11
Isus ănvacă dă rugăčămintja
(Mt 6,9-15)
1 Undată Isus a rugat p neskaj lok. Kănd a fost gataj ku rugăčămintja, unu dăn učenikur ja zăs: “Domnule, ănvacăne kum s rogă! Š Ivan anvăcat p učenikur aluj.”
2 Atunča Isus lja zăs: “Kănd rugăc, rugăc ašaka:
Tata, lasă s slavjaskă lumili atev svănt,
Lasă vină kraljevstvo atev,
3 Pănje kare ni trăbuje adăne astăz,
4 š jartă păkatili nošte,
kă š noj jirtănj alora kares anovă datore,
š nu d să fijenj ăn iskušenje!”
Putjara dă rugăčăminte
(Mt 7,7-11)
5 Atunča lja zăs: Da să lăm p čineva dăn voj kare are frtak kare vine la jel ăn nopte š zăče: Frtaku mev, adam tri pănje!
6 Kă ma vinit unu frtak dăpă kalje, da jo nam ku će săl ănbij.’
7 Da omu dăn kasă ja zăs: ‘Nu m uznemiri! Uša ij ănkisă š jo mesk ku kupiji mej ăn pat. Nu pot să m skol săc dav čeva.’
8 V zăk, dakă ăla om nu s skolă săj dă pănje daja čej frtaku luj, su rădika š ju da čej trăbuje kum ar păză ubrazu luj.
9 Š daja v zăk: Rugăc š vu su da! Kătăc š uc găsă! Bătec š vu su dăškide!
10 Kă, toc čine rogă, kapătă, čine god kată, kapătă, š čine god bate, aluja s dăškide.
11 Are čineva dăn voj kupil? Će tata ar fače kănd kupilu ar ruga dă pjašte? Da li jar da šarpe?
12 Da daka lar fi rugată kupil dă vov, da li tatăsov jar da škorpion?
13 Atunča, voj răj će ištec, štijec să dăc bune darur alu kupiji vošte, kăt majmult Tata dăpă čer u dă Svănt Duh alora karel rogă.”
Putjara alu Isus jašte dălă Dimizov
(Mt 12,22-30; Mk 3,20-27)
14 Undată Isus a mănat p răv duh dăn om kare na pătut să urbjaskă. Čim nikurat duhu a išăt, omu a urbit. Lumja a fost zadivită.
15 Da neskaj dăn jej a zăs: “Jel mănă p răv duhur dăn žutore alu Sotoni, vladar dă răv duhur.”
16 Alci a vrut jară săl ănčarkă š a kătat dăla jel să li dă znak dăpă čer.
17 Da Isus a štijut će jej găndjašte š lja zăs: “Totă kraljevstvo, karej pudilită ănontru dă ja u kăză. Š pudilită familije u kade.
18 Dakăj Sotona pudilit ăn jel, kum pote kraljevstvo aluj să s cănă? Voj zăčec k jo măn p răv duhur dăn žutore alu Sotoni.
19 Da dakă jo măn p răv duhur dăn žutora luj, dăn kare žutore mănă učenici vošte? Ašaka jej săngăr vu sudi.
20 Da dakă jo ku đađit alu Dimizovuluj măn p răv duhur, atunča la voj a vinit kraljevstvo alu Dimizov.
21 Pănă capăn om ku oružija păzašte kasa luj, kasa aluj jašte sigurnă.
22 Ali dakă čineva majcăpăn dă jel lu napadni š u vlădăji, ju la oružija ăn kare sa uzdit, š u pudili aja će a lat dălă jel.
23 Čine nuje ku mine, ălaj protiv mine. Da ăla čine ku mine strănđe, ăla varsă.”
Răv duhur s ăntorče
(Mt 12,43-45)
24 “Kănd nikurat duhu jašă dăn om, jel mjarđe p pusto lokur să kată putljală. Da kănd ăl găsašte, zăče: Mi ăntorče akasă dăn kare am mers.’
25 Kănd s ăntorče, găsašte kasa kurată š strănsă.
26 Atunča mjarđe š duče p šapte răv duhur, maj gore dă jel, š toc vine ăn om š ănkolo s găsašte. Ašaka š alu omuluj majpurmă fije majgore nego majkurănd.”
Blagusătă lume
27 Pănă Isus ašaka a urbit, sa javit neskaj mujare dăn grămadă š ja zăs: “Blagusăta ij mama kare ta vut š kare ta dujit!”
28 Da Isus ja zăs: “Blagusăc su eja kare skultă orba alu Dimizov š u căne.”
Opomena dă eja kare nu ănkrjadă
(Mt 12,38-42; Mk 8,12)
29 Kum lumja tot maj mult sa străns, a pučmit să urbjaskă: “Asta răvă generacije; kată znak, ali nu u kăpătă ničesvjaldu znak, osim znaku alu proroku Joni.
30 Kă kum Jona a fost znaku alu Ninivljani, ašaka š Kupilu alu Omuluj u fi znaku dă asta generacije.
31 Kraljica dă Jug p sud su rădika protiv lume š dă asta generacije, š lju sudi kă ja a vinit dăn dăparte să audă mudrostu alu Salomon, da jaka aiča jašte čineva majmare dă Salomon, da voj nu vrec să audec.
32 Ninivljani su rădika p sud protiv lume dă asta generacije š lju osudi kă sa ăntors p orbă alu Joni, da voj nu vrec să skultăc.”
Fijec lumina alu lumi
(Mt 5,15; 6,22-23)
33 Mumilja nu ăncăcă lumina š u pune p skuns lok ili dăsu blid. Već, u pune p stalk, ašaka k eja kare vine pote să vjadă lumina.
34 Ojku tev ij lumina alu tela ta. Dakă ci ojku bun, dă tot ješt ispunit ku lumina, ali dakă ci ojku răv, dă tot ij fi ăn ăntunjarik.
35 Daja lă sama bine, să lumina ăn tine nu fije ăntunjarik!
36 Da dakăj lumina ispunită păn totă tela taje, š ni unu aluj tal nuje ăn ăntunjarik, atunča tot u fi ăn lumină kašă kănd tă ănsklipjašte lumina dă svetiljkă.
Isus upuminjašte p religiozne vođe
(Mt 23,1-36; Mk 12,38-40; Lk 20,45-47)
37 Pănă Isus inkă a urbit, neskaj farizej la timat p mănkare. Isus mjară ăn kasa luj š alat loku lă masă.
38 Farizeji sa ănkriminit kănd a văzăt k Isus na spălat mănjili majkurănd nego će u mănka.
39 Domnu ja zăs: “Voj farizejilor kurăcăc păndă afară blidu š paru, ali păndă lontru ištec plinj dă răv š mumika nikad nu li dăstul.
40 Voj fărdă minte! Da nuje Dimizov ăla kare a stvurit aja pănda afară š aja pănda lontru?
41 Daja dăc aja ćej dăn lontru alu săračilor, š tot vu fi kurat.
42 U fi forte grev dă voj, farizejilor! Kănd sămănăc začinur kare mjară ăn mănkare, adăc azjačilja tal dă eja mič stvarur alu Dimizov. Ăvec pravo će puštujic pravilo ăla. Ali nu făčec maj važne stvarur. Nu žutăc alu lumi p bun način. Voj stvarno nu vujic p Dimizov. Ac tribuji să făčec važne stvarur kašă š altilja mić stvarur.
43 Grev dă voj farizejilor, kă vujic majbune lokur păn sinagoge š pozdravur pline dă poštovanje p trgur!
44 Grev dă voj, kă ištec kašă mărmăncur kare nu s vjade, p kare lumja umblă da š ni nu štije!”
45 Atunča unu učitelj dă Zakon ja zăs: “Učiteljule, asta će urbešt nji uvridjašte.”
46 Isus ja zăs: “Grev dă voj, učitelji dă Zakon, kă punec p lume grev teret, da voj săngăr nu vrec ni ku đađitu să li žutăc!
47 Grev dă voj, kă rădikăc mărmăncur alu prorokur, da bătărni avošte lja murăt!
48 Ku asta svedočic k slubudec delur alu avošti bătărnj kă jej a murăt p prorokur, da voj li făčec mărmăncur.
49 Păntru aja a zăs š mintja alu Dimizovuluj: ‘Iji trimitja p prorokur š p apostolur; p neskaj dăn jej u mură, da p neskaj unguna.’
50 Daja lumja dă asta generacije u fi kaznic dă sănđe kare sa vărsat dă toc prorokur dăn početak dă lume š cară:
51 dăla Abel pănla Zaharije, alu kare sănđe a vărsat kă la murăt p kalje dăla oltar pănla Hram. Ej, v zăk, lumja dă generacija asta u plăti dă aja.
52 Grev dă voj, učitelji dă Zakon, kă ac skuns kjaja dă istină. Voj săngăr na lac stiknit, da lac spričit ăn aja p eja kare a vrut čeva să ară.”
53 Kănd Isus a mers dăn kasă, učitelji dă Zakon a pučmit să napadnjaskă p jel š săl zbunjaskă ku multe pitanjur.
54 Kum jej ar pote săl pukă ăn orbe.