Scrisoarea lui Pavel către Filimon
1
1 Pavel, întemnițat al lui Hristos* Isus, și fratele nostru Timotei, către Filimon, preaiubitul nostru împreună-lucrător, 2 către preaiubita Apfia, către Arhip, tovarășul nostru de luptă, și către adunarea din casa ta: 3 Har vouă și pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, și de la Domnul Isus Hristos!
4 Îi mulțumesc întotdeauna Dumnezeului meu, amintindu-te în rugăciunile mele, 5 fiindcă aud despre dragostea și credința pe care o ai față de Domnul Isus și față de toți sfinții. 6 Mă rog ca părtășia ta la credință să fie lucrătoare prin cunoașterea oricărui bine care se face între noi pentru Hristos Isus. 7 Căci am avut o mare bucurie și mângâiere pentru dragostea ta, fiindcă inimile sfinților au fost înviorate prin tine, frate.
8 De aceea, măcar că am toată îndrăzneala în Hristos să-ți poruncesc ceea ce se cuvine, 9 totuși, în numele dragostei, mai degrabă te rog — așa cum sunt eu, Pavel, bătrân, iar acum și întemnițat al lui Isus Hristos. 10 Te rog pentru copilul meu căruia i-am dat naștere în lanțurile mele, pentru Onisim,† 11 cel ce odinioară ți-a fost nefolositor, dar care acum îți este folositor și ție, și mie. 12 Ți-l trimit înapoi; primește-l deci ca pe inima mea! 13 Aș fi vrut să-l țin la mine, ca să-mi slujească în locul tău cât sunt în lanțuri pentru Vestea Bună; 14 dar n-am vrut să fac nimic fără învoirea ta, pentru ca binele pe care-l faci să nu fie din silă, ci de bunăvoie. 15 Căci poate tocmai de aceea a fost el despărțit de tine pentru o vreme, ca să-l ai înapoi pentru totdeauna, 16 dar nu mai mult ca pe un rob, ci mai presus de un rob: ca pe un frate preaiubit, mai ales de mine, și cu atât mai mult de tine, atât în ce privește trupul, cât și în Domnul!
17 Așadar, dacă mă privești ca pe un părtaș al tău, primește-l ca pe mine însumi. 18 Iar dacă te-a nedreptățit cu ceva sau îți datorează ceva, pune aceasta în socoteala mea. 19 Eu, Pavel, scriu aceasta cu propria mea mână: eu îți voi plăti — ca să nu-ți mai spun că tu însuți îmi ești dator chiar cu tine însuți! 20 Da, frate, fă-mi această bucurie în Domnul; înviorează-mi inima în Domnul!
21 Ți-am scris bizuindu-mă pe ascultarea ta, știind că vei face chiar mai mult decât îți spun.
22 Totodată, pregătește-mi și o cameră de oaspeți, căci nădăjduiesc ca, prin rugăciunile voastre, să vă fiu dăruit.
23 Epafras, tovarășul meu de întemnițare în Hristos Isus, îți trimite salutări; 24 tot așa și Marcu, Aristarh, Dima și Luca, împreună-lucrătorii mei.
25 Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu duhul vostru! Amin.
* 1:1 „Hristos” înseamnă „Cel Uns”. † 1:10 Onisim înseamnă „folositor”.