―quij Esteban―, ich u rac'ob. Caj c'uchij caj u yiraj Moisés tan u ts'ictarob ca'tur u rac'ob. A Moiséso', u c'at u sisquintic u yorob, rajen Moisés caj u t'ʌnob u rac'ob: “In rac'ob, quij Moisés, biquinin ca ts'ictarex yejer a bʌj? Mʌ' tsoy wa ja ts'ictarex yejer a bʌj”, quij. 27 Chen a mac a yʌn u si'pir ti', caj p'ujij yor caj u tench'intaj Moisés. Jeroj caj u ya'araj ti': “Mʌ' ju tetech C'uj quir in ts'uritiquechob. Mʌ' a yʌn aric ca' tsoyac in worob. 28 Je' wa ja quinsiquen an ten bic caj a quinsaj u winiquir egipto jo'oraj?” 29 Caj yubaj Moisés a ba' caj u ya'araj caj jaq'uij yor Moisés caj puts'ij. Ti bin u cajar ich u jer u cajar ich u ru'umin Madián, tu' mʌna' mac yeri'. Tiri' caj u ch'aj u rac' Moisés caj yʌnjijo' u parar. Ca' tur xib u pararob.
30 Ti' toy cu tsicbar Esteban ich u jach ts'urirob u winiquirob judío, jeroj caj u ya'araj ti'ob:
―Wa ber caj wʌc'ʌs manij u jer cuarenta yaxq'uin, tiri' yʌn Moisés ich tʌcay ru'um baytʌc tu yʌn u p'uc witsir u c'aba' Sinaí. Caj u yiraj yerar c'ac' ich u chan che'er. A Moiséso' caj bin u yirej yerar c'ac' ich u chan che'er quire' mʌ' ju tupur u c'aq'uir. Jeroj seb, caj u yiraj yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu cu yerar c'ac'. 31 A ba' caj u yiraje' jac' yor Moisés. Tu c'ʌs nʌts'aj u bʌj u yirej Moisés caj u yubaj u t'ʌn Jaj Ts'ur. Caj t'ʌn Moisés ten Jaj Ts'ur. 32 Moisés caj u yubaj ya'ara': “A teno' C'ujen. Tu c'ujintajen a nunquir Abraham. Tu c'ujintajen a nunquir Isaac. Tu c'ujintajen a nunquir Jacob.” Jach jaq'uij yor Moisés rajen caj babacnʌjij. Mʌ' u c'at u pʌctic biq'uini'. 33 Ara'b ti' Moisés ten Jaj Ts'ur: “Yʌn pit a pech xʌnʌb ca' ocaquech tera' tu jach tsoy u ru'umin, quij C'uj, quire' ten yʌnin u ru'umin, quij C'uj. 34 A teno', quij C'uj, jach taj caj in wiraj u jats'ʌrob tu cu ts'arʌr u pachob beyajob. Caj in wu'yaj tu cu c'anan tu cu ts'ara'r u pachob u beyajob ten u winiquirob egipto. Taren in taquicob, quij ya'aric ti', ca' xiquech baje'rer ich u ru'umin Egipto.”
35 Esteban caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob u winiquirob judío:
―A je' Moiséso', a mac tench'inta'b ten u wʌc'ʌs rac'ob, a je' Moiséso', a mac ara'b ti': “Mʌ' ju tetech C'uj quir in ts'urintiquechob'. Mʌ' a yʌn aric tenob ca' tsoyac in worob.” A je' Moiséso' tuchi'ta'b ten C'uj quir u yocar u ts'urinbir ten u rac'ob. Raji' tuchi'ta'b ten C'uj quir u tocar ic nunquirex ich u ru'umin Egipto. Mʌ' ja wirej, a ray u q'uinino', caj tuchi'ta'b Moisés ten C'uj, a ray u q'uinino', caj u masaj u t'ʌn C'uj yʌjmasir u t'ʌn C'uj tu tu yiraj Moiséso' yerar c'ac' ich u chan che'er. 36 A je' Moiséso' caj u joc'saj ic nunquirex ti' u ru'umin Egipto tan u pʌyir u berob. Raji' caj u yesaj carem beyajob yejer u jer ya'ab ba' a cu jac'ʌr u yor mac te' ich u ru'umin a Egiptojo', bayiri' xan, tiri' ich u chi' c'ac'nab u c'aba' Chʌc C'ac'nab bayiri' xan, tiri' ich tʌcay ru'um tu cu pʌyic u berob cuarenta yaxq'uin. 37 A je'ra' ra'iri' a Moiséso' a tu ya'araj ti' u yet winiquirob israel: “Je' u tetic C'uj u jer a mac a cu bin ts'a'bir u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj an ten bic caj tu tetaj ten, quij Moisés. Tiri' cu bin u tetic ich in wet winiquirob israel. A ray maco', a cu bin taro' yʌn qui' u'wiquex a ba' cu ya'aric techex.” 38 A je' Moisésa' uch ―quij Esteban―. Tiri' ti' yʌn ich tʌcay ru'um yejer ic nunquirex wa ber caj tarob tu tu much'quintajob u bʌj ich u p'uc witsir Sinaí. Tiri' yʌn Moisés caj t'ʌnij ten yʌjmasir u t'ʌn C'uj caj c'uchij ich u jach jo'r u p'uc witsir Sinaí. Bayiri' xan, tiri' yʌn Moisés, caj ts'oc u tsicbar yejer u yʌjmasir u t'ʌn C'uj, caj bin u masej u t'ʌnob ti' ic nunquirex tu yʌnob cabar ich u nʌc' u witsir Sinaí. Mʌ' ja wirej, a je' Moiséso', raji' caj u c'ʌmaj u t'ʌn C'uj, a cuxa'ano', quir u masic to'onex.
39 ’Chen ic nunquirex ―quij Esteban―, tu mʌ'quintob u quibicob u t'an Moisés. Mʌ' tu c'ʌmajob u t'ʌn Moisés, quire' ic nunquirex tu wʌc'ʌs pachtajob u sutob tu pach ich u yorob tu tarob ich u ru'umin Egipto. 40 Mʌ' ja wirej, ti' yʌn Moisés ich u jo'r u p'uc witsir cuarenta q'uin, jeroj caj c'uchob ic nunquirex ich u sucu'un Moisés, Aarón. Caj u ya'arajob ti': “Mʌ' ij querex ba' u ber Moisés a wits'ino', a cu pʌyico'onex ich u ru'umin Egipto. Aarón cu ya'ara' ten u yet winiquirob israel: Betej c'ujob to'onex soc ca' manʌc ʌcʌtan to'onex quir u pʌyic ic berex.” 41 A ray u q'uinino', caj u betajob chan wacʌx u tus c'uj. Ra' beta'b u taq'uin oro. Jeroj caj u quinsajob ya'ab u yʌrʌc' wacʌx quir u ts'ic ti' u tus c'uj. Tiri' tu ts'ʌpquintajob u bʌq'uer wacʌx ich u tus c'uj quir u c'ujinticob. U winiquir israel caj u qui'quintaj yorob quire' u tus c'uj caj u betajob. 42 Rajen p'at ic nunquirex ten C'uj quir u cha'ic u c'ujinticob u tus c'uj, caj u cha'aj u c'ujinticob, a sabo' a ti' yʌn ich ca'anano'. Baxuc tu ts'ibtaj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj uch tu cu ya'aric:
A techexo', u winiquirechex israel wa ber caj a quinsajex a wʌrʌc' wacʌx quir a toquiquex ten wa ber ti' yʌnechex cuarenta yaxq'uin ich tʌcay ru'um? 43 A mʌ' ta chen cuchajex u yatoch a tus c'ujex, a ra' u yatoch a tus c'uj Moloc, a yʌn yochir sab, a tus c'uj Renfán caj a cuchajex quir a c'ujintiquex cax a bʌjiri'ex ta betajexi'. Rajen, quij C'uj, je' in joc'siquechex ca' xiquechex pichir tu yʌn u cajar Babilonia.
Baxuc caj u ts'ibtaj a mac ts'a'b u tucur ten C'uj quir u ts'ibtic a ba' u c'at C'uj.
44 Ti' toy cu tsicbar Esteban ich u jach ts'urirob u winiquirob judío, barej caj u ya'araj ti'ob:
―Wa ber ti' yʌnob ic nunquirex ich tʌcay ru'um a ucho', caj u cuchajob u najir ot' quir u c'ujinticob C'uj tu yʌnob ich tʌcay ru'um. A ray u najiro', a beta'b ten ic nunquirex caj beta'b an ten bic esa'b ti' yʌjmasir u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja wirej, toc ara'b ti' Moisés ca' u betej an ten bic esa'b ich u jo'r u p'uc witsir uch. 45 Ti' toy yʌn Moisés caj teta'b Josué ten C'uj. A Josuéjo', caj u pʌyaj u ber ic nunquirex caj ts'oc u quimin Moisés. Mʌ' ja wirej, ic nunquirex caj u c'ʌmajob a ray u najir ot', rajen p'eri'ob caj u cuchajob yejer Josué ich u ru'umin tu cʌja'ano'onex baje'rer ―quij Esteban―. Ti' binob ich u ru'umin a tera' ―quij Esteban―, a toc ara'b ten C'uj uch. C'uj caj u joc'saj ca' xicob a mac yʌnin u ru'umin uch. U berer caj u c'ujintajob C'uj ic nunquirex ich u najir ot' hasta caj c'uchij tu q'uinin u tar ic nunquirex David u reyinticob ic nunquirex. 46 Jach yajbir David ten C'uj rajen cu ya'aric ic nunquirex David ti' C'uj: “Arej in betej tech carem naj soc tiri' cu tarob u c'ujinticob tech tu cotor mac, a techo', u c'ujirech Jacob.” 47 Chen mʌ' cha'b u betic a carem najo' ten C'uj. Chen u parar ic nunquirex cha'b u betic a carem najo' ten C'uj. U c'aba' Salomón. 48 Chen ―quij Esteban―, U c'ujir ca'anan jach carem. Mʌ' u cʌjtar ich carem naj tu cu c'axʌr ten mac, quire' quet bayiri' caj u ya'araj a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj caj u ts'ibtaj a ba' u c'at C'uj uch:
49 A teno', quij C'uj, cu chen ts'urintiquen mac ich ca'anan a mac, a ti' yʌn ich yoc'ocab. A teno', quij C'uj, ti' yʌnen ich ca'anan, bayiri' xan, ti' yʌnen ich yoc'ocab. Rajen mʌ' in watochintej a mac a cu c'ʌxic yatoch, quire' ti' yʌnen, quij C'uj, ich tu cotor mac. 50 Mʌ' ja wirej, quij C'uj, mʌ' wa ten caj in rʌc betaj tu cotor ba'?
51 Esteban caj u ya'araj ti' u jach ts'urirob a ti' yʌnob:
―Jach chich a jo'rex, quen. Jach tam a pixamex. Jach tam a xiquinex, an ten bic a mac a mʌ' yerob C'uj. Rajra' tan a mʌquiquex u ber u Taj'or u Pixam C'uj, caj a jach cʌnajex a nunquirex. 52 Arex ten ba' u c'aba' a mac a ts'a'b u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj a mʌ' tu chucob u pachob ic nunquirex? Mʌ' wa robob caj u quinsajob uch a mac a tarob tan u tsec'ticob uch je' u tar a mac a jach taj u yoro'? A mac tsec'ta'b ten a mac ts'ab u tucur ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj jeroj c'uchij, chen a techexo' caj a c'ubajex soc u quinsa'r. 53 Jin, techex ―quij Esteban―, a ta c'ʌmajex u t'ʌn C'uj a tu masaj techex Moisés uch. Mʌ' wa ra' tu yʌn masaj u yʌjmasir u t'ʌn C'uj ti' Moisés. Cax caj a c'ʌmajex u t'ʌn C'uj, mʌ' ta quibajexi'.
Ch'in u jo'r Esteban
54 A mac a ti' yʌnob ich Esteban an ber caj u yubajob caj jach ts'iquijob. Caj u jʌts'ajob u cojob an ten bic cu ts'ictarob jach q'uec'ʌn. 55 A Estebano', caj u jach ts'urintaj u Taj'or u Pixam C'uj, caj u qui' pʌctaj ca'anan, a ray u q'uinino', caj u yiraj u sasirir C'uj. Bayiri' xan, caj u yiraj ch'iric Jesús ich u no'j C'uj, ra'iri' Jesús a tuchi'ta'b ten C'uj ich yoc'ocab uch. 56 Jeroj caj u ya'araj Esteban quire' cu yiric ich ca'anan:
―Ir a wirej ―quij―. Quin wiric ch'iric Jesús ich u no'j C'uj, ra'iri' ti' a mac a tuchi'ta'b ten C'uj ich yoc'ocab uch.
57 U winiquirob judío, a mac a ti' yʌnob ich Esteban, caj u mʌcob u xiquinob, quire' mʌ' u c'at yubob u t'ʌn Esteban. Jach c'am awʌtnʌjob, jeroj tune', tu cotorob caj u c'ʌnajob yacabob chubir Esteban. 58 Robob u winiquirob judío, caj ts'oc u chuquicob Esteban, caj joc'sa'b ti' ich tancab u cajarob. Tiri' caj u purobi'. Jeroj caj u pitob u ca' ya'arir u noc' soc tsoy u ch'inicob u jo'r Esteban. Caj u p'ʌtob u noc'ob u cʌnantej Saulo, soc tsoy u ch'inicob Esteban. Caj ch'in u jo'r Esteban a caj u tacajob u jo'r uche'. 59 Barej caj u ch'inob u jo'r Esteban a ray u q'uinino', caj u t'ʌnaj C'uj Esteban, tan ya'aric:
―C'ʌmej in pixam, in Jaj Ts'urech Jesús ―quij.
60 Caj xonrʌj Esteban c'am cu puraj u t'ʌn ti' C'uj:
―Jawsej u si'pirob Jaj Ts'ur, quire' caj u ch'inob in jo'r.
Caj ts'oc u ya'aric, jeroj caj quimij Esteban.