12
Isus upozurăšče p licemerstvo
1 Kănd so străns ku ăzărilă dă lume, aša k s kălkă una p alt. Atunšă Isus o kizdălit manti să spujă alu aluj učeniš. “Păzăcvă dă farisejski luvat, da ajaj licemerje.
2 Nuje mămikă skuns še no fi dăskupirit, ni tăgădit še nu so auđe.
3 Tot še ac zăs ăm ăntunarik, so auđe p svetlost, š aja še p ureč ăm sob vac pušpunit, o căpă dăpă krovur.”
Dă šine trăbuje săc fijă frikă?
(Mt 10,28-31)
4 Furtaši mej, v zăk, nu v fijă frikă dă ejă kare moră tela, kă dăpă aja nu poče majmult mămika să fakă.
5 Voj zăše dă šine trăbuje să v fijă frikă: fijă v frikă dă Dimizov, kare dăpă še lă kustu, are vlast săl runkă ăm pakao. Ej, v zăk, dă jăl fijă v frikă.
6 Nu s vinđe šinš vrabcur dă doj mărunc bănj? Da Dimizov jară nu mujtă niš p unu dăm jej.
7 Da avovă ij š tot păru p kap umărat. Voj vridic majmult dă mulc vrabcur.
Priznajic p Hrist dăspri lume
(Mt 10,32-33; 12,32; 10,19-20)
8 “V zăk: šine gođi god p mine m priznajăšče dăspri lume, p jăl š Fišoru alu Omuluj o priznaji dăspri anđalulă alu Dimizov.
9 Da šine s odriknašče dă mine dăspri lume š jo moj odrikni dă jăl dăspri alu Dimizov anđalur.
10 So jirta alu toc šine zăše ševa protiv Fišoru alu omuluj, ali nu so jirta aluja kare uvridăšče p Svănt Duh.
11 Kănd vor duše dăspri sinagoge, dăspri vlădarur š dăspri vlast, nu vă sikrizăc kum vic brani ili šejc zăše,
12 kă ăm ală šas Svănt Duhu vo ănvăca še trăbuje să zăšec.”
Puvaščă dă bulănd găzdak
13 Atunšă šiniva dăm lume jo zăs: “Učiteljule ză alu amjov frače să părcaskă nasledstvo ku mine.”
14 Isus jo zăs: “Omule, šine p mine mo pus să sudesk ili să părcăsk nasledstvo dăntru voj?”
15 Ljo zăs š asta: “Lec sama š păzăcăvă dă tot lakomostu! Dakă šiniva š are, aluj kust jară nuje osigurit ku aja še are.”
16 Atunšă Isus o spus asta puvašče: “Alu unu găzdak om pămăntu bine o avut
17 š jăl aša gănđăsă: ‘Še să fak? Nam ăm še să străng atičă plodur.’
18 Atunšă o zăs: ‘Aša oj faše: oj dubură amăle čardakur š oj răđika maj mar š ănkulo oj pune gruvu š toče amăle plodur.
19 Š oj zăše săngur mijă: “Nurukos omule! Aj toče plodurlă karec trubujăšče dă mulc aj. Uđinăščiče, mănănkă, bă š visilăščiče.
20 Ali Dimizov jo zăs: ‘Bulăndule! Ăm nopčăsta inka ij more. Š alu šine o fi aja še aj străns?’
21 Aša trăše ejă kare strănže găzdăšija, ali nus găzdaš ăm oči alu Dimizovuluj.
Alu Dimizov sikrizală
(Mt 6,25-34)
22 Atunšă Isus o zăs alu aluj učenikur: “Daja v zăk: nu v sikrizăc da avostu kust, šejc mănka; ni dă avostu telă, ăm še vic găta.
23 Kă, kustu ij majmult dă mănkare, dă telă majmult dă ronđinj.
24 Ujtăcăvă p š or: nu samănă š nu strănže, nare ni sobe ănđe să păzaskă plodurlă ni čardakur, da Dimizov jară li rănăšče. Da kăt ăščec voj maj vredni dă păsur.
25 Šine dăm voj, ku aja še so sikriză, poče p aluj kust să dodajăskă maj om šas?
26 Š kănd nu pučec ni aja cără să fišec, dadăše vă sikrizăc dă altu ševă?
27 Ujtăcăvă numa florilă p livadă, kum krăšče! Nit lukrără nit kăš faše alor dă gătat. Da jo v zak: ni Solomon ăm aluj găzdăšijă no fost gătat kašă una dăm jăle.
28 Š dakă Dimizov ašă gată jarbă p njivă kare astăz jašče, da ma măne să runkă ăm fok, da nu so sikriză inka š maj mult da voj, lumjo kare pucăn ănkriđec!
29 Nu vă băgăc ăm frikă š nu vă sikrizăc šejc mănkă š šejc bă.
30 Lumă dăm ăsta svet s sikrizăšče ku aja, ali avostu Tată ščija k tot aja vă trăbuje.
31 Numa, kutăc aluj Čisărijă, atunšă š asta vo fi dat.
32 Nu vă fijă frikă, mikă gărmado dă birš. Tata vră să v d aluj Čisărijă.
33 Vinđec tot še avec š dăđec bani alu sărašilor! Aša ic strănže găzdăšijă p Nor, ănđe lotri nu vine š ănđe pipirižilă nu lo mănkă.
34 K, ănđe vi găzdăšijă, ănkulo ij š avostu suflit.
Uvika vic skulac
(Mt 24,42-44)
35 “Fic sprimic! Gătăcăvă š lasă avošče luminj ardă!
36 Fic ka ejă kare ščaptă p aluj gospodar să s ăntorkă dăm luntă. Kănd jăl vine š kuckunašče, poče tăki săj dăsvakă uša.
37 Blago alu elă služ p kare gospodaru o află skulăc, kănd o vine! Šanumă v zăk, jăl so ligă kătărinca, ljo zăše să šadă la masă š săngur ljo sluguri.
38 Počkă o vine ăm miržuku nopči ili dăspri djiminjacă. Blago alora p kare află skulac.
39 Ali asta ščijăc: să fi ščut domaćinu ăm kare šas lotru o vine, nar fi lăsat săj fijă kasa furată.
40 Aša š voj fic sprimic, kă Fišoru alu Omuluj o vine ăm šas kănd nu gănđic.”
Šinej sluga alu kare poc să ănkrež
(Mt 24,45-51)
41 Atunšă Petar lo ăntribat: “Gopode spuj asta puvăšče numa anovă ili alu toc?”
42 Da Gospod o zăs: “Šinej ală alu kare poče să s ankrădă šăj marđol upravitelj? Ălaj ăla p kare Gospodaru pune să s gănđăskă dă alčilă služ să kăpătă mănkară p vrăme.
43 Blago alu ăla slugă p kare aluj gospodar kănd o vine, o află k ašă faše.
44 Istina v zăk: lo pune să vădă dă totă aluj kasă.
45 Ali dakă sluga o gănđi: ‘Amjov gospodar mult so căne’, š kizdălăšče să bată p služ š p sluškinj, să mănănkă š bă š să s ămbată,
46 aluj gospodar o vine ăm aja ză kănd nu lo ščiptă š ăm šas kare nu ščijă š lo tijă p žumăta š lo runkă dăntru ejă kare nu ănkrăđe.
47 Ală kare o ščut voja alu aluj gospodar, ali no făkut aša š no ščiptăt, o fi forče luvit.
48 Da sluga kare nu ščijă, da faše aja še zavridašče kaznă, o fi ăncărăkană luvit. Alu šine ij mult dat, dăla jăl š so kută mult. Alu šine ij pus mult ăm mănj, dăla jăl maj mult so kută.
Păntru Isus lumă o fi ămpărcăc
(Mt 10,34-36)
49 “Ăm vinit să runk fok p pămănt. Kum aš vră să fijă ma căcat.
50 Ali manti trăbuje să m bučez. O, p šesvăldă munkă mesk runkat pnă aja nuje gataj.
51 Gănđic k p pămănt ăm vinit să duk putulăme? Nu, v zăk, numă părcală dăntru voj.
52 Dă akumă jej šinš ăm istă kăsă o fi părcăc: tri inš protiv doj inš š doj inš protiv tri inš.
53 So ăntorše Tată protiv fišoru š fišoru protiv Tată,
mamă protiv fată š fată protiv mămă,
sokră protiv nivastă š nivastă protiv sokră.”
Znăkulă dă vrăme
(Mt 16,2-3)
54 Atunšă alu lumi o zăs: “Kănd ic văđe k dăpă zapad vine oblaku, tăki zăšec: ‘Vine ploja’, š aša š o fi.
55 Da kănd suflă văntu dăpă jug, voj zăšec k o fi kald, š aša š o fi.
56 Licemerilor! Ščic să obijasnic izgledu alu pămăntuluj š alu noruluj, da nu ščic să obijasnic znakulă dă asta vrăme.
Tukmăščiče ku protivniku
(Mt 5,25-26)
57 Dadăše săngur nu vrec să viđec šej đirept?
58 Pnă ku atov protivnik merž p sud, ănšărkă p kale să či tukmešč ku jăl să nu či dukă la sud, kă sudu poče să či d la izvršitelj, da jăl să či runkă ăm čisore.
59 Ac zăk: nuj išă dăm ănkulo pnă nu pălčeš tot pănlă zadnji dinar.