8
Neskaj mujer marže
1 Dăpă asta, Isus măržă păm gradur š păm sače. Spunăsă alu lumi Falosă vorbă dă čisărijă alu Dimizov. Ku jăl o fost š dojsprăš učenikur.
2 Or fost išă š neskaj mujer kare arăsă ăntrimače dă rej duhur š bičišugur: Marija Magdalena dăm kare o išăt šapče rej duhur,
3 Ivana, mujară alu Kuzi, kare o fost upravitelj dă kasă la Irod, Suzana š maj mulče. Eščă mujer žută dăm alor găzdăšijă p Isus š p aluj apostolur.
Omu kare sămănă
(Mt 13,1-9; Mk 4,1-8)
4 Lumă š maj dăparče vină la Isus dăm toče gradulă. Kănd so străns multă lume, Isus ljo spus om puvăšče:
5 O išăt omu să sămănă sămănca. Š pnă sămăna, kăđvă sămănc jo kăzut pălăngă kale š or fost kălkăče, da păsurilă ljo mănkat.
6 Alta sămăncă o kăzut p pătră. Kănd o kriskut, so uskat, kă na văsă uđăme.
7 Atrilă sămăncă o kăzut dăntră măršunj. Ali măršunji o kriskut una ku jă š o sugušăto.
8 Apatrulă sămăncă o kăzut p bun pămănt, o kriskut š o dus om sută dă răndur maj mulče plodur. Pnă asta spună, o čimat p lume:
“Šine are ureč să audă, lăsă audă!”
9 Učeniš lor ăntribăt še znăčăšče aja puvašče.
10 Jăl ljo zăs: “Avovă vi dăt să prišipec tajnilă dă alu Dimizov čisărija, da alu alci spuj ăm puvešč, aša k
‘š dakă s ujtă, nu văđe š dăkă auđe, nu prišapă’ ”
Isus obijasnašče aluj puvăšče dă sămăncă
(Mt 13,18-23; Mk 4,13-20)
11 “Da asta ij znăčenja dă puvăšče: sămănca ij alu Dimizov vorbă.
12 Elă kare o kăzut pălăngă kale as ejă alu kare, kănd auđe, vine draku š lă Vorbă dăm suflit, ašă să nu ănkrădă š să nu s spasaskă.
13 Elă p pătră as ejă kare kănd auđe, ku fulušijă pukă Vorba, ali nareră vană. Neskaj vrăme ănkrađe, ali kănd vine vrămă dă iskušală, kađeră.
14 Elă kare o kăzut ăm măršunj ăs ejă kare auđe Vorba, ali nu duše plod kă o săgušă ku sikrizala, găzdăšija š ku uživăla.
15 Da elă p bun pămănt as lumă ku bun š ku kurat suflit, kare auđe Vorba, o căne š ku răptala duše plod.”
Lumină
(Mk 4,21-25)
16 “Nimă nu căcă lumină so pună dusăp čigajă ili dusăp pat, numă o pune p svećnjak, kum ejă kare tună ar văđe svetlost.
17 Kă, nuje mămikă skuns še no fi dăskopirit š mămikă tăgădit še nu so ăuđe š še nu so văđe.
18 Dajă lec sama kum auđec. Kă, šine are, ji so da maj, da šine nare, ji so lă š aja še gănđăšče k are.
Alu Isus mamă š frac vine săl vădă
(Mt 12,46-50; Mk 3,31-35)
19 O vinit š alu Isus mamă š frac săl vădă, ali no pătut să vijă pănla jăl dă multă lume.
20 Šinivă jo zăs: “Ată mamă š frac stă afară š vră să či vădă.”
21 Da Isus ljo zăs: “Amă mamă š frac as ejă kare auđe vorba alu Dimizov š făše aja še jăl vră.”
Isus š oluja
(Mt 8,23-27; Mk 4,35-41)
22 Dăntrom ză Isus ku aluj učeniš o tunat ăm lăđikă, š ljo zăs: “Trišem p altă parče dă jezero.” Aša k or tunat ăm lăđikă š or purnit.
23 Pnă trišăsără p alta parče, p Isus lo furat somnu. P jezero so răđikat oluja. Lăđika o kizdălit să s umple ku apa š jej or fost ăm rov.
24 Atunšă učeniši jo vinit š lor skulat: “Učiteljule! Učiteljule! Ni skufundănj!” Isus p aja so rađikăt, o purunšit alu văntuluj š alu api răjă să s putulăskă š tot o stat.
25 Isus ljo ăntribat: “Ănđe vi veră?”
Dă jej, frikoš š mirac, or kizdălit să ăntrăbă una p alt: “Šinej ăsta še purunšăšče š alu văntăluj š alu api, š jej ăl skultă!”
Isus mănă dăm om rov duh ăm Gerasa
(Mt 8,28-34; Mk 5,1-20)
26 Isus š aluj učeniš or mers ăm lok ănđe kustasă lumă dăm Gerasa, karej păšči kale dă jezero dăla Galileja.
27 Kănd Isus o išăt p mal, jo vinit neskaj om dăm grad, opsednut ku răle duhur. Ma dădăstul nuš gătă ronđinj p jăl, ni nu kusta ăm kasă, numa p marmăncur.
28 Kănd o văzut p Isus, o căpat, o kăzut dăspri jăl š o zăs ku tare glas: “Še vrăj dăla mine, Isuse, Fišorule alu Dimizov ălă karej maj ănsus dă toc. M rog la čine, numă păcă!”
29 Kă, Isus o purunšit alu nikurat duh să jašă dăm ăla om, p kare mulče randur ăl pukasă. Ăl ligasă ku lanculă š ku okovulă săl păzaskă, ali jăl li rupăsă. Da rov duhu ăl mănasă p pušče lokur.
30 Isus lo ăntribat: “Kum či čem?” Da jăl o zăs: “Kătana” kă ăm jăl o tunat mulče răle duhur.
31 Jej ăl rugasă p Isus să nu li purunšăskă să margă am adănkă gropă dăsup pămănt.
32 Da p đal mănkasă mare gărmădă dă porš š răle duhulă or rugat p Isus să li lasă să margă ăm porš. Isus aja ljo lăsat.
33 Răle duhulă o išăt dăm om š or tunat ăm porš, da gărmada dă porš or lirgat ăm jezero dăpă đal š sor nikat.
34 Kănd or văzut ejă kare păza porši še o fost, or lirgat š or spus ăm grad š păm sače.
35 Lumă or išăt să vădă še o fost. Kănd or vinit la Isus š lor aflat p om dăm kare o išăt răle duhulă kum šađe la pišorilă alu Isus, gătat š ku săntosă fire. Toc sor băgat ăm frikă.
36 Ejă kare or văzut or spus alu alci kum Isus lo spasăt p opsednut om.
37 Totă lumă dăm gerasinski kap lor rugat p Isus să mărgă dăla jej, kă ljo pukăt mare frikă. Isus o tunat ăm lăđikă š so ăntors.
38 Da omu dăm kare o išăt răle duhulă lo rugăt să mărgă ku jăl, ali Isus jo zăs:
39 “Antoršiče ăm ată kasă š spune kăt Dimizov o făkut dă čine.”
Š omu o mers, spunăsă alu lumi păm tot gradu kăt Isus o făkut dă jăl.
Isus ăntorše p alu Jair fată ăm kust
(Mt 9,18-26; Mk 5,21-43)
40 Kănd Isus so ăntors, lo ščiptat lumă, kă toc ăl ščiptasă să vijă.
41 O vinit š neskaj om kare s čima Jair, starešina dă sinagogă. Jăl o ănžunăcat dăspri Isus š lo rugat să vijă ăm aluj kasă.
42 Jair avăsă numa una fată dă dojspraš aj, kare arăsă p morče. Pnă Isus măržăsă, lumă s pinžă păla jăl.
43 Išă o fost š neskaj mujăre kare dojsprăš aj pirđăsă sănže. Tot še o vut o čăltijit p lekarur, ali nimă no pătut so ăntramă.
44 Jă la Isus o vinit dăpă spače š o pukat kornu dă aluj ogrtač. Sănžilă taki jo stat.
45 Isus o ăntribat: “Šine mo pukat?” Š pnă toc or zăs kă no făkut aja, Petar jo zăs: “Učiteljule, aja lumă s pinže păla čine.”
46 Isus o zăs: “Šiniva mo pukat, kă am sămcăt kum pučără jašă dăm mine.”
47 Kănd o văzut k nu poče să s skundă, mujară ku frika o vinit la Isus š okăzut ku kăpu ămžos š ăm nančă alu toc o spus dadăše lo pukat š kum tăki so ăntrimăt.
48 Jăl jo zăs: “Fatamă, ată veră čo ăntrimat. Duče ku putulămă.”
49 Pnă Isus inka vurbă, šinivă dăm kasă alu Jair o vinit š jo zăs: “Ată fată o murit, nu păcă maj mult p učitelj.”
50 Isus aja o auzăt š o zăs alu Jair: Nuc fijă frikă, numa ănkrež, š jă o fi spăsătă.”
51 Kănd o žuns ăm kasă, alu nimă no dat să tună ku jăl numa alu Petar, Ivan, Jakov š alu făči tată š mamă.
52 Toc plănžă š kukujă dăpă jă. Isus ljo zăs: “Nu plănžec! No murit, numa s kulkă.”
53 Toc ăl răđă, kă or ščut kă o murit.
54 Isus o lato dă mănă š o zbirăt: “Răđikăče, fătă!”
55 Duhu ij so ăntors š jă taki so răđikat. Isus o purunšit săj dă să mănăkă.
56 Ali tată š mamă or fost ănkriminic. Da Isus ljo purunšit alu nimă să nu spujă še o fost.