12
Jesús ya gʉbore sʉtirise María iso jio gure gaye
(Mt 26.6-13; Mr 14.3-9)
Coga ãmojeno rʉmʉri pascua basa ĩna meniroto riojʉa Betania wame cʉtiri cʉtojʉ wacʉ gʉa Jesús rãca. Iti cʉto ñacʉ Lázaro ĩ ñaro. Ito ñacʉ Lázarore mʉcana tʉdi ĩ catiroca Jesús ĩ yirajʉ. Jesús ĩ ejaja ticõri, ĩre rʉ̃cʉbʉorã ĩre bare meni ĩsicã Lázaro ĩ ocabajirã romia. Marta ñacõ gʉare bare jeogo. Lázaro cʉni gʉa rãca ba rujiquĩ ĩ. Gʉa baroca ʉ́ye queno sʉti quenarise nardo wame cʉtirise ãmi ejacõ María. Co coacõ ñacʉ iti. Bʉto waja cʉtirise ñacʉ. Itina Jesús ya gʉbore jio gucõ iso. Ito yicõri iso ya joana weja carocõ iso. Wi dajaroti sʉti dajacoacʉ iti sʉtirise. Itojʉ ñaquĩ Judas Iscariote. Ĩ cʉni gʉare bajiroti Jesús rãca riasotigʉ ñabojaquĩ. Ĩ ñaquĩ Jesús wajana ĩre ñiatoni gotiri masʉ. Jesús ya gʉbore iso jio guja ticõri, ado bajiro yiquĩ Judas:
—Iti ʉ́ye queno sʉti quenarise ĩsicõri, trescientos niyeru cujiri ãmirʉjaboyija mʉ. Iti waja bʉjacõri bojoro bʉjarãre ejabʉarʉjaboyija mʉ, yiquĩ Judas.
Bojoro bʉjarãre tʉo maigʉ̃ meje yiquĩ ĩ, ito ĩ yirise. Riniri masʉ ñari ito bajiro yiquĩ ĩ. Ĩ ñaquĩ gʉa ya niyeru awiruca seori masʉ. Iti awiruca gʉa sãrisere ãmisotiñi ĩ. Ito yija ado bajiro yiquĩ Jesús ĩre:
—Ʉsirio codebesa isore. Yʉre ĩna yujerotire tʉoĩa yugo ito bajiro yamo iso. Mʉa rãca riti ñatĩñarã yirãji bojoro bʉjarã. Ito bajiri ĩnare ejabʉatĩñarã yirãji mʉa. Yʉama mʉa rãca ñatĩñabicʉ yigʉja. Ito bajiri mʉa rãca yʉ ñaroca maji yʉjʉare ejabʉaja quena, yiquĩ Jesús ĩre.
Lázarore sĩa ãmorã ĩna cʉníre gaye
“Betaniajʉ ñaguĩji Jesús”, yire oca, jãjarã tʉoñi judio masa. Jesure riti tirã meje ejacã ĩna. Lázarore tʉdi ĩ catiroca Jesús ĩ yirʉre tirã rãcati wadiñi ĩna. 10 Ito bajiro masa ĩna yija ticõri, Lázarore cʉni sĩare cʉnícã paia ʉjarã. 11 Lázaro ĩ tʉdi catija ticõri, paia ʉjarãre jidicã wacã masa. Ito yicõri Jesure tʉorʉ̃nʉcã ĩna ĩja. Ito bajijare Lázarore cʉni sĩa ãmoñi paia ʉjarã.
Jerusalénjʉ Jesús ĩ ejare gaye
(Mt 21.1-11; Mr 11.1-11; Lc 19.28-40)
12 Ito bero gaje rʉmʉ, “Ado ejagʉ yiguĩji Jesús”, yire oca tʉo jedicã masa. Ĩna ñacã Jerusalénjʉ pascua basa tirã ejana. 13 Ito bajiri Jesure boca ãmirona rujaño caeri ãmicã ĩna. Ito yicõri ado bajiro awasãcã ĩna, ĩre wanʉrã:
—Rẽtoro ñasagʉ ñami Dios. Ĩ cõarʉre queno yijaro Dios. Gʉa Israel gãna Ʉjʉ ñarocʉre queno yijaro Dios, yi awasãcã ĩna, ĩre wanʉrã.
14 Burro wame cʉtigʉre bʉjacõri, mʉja jeaquĩ Jesús. Ito bajiroti yi gotia Dios oca cʉni. Tʉote mʉa:
15 Mʉa Sión cʉto gãna, güibesa. Mʉa Ʉjʉ ñarocʉ burro joe jesa wadiami, yi gotia Dios oca.
16 Cajero queno tʉo masibiticʉ gʉa Jesús rãca riasotirã maji. Ũmacʉ̃jʉ Jesure rʉ̃cʉbʉorajʉ ĩ mʉjaja bero, “Riti gotia Dios oca. Jeyaro iti gotiado bajiroti rẽtacʉ”, yi masicʉ gʉa ĩja.
17 Masa jãjarã ticã masari cumajʉ ñagʉ̃ Lázarore tʉdi ĩ catiroca Jesús ĩ yija. Ĩ catija tigoana ñari masa jeyarore goti batoñi ĩna. 18 Ito bajiri, “Tiyamani gaye, ĩoami Jesús”, yire oca tʉocõri, Jesure tirã masa jãjarã ejacã. 19 Ito bajiro masa ĩna yija ticõri, fariseo gaye tʉoĩarã ĩnamasiti gãmeri bʉsiyijarã:
—Tiya, masa jeyaro ĩ ocare tʉo sʉya wama ĩja. No yiado ma manire, yiyijarã fariseo gaye tʉoĩarã.
Griego masa Jesure ĩna ãmare gaye
20 Basa ñaroca Jerusalénjʉ Diore rʉ̃cʉbʉorã wana rãca wʉsayijarã coriarã griego masa. 21 Felipere oca seniĩarã wayijarã ĩna. Galilea sita Betsaida wame cʉtiri cʉto gagʉ ñaquĩ Felipe. Ado bajiro Felipere yiyijarã ĩna:
—Jesure ti ãmosacõa gʉa, yi josayijarã ĩna Felipere.
22 Ĩna ito yija tʉocõri, Andrésre gotigʉ wayijʉ Felipe. Ito bajiri ĩna jʉ̃arã Jesure gotirã ejacã gʉa tʉjʉ. 23 Ĩna oca gotija tʉocõri, ado bajiro yiquĩ Jesús ĩnare:
—Yʉ ña Masa Rĩjorʉ. Ũmacʉ̃jʉ rʉ̃cʉbʉorajʉ yʉ tʉdi mʉjarotijʉ ejacoajʉ ĩja. Yʉre ĩna sĩarotijʉ ejacoajʉ ĩja. 24 Riti mʉare gotia yʉ. Trigo aje queno carabetoti jacajʉ iti quedija, judibetoja. Queno caracõri iti quedija, jaje judiro yiroja mʉcana. Godacõri mʉcana tʉdi catiado bajiro bajia iti. 25 No ĩ catirise maibojagʉti godagʉ yiguĩji. Ito yicõri Dios tʉ ejabiquĩji ĩ. No adi macãrʉcʉ̃rojʉ ĩ ñarise maibicʉama godabicʉ yiguĩji. Catitĩñare gaye bʉjagʉ yiguĩji ĩocʉ̃ama. 26 No yʉre moa ĩsi ãmogʉ̃, yʉre sʉyaja quena. No yʉ ñaroti, ito ñagʉ̃ yiguĩji yʉre moa ĩsigʉ̃ cʉni. No yʉre moa ĩsigʉ̃re rʉ̃cʉbʉogʉ yiguĩji yʉ Jacʉ, yiquĩ Jesús ĩnare.
Yʉre sĩarã yirãji, Jesús ĩ yi gotire gaye
27 Ĩ Jacʉre bʉsigʉ ado bajiro yiquĩ Jesús:
—Bʉto tʉoĩa oca jaia yʉ. “Cʉna adocãta yʉre rẽtaroti gaye, iti yʉre rẽtame yirocʉ yʉre masoña”, ¿yirʉjati yʉ? Meje ito bajiro yibicʉja yʉ. Itire tõbʉjarocʉ wadirʉ ña yʉ. 28 Cʉna, mʉ ãmoro bajiroti rẽtajaro, masa mʉre ĩna rʉ̃cʉbʉotoni, yiquĩ Jesús, Diore bʉsigʉ.
Ito ĩ yirocati, ũmacʉ̃jʉ oca ruyucʉ:
—Masa yʉre ĩna rʉ̃cʉbʉoroca yicãcʉ yʉ. Mʉcana tʉdi ĩna rʉ̃cʉbʉoroca yigʉ ya yʉ, yire oca ruyucʉ ũmacʉ̃jʉ.
29 Gʉa iti oca tʉocõri:
—Bʉjo ñarʉ, yicʉ gʉa coriarã. Gãjerãma:
—Ángel bʉsirʉ, yicã ĩna.
30 Ito bajiro masa ĩna yija tʉocõri, ado bajiro yiquĩ Jesús:
—Yʉre yiari meje oca ruyubʉ. Mʉare yiari, mʉa tʉotoni oca ruyubʉ. 31 Adocãta adi macãrʉcʉ̃ro gãnare Dios ĩ beserotijʉ ejacoajʉ ĩja. Ito yicõri, adi macãrʉcʉ̃ro gãnare ñeñaro yi rotigʉre, ĩre bucõagʉ̃ yiguĩji Dios. 32 Masa yucʉtẽojʉ yʉre ĩna mʉo rʉ̃gõja, jãjarã yʉre ĩna boca ãmiroca yigʉ yigʉja yʉ, yiquĩ Jesús masare.
33 “Ito bajiro godagʉ yiguĩji”, masa ĩna yi tʉo masitoni, ito bajiro gotiquĩ Jesús ĩnare. 34 Ito ĩ yijare, ado bajiro cʉdicã masa:
—Gʉa masa bʉcʉrã papera tuti iti gotija, “Catitĩñagʉ̃ yiguĩji Cristo”, yi gotia iti. ¿No yija, “Masa Rĩjorʉre mʉorã yirãji ĩna”, yati mʉ? ¿Ñimʉ ñati Masa Rĩjorʉ? yicã ĩna Jesure.
35 Ĩna ito yijare ado bajiro cʉdiquĩ Jesús:
—Yʉ ña busurise rʉcogʉ, mʉa tʉo masiroca, mʉa ti masiroca cʉni yigʉ. Yoari mejeti mʉare wagogʉ yigʉja yʉ. Yʉ waroto riojʉa mʉare riasogʉ ya yʉ maji. Ito bajiri mʉa rãca yʉ ñaroca riti queno riasotiya mʉa. Ito bajiro mʉa yija queno tʉo masirã yirãji mʉa. Ito yicõri ñeñaro yimenaji mʉa. No rãitĩarojʉ wacʉ, “Ito wagʉja yʉ”, yi masibicʉ yiguĩji. Ito bajiro yibojama ñeñaro yirã. 36 Yʉ ña busurise rʉcogʉ. Yʉre tʉorʉ̃nʉña mʉa, mʉa rãca yʉ ñaroca riti maji. Yʉre mʉa tʉorʉ̃nʉja, queno tʉo masirã yirãji. Ito yicõri yʉ ñarã ñatĩñarã yirãji, yiquĩ Jesús masare.
Ito bajiro masare ĩ gotija bero, gʉa masibetojʉ wa godacoaquĩ Jesús ĩja.
Judio masa Jesure ĩna tʉorʉ̃nʉbitire gaye
37 Jaje tiyamani masa ĩna tiro riojo ĩ ĩobojarocati, ĩre tʉorʉ̃nʉbiticã masa. 38 Ĩna Jesure tʉorʉ̃nʉbeja, Isaías ñayorʉ ĩ ucado bajiroti rẽtacʉ. Ado bajiro ucayoñi ĩ:
Gʉa Ʉjʉ, gʉa gotirise sĩgʉ̃ tʉorʉ̃nʉgʉ̃ mami. Ito yicõri, mʉ ĩorisere sĩgʉ̃ tʉorʉ̃nʉgʉ̃ mami, yi ucañi Isaías ñayorʉ.
39 “Dios ĩ cõarʉre tʉorʉ̃nʉmena yirãji masa”, yirocʉ ado bajiro ucañi Isaías ñayorʉ:
40 Ĩna tibitiroca yigʉ yiguĩji Dios. Ito yicõri ĩna ya ʉsijʉ ĩna tʉo masibitiroca yigʉ yiguĩji Dios. Ito bajiri ĩna ya cajeana ti masimena yirãji ĩna. Ĩna ya ʉsina queno tʉo masimena yirãji ĩna. Ito yicõri, Dios ĩ cõarʉre tʉdi yisio rotimena yirãji ĩna, yi ucañi Isaías ñayorʉ.
41 Isaías ĩ cãirojʉ, bʉto Cristo ĩ ñasarise tiyijʉ ĩ. Ito bajiri iti gaye ucayoñi ĩ.
42 “Ito bajiro bajirã yirãji”, Isaías ĩ yire ñabojarocati jãjarã judio masa Jesure tʉorʉ̃nʉcã. Ĩna ʉjarã cʉni coriarã Jesure tʉorʉ̃nʉcã. Masa ĩna tʉoro riojo, “Jesure tʉorʉ̃nʉgʉ̃ ña yʉ cʉni”, yibiticã ĩna. “Fariseo gaye tʉoĩarã manire bucõarã yirãji ĩna”, yirona gotibiticã ĩna. 43 Dios gaye rẽto bʉsaro, masa gaye rʉ̃cʉbʉore ãmocã ĩna.
Yʉ ocare tʉorʉ̃nʉbitianare ruyuriogʉ yiguĩji Dios, Jesús ĩ yire gaye
44 Gʉa tʉ tʉdi ejacõri, ado bajiro masare oca sẽoro bʉsiquĩ Jesús:
—Yʉre tʉorʉ̃nʉrã, yʉre riti meje tʉorʉ̃nʉrã yirãji. Yʉ Jacʉ yʉre cõarʉre cʉni tʉorʉ̃nʉrã yirãji. 45 Yʉre mʉa tija, yʉre cõarʉre cʉni tia mʉa. 46 Yʉ ña busurise rʉcogʉ. Yʉre tʉorʉ̃nʉrã rãitĩarojʉ ĩna ñame yirocʉ, adi macãrʉcʉ̃rojʉre wadicʉ yʉ. 47 Yʉ ocare tʉobojagʉti, yʉre ĩ tʉorʉ̃nʉbeja, yʉ meje ña ĩre ruyuriorocʉ. Adi macãrʉcʉ̃ro gãnare ruyuriorocʉ meje wadicʉ yʉ. Masare masorocʉjʉa wadicʉ yʉ. 48 Yʉre rʉ̃cʉbʉobiticõri, yʉ ocare tʉorʉ̃nʉbicʉre, ruyuriorocʉ sĩgʉ̃ ñacãguĩji. Yʉ ocare ĩ tʉorʉ̃nʉbiti waja sʉsari rʉmʉ ĩre ruyuriogʉ yiguĩji Dios. 49 Yʉmasirio meje bʉsia yʉ. Yʉ Jacʉ yʉre cõarʉ, yʉ bʉsiroti, yʉ riasoroti cʉni yʉre cũcãquĩ ĩ. 50 “Yʉ Jacʉ ĩ rotirise gaye ĩna tʉorʉ̃nʉja, catitĩñarã yirãji ĩna”, yi tʉoĩa yʉ. Yʉ bʉsija, yʉ Jacʉ ĩ rotiado bajiroti bʉsia yʉ, yiquĩ Jesús masare.