22
Vođilă dă židur planirăšče să moră p Isus
(Mt 26,1-5; Mk 14,1-2; Iv 11,47-53)
1 Sărbătoră păne fardă luvat o fost aprope, kare s čamă Pasha.
2 Da mare popur š učitelji dă Zakon kutasă način kum săl moră p Isus, ali ljor fost frikă dă lume.
Juda izdajăšče p Isus
(Mt 26,14-16; Mk 14,10-11)
3 Atunšă Sotona o tunat ăm Juda, p kare ăl čima Iskariot, kare o fost unu dăm dojsprăš apostolur.
4 Jăl o mers la mare popur š la stražarur dă hram š so dogovoruzăt ku jej kum să li izdajăskă p Isus.
5 Jej sor ănfulušit š sor služăt săj dă banj.
6 Juda o pristanit š o kizdălit să kotă bună prilikă săl d la jej kănd ku jăl no fi lume.
Priprema dă Pashă
(Mt 26,17-19; Mk 14,12-16)
7 O vinit š zuvă Păne fărdă luvat, kănd or trubujit să s žărtvujăskă mel dă Pashă.
8 Isus o mănat p Petar š p Ivan: “Dušec š fišecăne să mănkam pashalnă večeră.”
9 Jej lor ăntribat: “Ănđe vrăj so fišem?”
10 Isus ljo zăs: “Kănd tunăc ăm grad, ic da p om kare duše bokalu ku apă. Dušec dăpă jăl ăm kasă ăm kare jăl tună!
11 Zăšec alu domaćinuluj: ‘Učitelju či rogă să ni rec sobă ăm kare jăl š aluj učeniš poče să mănănkă pashalnă večeră?’
12 Omu atunšă vo răta mare, namistită sobă p sprat. Ănkulo tot fišec.”
13 Petar š Ivan or mers. Or aflat tot kum Isus ljo zăs š or făkut pashalnă večeră.
Isus š učeniši p zadnja večeră
(Mt 26,20-30; Mk 14,17-26; Iv 13,21-30; 1 Kor 11,23-25)
14 Kănd o vinit vrămă, Isus o šăzut la masă š apostoli ku jăl.
15 Jăl ljo zăs: “Forče am vrut să mănănk astă pashalnă večeră ku voj maj răpă dă amă păcală.
16 V zăk k maj mult noj mănkă tot pnă nu s ispunăšče ăm čisărija alu Dimizov.”
17 Atunšă o lat puvaru, so zahvalit la Dimizov š o zăs: “Lec š părcac dăntru voj.
18 V zăk, dă akumă maj mult noj bă vin pnă nu vine čisărijă alu Dimizov.”
19 Atunšă o lat pănă, o zahvalit alu Dimizov, o rupto š o dat alu učeniš š ljo zăs: “Astaj amă telă, kare să da dă voj. Fišec asta să vă dušec dă fire dă mine!”
20 Aša o lat š puvaru š ljo zăs: “Astă puvar ij Nov savez ăm amjov sănže kare s sărăpăšče dă voj.”
21 “Măna alu amjov izdajnik ij p masă kătră amăjă.
22 Fišoru alu Omuluj o mărže ăm morče kum š ij odridit ali grov alu ăla om kare al izdajăšče.”
23 Atunšă or kizdălit să s ăntrăbă una p alt: “Šine ar poče aša ševa să fakă?”
Šinej maj mare?
24 Jej dăntră jej s mănă dă aja šinej maj mare dăm jej.
25 Da Isus ljo zăs: “Čisari dă asta svet vladăšče ku lumă, da ejă kare are vlast, p jej săngur čamă: ‘Furtaši alu lumilor.’
26 Voj nu fic asfăldă. Numa, maj mare dăntră voj trăbuje să fijă ka ăla maj mik, da starešina lasă fijă ka sluga.
27 Kă, šinej maj mare: ăla karej la masă ili ăla kare slugurăšče? Da nuje ăla kare šađe la masă? Da jo mesk dăntră voj ka ăla kare slugurăšče.
28 Voj iščec ejă kare or răptat ku mine ăm amăle kušnje.
29 Dajă v dau ăm nasledstvo Čisărijă ka š še mijă mo dat Tatămjov,
30 să mănkac š să bec la amă masă ăm amă Čisărijă š să šăđec p tronur š să sudic dojsprăš plemenur alu Izrael.
Isus spune k Petar lo lăsa
(Mt 26,31-35; Mk 14,27-31; Iv 13,36-38)
31 “Simone, Simone, jakă Sotona o kutăt să potă să v zdrănkună kă gruvu păm sătă.
32 Ali jo mam rugăt dă čine, să nu s ščingă ată veră. Da tu, kănd či ăntorše jară la mine, făle p atej frac maj tar.”
33 Da Petar jo zăs: “Gospode, spreman mesk ku čine să măduk š ăm čisore š ăm morče.”
34 Isus o zăs: “Petre, ac zăk: Inka astăz, maj răpă nego še kukošu o kănta, tri răndur i taše k nu mă kunošč.”
35 Š o zăs alu učenišilor: “Kănd vam mănat fărdă banj, taškă ili dă kălcat, dal ševa vo fălit?”
Jej or zăs: “Mămika.”
36 Jăl ljo zăs: “Ali akuma, šine gođi are banj, lasăl lă, kašă š taškă. Š šine nare mač, lasă vindă aluj ronđinj š lasăš kumpire mač.
37 Ăm Svăntă karčijă skrijă:
‘Mor umărat dăntru păktoš.’
Asta trabuje să s ispunăskă. Ej, asta še skrijă dă mine s ispunăšče.”
38 Jej or zăs: “ Gospode, jaka išă as doj mačur!”
Dă Isus ljo zăs: “Dăstul ij.”
Isus s rogă ăm Getsemanija
(Mt 26,36-46; Mk 14,32-42)
39 Atunšă o išăt š kašă š uvikă o mers p Maslinski đal. Ku jăl or mers š aluj učeniš.
40 Kănd or žuns ănkulo, ljo zăs: “Rugăcăvă, să nu kăđec ăm iskušenje.”
41 Atunšă o mers maj dăparče dă jej kăt poče patră să s runkă, o ănžuncat š so rugat:
42 “Tată, dakă vraj să laj puvarosta dăla mine. Ali lasă nu fijă amajă voja, numa atăjă.”
43 Atunšă ji so rătat anđalu dăpă nor š jo dat pučăre.
44 Tot maj tare s rugă, ăm morče dă munkă, da nubušălilă or kizdălit să fijă kašă kapulă dă sănže še kăđe p pămănt.
45 Kănd so răđikat dăla ruguminče, ljo aflat kum s kulkă dă trišč še or fost.
46 Ljo zăs: “Dadăše vă kulkăc? Răđikăcăvă š rugăcăvă să nu kăđec ăm iskušenje.”
P Isus ăl pukă
(Mt 26,47-56; Mk 14,43-50; Iv 18,3-11)
47 Pnă inka vurbă, or vinit gărmăda dă lume. Juda, unu dăm dojspraš apostolur, măržăsă dăspri jej. Jăl o vinit aprope la Isus š lo surătat.
48 Da Isus jo zăs: “Judo, da ku surutală izdaješč p Fišoru alu Omuluj?”
49 Kănd ejă păla jăl o văzut še o fi, or zăs: “Gospode să luvim ku maču?”
50 Š unu dăm jej o luvit p sluga alu mare popi š jo tijat urăčă.
51 Da Isus p aja o zăs: “Dăstul ku aja! Atunšă jo pukat urăčă š lo ăntrimat.
52 Atunšă o zăs alu ejă kare or vinit săl pukă, alu mare popur, alu stražarur dă hram š alu starešinilor: “Ajc vinit p mine ku mačulă š ku parurlă ka p lotru!
53 Totă ză ăm fost ku voj ăm Hram š numac pukat. Ali, akuma ij avostu šas š ăntunariku vladăšče.”
Petar ăl lasă p Isus
(Mt 26,57-58.69-75; Mk 14,53-54.66-72; Iv 18,12-18.25-27)
54 Atunšă lor pukat š lor dus ăm kăsă alu mare popă. Da Petar dădăparče mărža dăpă jej.
55 Or cacat foku ăm žumăta udvara š or šăzut păla jă. Š Petar o šăzut ku jej.
56 Una sluškinjă so ujtat kum šađe la fok, forče s ujtă p jăl š o zăs: “Š ăsta o fost ku jăl!”
57 Ali Petar o zăs nuje đirept: “Nul kunosk, mujaro.”
58 Nu mult dăpă aja so ujtat unu, š o zăs: “Š tu ješč unu dăm jej!”
Da Petar o zăs: “Omule, nu mesk.”
59 Kănd o trikut păla maj om šaš, unu altu jară o zăs: “Astă šanumă o fost ku jăl, kăj Galilejac.”
60 Da Petar o zăs: “Omule, nu šču dă še vurbešč.” Š baš atunšă, pnă jăl inkă vurbă, kukošu o kăntat.
61 Da Gospod so ăntors š so ujtat p Petar š Petar so dus dă fire dă vorbe kare jo zăs Gospod: “Inkă maj răpă nego še kukošu o kănta, tri răndur či făše kă nu mă kunošč.”
62 O išăt afară š amară o plăns.
Kătana aš bače šuf dă Isus
(Mt 26,67-68; Mk 14,65)
63 Da ejă kare ăl păză p Isus aš băčă šuf š ăl izbăsă.
64 Jor stupat oči š zăšăsă: “Prorokujăšče! Šine čo luvit?”
65 Š maj mult aja vurbăsă š ăl uvriđăsă.
Isus dăspri vođe dă židur
(Mt 26,59-66; Mk 14,55-64; Iv 18,19-24)
66 Kănd zuvă so dăsfăkut, sor străns starešinilă dă lume, mare popilă š učitelji dă Zakon. P Isus lor dus dăspri alor Mare veće.
67 Jor zăs: “Dakă ješč tu Hrist, spunene?
Da jăl ljo zăs: “Š daka oj spune, nu mic ănkrăđe.
68 Š kănd jo p voj vaš ăntriba, nu mac spune.
69 Ali dă akuma Fišoru alu Omuluj o šađe p desnă parče la Dimizov kare poče tot.
70 Atunšă toc or zăs: “Tu ješč, Fišoru alu Dimizov?”
Isus ljo zăs: “Voj zăšec k mesk.”
71 Jej atunšă o zăs: “Šesfăldă maj svedokur ni trăbuje? Săngur an auzăt dăm aluj gură.”