22
Jesús cu camsic ti' a mac cu bin u ch'ic u rac'
Jesús caj u yʌnxchun u wʌc'ʌs ca' camsic ti' a pimo'. Caj ya'araj ti'ob:
―Quin wa'aric techex bic cu bin u reyinticob C'uj ich ca'anan, irej rey a cu pʌyic u rac'ob quir u qui'qui' janʌnob. Quire' u parar rey cu bin u ch'ic u rac'. A reyo', caj u tuchi'taj u c'urew quir u pʌyicob a mac a caj u ya'araj ca' tacob, quire' c'uchij tu q'uinin. Robob mʌ' ju quibajob u tarob. Caj u wʌc'ʌs ca' tuchi'taj u jerob u c'urew: “Arex ti'ob a mac caj in yʌn araj u tarob. Arex ti'ob tin toc rʌc quinsaj a wo'och bʌq'uex quir a qui' janʌnex. Jach paroc ca bin a jantex. Toc rʌc chʌca'an soc a jantiquex. Cojenex ta qui' janʌnex soc u ch'ic u rac' in parar.” Mʌ' ju quibob caj bin pʌybir caj u p'astob yo'och. Caj bin turiri' tu cor. U jer caj bin tu cu conan ba'. U jerob caj u chucajob u c'urewob rey, caj u raxob caj u quinsajob u c'urew. Caj yuba ba' u ber u c'urew rey caj jach ts'iquij. Caj u tuchi'taj u soldadojob quir u quinsa'r yʌjquinsirob u c'urewob, ca' u rʌc to'cacob u cajarob. Caj ya'araj ti' u c'urewob, rey: “Toc rʌc ts'aca'an yo'ochob quir u qui'qui' janʌnob quir u ch'ic u rac' in parar. Chen a mac caj in yʌn ch'ic pʌyaj mʌ' ju quibob u tarob jot, quij. Mʌ' tsoyob u tarobi'. Joq'uenex xenex pʌyex a tu cu naj much'quinticob u bʌj ich bej. Arex ti'ob. Cojenex ta qui'qui' janʌnex quire' ca' u ch'aj u rac' in parar. Arex ti' ca' rʌc tacob a much'a'an a ca wiriquexe'.” 10 U c'urewob caj binob ich u berir tu cu naj much'quinticob u bʌj winic. Caj u rʌc pʌyajob, cax tsoy caj u pʌyob, cax mʌ' tsoy caj u pʌyob xan. Tu pʌyob caj rʌc tarob, caj rʌc chup tu najir tu cu yocar.
11 ’Caj oc yiraj rey a mac caj u pʌyob u c'urewob. Caj yiraj xib ti' yʌn. Mʌ' tu qui' buquintaj u noc' quir yiric u ch'ic u rac' mac. 12 Caj ya'araj rey: “Biquinin caj oquech tera' quire' mʌ' ja buquintaj a noc' quir a wiric u ch'ic u rac' in parar?” Caj rʌc ts'oc u t'ʌnob, quire' yubaj ya'ara' ten u rey. 13 A reyo', caj ya'araj ti' u c'urewob a cu jansicob a pimo': “Maquex yoc yejer u c'ʌb. Joc'sex, a purex tancab soc u yac'tic u bʌj. Quire' mʌ' ju buquintaj u noc'. Ti' cu bin u chi'ic u yac' quire' cu muc'yaj.” 14 Mʌ' ja wirej ―quij Jesús―, jach ya'ab mac caj payij ten C'uj soc u yocar u reyinticob C'uj. Chen mʌ' ya'ab cu bin tetbir ten C'uj quire' mʌ' ju quibob u t'ʌn.
Jesús cu camsic bic tabar u bo'otic u bo'orir u c'ʌb gobierno
(Mr. 12.13‑17; Lc. 20.20‑26)
15 U winiquirob judío a fariseojo' caj bin much'quinticob u bʌj quir yubicob bic tabar cu bin u chuquicob Jesús, quir u wayticob u t'ʌn Jesús, quir u ta'quicob u jo'r Jesús. 16 Caj u tuchi'tajob u camsʌwinicob a fariseojo' ich Jesús, yet binac u camsʌwinicob Herodes. Caj c'uchob ich Jesús caj ya'arajob ti':
―In wʌjcamsʌyʌjirech, in werob taj ca camsiquenob bic tabar in manob tu tsoyir baxuc u c'at C'uj.
Caj ya'arajob ti' Jesús:
―Cax mac cu c'uchur tu yʌnech mʌ' ja p'astej, quire' p'eri'o'on ca wirico'onex. 17 Arej tenob wa tsoy ca' ic bo'otej u bo'orir ic ru'um ti' César u rey u winiquirob romano? Wa mʌ' tsoy ic bo'otic? Arej tenob ba' ca tucric a teche'?
18 Jesús caj yubaj tarob quir u wayta'r u t'ʌn Jesús. Caj ara'b ti'ob ten Jesús:
―Biquinin ca tarex a tumtic in worex yʌjtusarirechex ten. 19 Joq'uenex ch'a tenex a taq'uinex tu ta bo'otajex a ru'umex soc in wiric ―quij Jesús.
Caj binob u ch'ajob taq'uin.
20 Caj ya'araj Jesús ti'ob:
―Mac yochir a jo'ort'ʌn ich taq'uin?
21 Caj u nuncajob:
―Raji' yochir a jo'ort'ʌn César, u rey u winiquirob romano.
Jesús caj ya'araj:
―Ca' a quibex u t'ʌn a cu ya'aric techex César. Bayiri' xan, ca' a quibex a ba' cu ya'aric techex C'uj.
22 Caj yubob ya'aric Jesús a jera', caj jach jaq'uij yorob. Caj u p'ʌtob Jesús, caj binob ich u winiquirob judío a fariseojo'.
Caj tarob u c'atob ich Jesús yubej wa cu riq'uir tu cu quimin
(Mr. 12.18‑27; Lc. 20.27‑40)
23 Ra'iri' u q'uinin caj c'uchij u winiquirob judío a saduceojo'. Ra' cu camsicob mac mʌ' u riq'uir ti' quimen. Caj c'uchob ich Jesús caj tarob c'atbir ti' Jesús ten u winiquirob judío a saduceojo'. 24 Caj ya'arob ti' Jesús:
―In wʌjcamsʌyʌjirechob, ic nunquir Moisés caj ya'araj uch. Wa xib cu quimin, mʌna' u parar yejer u rac'. U yits'in cu ca' wʌc'ʌs bin u ch'aj u mu'. Cu wʌc'ʌs ca' bin u ch'a'ic soc u pararancʌr yejer u mu' quir u c'ʌ'otic u ixba' sucu'un, a quimene'. 25 Yʌn seis yits'in a yʌn quimen xib, caj quimij mʌna' u parar. U yits'in aro' caj u ca' ch'aj u mu'. 26 Baxuc caj u ca' ch'aj u jer u mu', caj quimij mʌna' u parar xan. U yits'in aro' tu ca' ch'aj u mu'. Mʌna' u parar yejer caj quimin. Hasta tu rʌc ch'aj u mu' caj rʌc quimin mʌna' u parar yejer. 27 Caj rʌc ts'oc u quiminob u mamob caj quimin xquic xan.
28 Caj ya'araj u winiquirob judío a saduceojo':
―Are tenob mac cu bin raq'uintej ca' bin ca' riq'uir mac tu quimin. Mʌ' ja wirej, siete caj u ch'aj u mam.
29 Jesús caj u nuncaj:
―A wʌc'ʌs bʌj cu tusariquex. Mʌ' ja najtiquex a ba' ts'iba'an ich u t'ʌn C'uj. Mʌ' ja werex wa jach chich u muc' C'uj. 30 Ca' bin c'uchuc tu q'uinin u wʌc'ʌs riq'uir ti' quimen. A xibo' mʌ' ju raq'uintej xquic. Bayiri' a xquic mʌ' ju mʌmintej xib quire' u jer cu bin waysa'r ten C'uj irej yʌjt'ʌnirob C'uj ca'anan.
31 ’Soc a cʌniquex ba' u c'at ya'aric je' u riq'uir mac ti' quimen. C'aj wa techex tu ts'iba'an u t'ʌn C'uj. Caj ya'araj C'uj ti' u winiquirob israel: 32 “Tu c'ujinten Abraham uch. Bayiri' Isaac yejer Jacob.” A C'ujo' mʌ' quimen yiric a nunquirex. Cuxa'an yiric a C'ujo'. Mʌ' ja wirej, cuxa'an yiric C'uj tu cotor mac.
33 Caj yubob a pimo', caj jaq'uij yorob. Caj yubob ya'araj ten Jesús bic C'uj cu yiric mʌ' quimen mac.
U t'ʌn C'uj ca' ij qui' quibic
(Mr. 12.28‑34)
34 U winiquirob judío a fariseojo' caj yubob ya'aric Jesús mʌ' c'ucha'an yorob u nunquicob u t'ʌn Jesús a saduceojo'. Caj u much'quintajob u bʌj yejer u winiquirob judío a saduceojo' soc u tarob ich Jesús. 35 Caj tuchi'ta'b ten u winiquirob judío a fariseojo' yejer u winiquirob judío a saduceojo' turiri' u rac'ob. Caj bin u tus c'atejob ba' ti' Jesús soc tumta'r yor Jesús. Raji'ob caj u tuchi'tajob yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés. 36 Caj c'ata'b ti' Jesús ten yʌjcamsʌyʌjir u t'ʌn Moisés:
―In wʌjcamsʌyʌjirech. Arej tenob a jach manan tsoyir u t'ʌn C'uj ca' in qui' quibejob.
37 Jesús caj u nuncaj ti':
―Ca' a yajquintej C'uj, quire' raji' a Jaj Ts'urir. Quet a yajquintej C'uj yejer tu cotor a pixam yejer tu cotor a tucur yejer tu cotor a wor xan, quire' raji' pʌybej ich u t'ʌn C'uj. 38 Mʌna' u jer jach manan tsoyir, quire' raji' pʌyber ich u t'ʌn C'uj. Rajen ca' a qui'quibex a jera'. 39 Quet bayiri', ti' yʌn u jer cu ya'aric: “Yajquintej a rac'ob an ten bic ca wʌc'ʌs yajquintic a bʌj.” 40 Wa ca quibic a je' ca'tur t'ʌn ts'iba'an uch. Caj a rʌc quibaj tu cotor u t'ʌn C'uj a ts'iba'an ten Moisés yejer yʌjtseq'uirob u t'ʌn C'uj uch.
Mac u nunquir Cristo
(Mr. 12.35‑37; Lc. 20.41‑44)
41 Mʌ' toy xicob u winiquirob judío a fariseojo' tu much'a'an ich Jesús. Caj c'ata'b ti'ob ten Jesús:
42 ―Ba' ca najtiquex ti' Cristo, a tuchi'bir ten C'uj. Mac u nunquir?
Caj ya'arob a winiquirob judío a fariseojo':
―Ra' u nunquir David.
43 Jesús caj ya'araj:
―Arex ten biquin David caj u t'ʌnaj: “In Jaj Ts'urirech.” Mʌ' ja wirej, caj yamta'b ten u Taj'or u Pixam C'uj caj u ts'ibtaj a jera':
44 A C'ujo' caj in wu'yaj ya'aric ti' in Jaj Ts'urir, quij David: “Curen tin noj, quij C'uj, hasta quin rʌc ch'esic a mac a cu p'actiquecho'.” Baxuc tu ts'ibtaj David uch.
45 Bic tabar Cristo u parar a nunquirex David wa David u bʌj t'ʌnej: “In Jaj Ts'urir.” Rajen ij quer raji' mʌ' chen u parar a nunquirex David.
46 Mʌna' mac caj u nuncaj u t'ʌn Jesús, mʌ' ju ca' tarob u c'aticob u jer t'ʌn ti' Jesús.