10
Isus mănă p šapčezăš š doj dă učenikur
1 Gospod dăpă aja o kules maj šapčezăš š doj dă učenikur š ljo mănat kăče doj să margă ăm aluj nănče ăm tot gradu š ăm tot loku ănđe o gănđit k săngur o mărže.
2 Jăl ljo zăs: “Žetva ij mare, da radnikur ij pucăn. Daja rugăc p Gospodar dă žetvă să mănă radnikur dă aluj žetvă.
3 Dušec! Jo v măj kašă melulă dăntră vukur.
4 Nu dušec ku voj ni banj, ni taškă, ni dă ănkălcat. P kale ku nimă nu vă pozdravic.
5 Ăm kare gođi kasă să tunăc, mănti zăšec: ‘Putulămă ăm asta kasă.’
6 Š dakă ij ănkulo om alu kare ji drag dă putulăme, avostă putulăme o rumăne p jăl, ali dakă nuje, so ăntorše la voj.
7 Rumănec ăm aja kasă, mănkac š bec ku še gođi vo ănbijă, kă radniku zavridăšče aluj plată. Nu trišec dăm una kasă ăm alta.
8 Kănd tunăc ăm neskaj grad š ănkulo vă primăšče, mănkăc aja še pune dăspri voj.
9 Ăntrimăc p bičaž š spunecăle: ‘Čisărijă alu Dimizovuluj ij aprope.’
10 Da ăm kare gođi grad să tunăc š ănkulo vă primăšče, išăc p aluj ulic š zăšec:
11 ‘Tokma š prašina še ni so pukat p pišore skuturăm dăpa noj. Ali ščijăc k Čisărijă alu Dimizovuluj ij aprope.’
12 Vă zăk kă alu Sodomi o fi maj ušure p zuva dă Sud nego alu ăla grad.
Grov alu gradur kare nusă kăjăšče
(Mt 11,20-24)
13 Grov cija, Horazine! Grov cija, Vitisaido! K să fi s disăt ăm Tir š ăm Sidon čuda kare o fost ăm voj făkuče, dă mult ma vi vac kăjit š ac šađe ăm sak š ăm šinušă.
14 Ali alu Tir š alu Sidon o fi maj ušure p zuvă dă Sud nego avovă!
15 Da tu, Kafarnaume, gănđešč pănla nor să či răđiš? Pănla pakao ij fi duburăt.
16 Ălă kare vă auđe, p mine auđe. Ăla kare vă runkă, p mine runkă. Da ăla kare runkă p mine, runkă p ăl kare mo mănat.
Učeniši s ăntorše
17 Kănd sor ăntors šapčezăš š doj dă učenikur, făloš or zăs: “Gospode, tokma š răle duhula faše aja še zăšem ăm lumilă atov.”
18 Da jăl ljo zăs: “Am văzut p Sotona kum kađe dăpă nor kă răntunu.
19 Jakă, vam dat vlast să kalkăc p šarp š p škorpije š totă sila alu dušmanuluj. Nimă mămikă no poče săvă fakă.
20 Ali, nuvă fulušic la aja še răle duhulă vă skultă. Fulušicăvă la aja še lumilă vošče as skrisă p nor.
Isus să fulušašče
(Mt 11,25-27; 13,16-17)
21 Ătunšă Isus so umplut ku fulušijă ăm Svant Duh š o zăs: Či măresk, Tată, Gospode dă nor š dă pămănt, še asta aj skunš dă marđolj š dă kufir, da aj rătat alu kupij miš. Ej, Tată, kă aša co fost p vojă.
22 “Amjov Tată tot mo lăsat ăm manj. Š nimă nu ščijă šinej Fišoru, osim Tata. Nimă nu ščijă ni šinej Tată, osim Fišoru š alu ăla šine vră Fišoru să s rată.
23 Atunšă so ăntors la učeniš š numa alor ljo zăs: “Blago alu oč kare văđe aja še voj viđec.
24 Kă, vă zăk: mulc prorokur š čisarur o vrut să vădă aja še voj v ujtăc, ali nor văzut, š să audă aja še voj auđec, ali nor auzăt.”
Puvăšča dă bun Samaričanin
25 Atunšă so răđikat unu učitelj dă zakon săl ănšarkă p Isus, š lo ăntribat: “Učiteljule, še trăbuje să fak să kapăt večni kust?”
26 Isus jo zăs: “Še skrijă ăm Zakon? Še čitălešč ănkulo?”
27 Omu o zăs: “ ‘Fijăc drag dă Gospod, dă atov Dimizov, ku tot suflitu atov, ku totă duša atăjă, ku totă pučără atăjă š ku tot gandu atov, š, p atov kare ci aprope kă săngur p čine.’ ”
28 Isus jo zăs: “Bine aj odgovurzăt. Fă aša š ij kustă.”
29 Omu o vrut să s rată kăj pravedan š o ăntribat p Isus: “Da šines lumă kare mi maj aprope?”
30 Isus p aja jo zăs: “P kale mržăsă unu om dăm Jerusalim ăm Jehorin, š o kăzut ăm mănilă alu lotrilor. Jej lor lăpădat š lor bătut, or mers š lor lăsăt žumăta p morče.
31 So nimirit ka p aja kale trišăsă unu popă,kare lo văzut š lo trikut.
32 Š neskaj Levit trišăsă p aja kale, lo văzut š lo trikut.
33 Aša š neskaj Samarinčanin trišăsă p aja kale. Taki kănd lo văzut lo pukăt žală dă jăl.
34 O vinit la jăl, jo spălat ranilă ku ulja š ku vin š ljo mutulit. Atunšă lo pus p măgar š lo dus p lok ănđe o măniza š ăl băbălă.
35 Alta ză o dat alu kăšmaruluj doj srebrnjakur š jo zăs: ‘Băbălzaščel, da dăka o čăltiji maj mult, coj pălči kănd moj ăntorše.’
36 “Še gănđešč, šine dăm ešča tri or fost maj aprope alu omuluj kănd o kăzut ăm mănilă alu lotrilor?“
37 Učitelju dă Zakon o zăs: “Ăla p kare lo pukat žală dă jăl.”
Isus atunšă jo zăs: “Duče š tu š fă aša.”
Isus la Marta š Marija
38 Pnă putujăsă ku aluj učeniš, o tunat ăm neskaj sat. Neskaj mujăre kare s čima Marta lo primit ăm kasă,
39 da o vut soră kare s čima Marija. Marija šăđăsă kătră alu Gospod pišore š auđă še jăl vurbăšče.
40 Da Marta gănđăsă ăm jă: “Nu pot săngură să fak tot lukrosta.” Daja o mers la Isus. O zăs: “Gospode amă soră num žută ăm lukru. Mo lăsat săngură săl lukru. Zăj săm žută.”
41 Isus jo zăs: “Marta, Marta, p čine či mučašče dă mulče elă,
42 da numa ij unu važno. Marija so kules dă jă aja šej maj bine še nu jo fi lat.”