12
Lalzi nuudeb ziy, bdxasaa pur mily bniety, ne de tant ziendeb quesentiand rcuayasaadeb. Ax Jesús guzulo cayaipny nidoote de xpɨnny:
—Gulcualo laat cun levadur xte de fariseu, niy zeloy dec gulcualo laat te pur laadeb quɨt runtideb zec ni rniideb. Te pur nic tuby de ni nuu xgaats quɨt yáanti sin quɨt yíany, ne nicza tuby de ni ná xgaats quɨt yáanti sin quɨt gacbeetiza bniety. Pur ningui irate de diidx ni aguniit rut nacay, zindiag de bniety de diidxqui rut nanieeny. Ne de diidx ni aguniit xgaats laniuu, zuu ni cuxtia de diidxqui desde quia liztɨ.
(Mt. 10:26-31)
’Laat, de xmiguaa, nare rniia laat quɨt náti par idxibtɨ de ni rcaaz quinxú laat. Te tutix zelee quinxú xcuerpɨt, per spírit xtentɨ ruteete quɨt tu chaleeti iguaaldni. Per iniia laat tú ná par idxibtɨ: guldxiby Dios te pur laany napny guelrnabee, chi abdzɨcány guelnabány zelee ixiaaldny spírit xtentɨ infiernɨ. Pur ningui guldxibny.
’Laat nántɨ dec de maniin ni rzu quɨt sactidem guyally, per Dios quɨt rianlaaztiny nic tubydem. Ne laat axt de guichquiat tuby pur tubyni ná cuend lo Dios. Pur ningui quɨt idxibtit, te pur mazrupac sactɨ que zieny de maniin.
(Mt. 10:32-33; 12:32; 10:19-20)
’Nare rniia laat tutix bniety ni inii nez lo de bɨnguɨchliu dec xpɨnniab, ziyza nare Bniety ni bxiaald Dios sniizaca nez lo de ánglɨ xte Dios dec xpɨnniab. Per elquɨ bniety ni inii nez lo de bɨnguɨchliu, dec gati xpɨntiab, ziyza nare sniizaca nez lo de ánglɨ xte Dios dec gati xpɨntizacab.
10 ’Ne tutix bniety ni inii contrɨ nare Bniety ni bxiaald Dios, zelee gacbɨ perdón, per elquɨ ni inii de mal diidx contrɨ Spíritu Sant, quɨt chúuti dxi gacbɨ perdón.
11 ’Chi chanédeb laat láani de yudoo, o lo de juez cun lo de gurtisy, quɨt chúutit guelrsaa xa xquel icaibtɨ o xa xquel iniit, 12 te pur chi idzɨny hor ni iniit, Spíritu Sant laany iliuuny laat xa xquel ná par iniit.
13 Tuby bniety ni nuuch lo de bnietqui raipbɨ Jesús:
—Maistrɨ, gutsbiu betsa te inɨɨdxbɨ herency ni riálda.
14 Per Jesús raipy laab:
—Hombrɨ, ¿tú gunii liú nare gaca juez o abogadza par quiizia xixtentɨ?
15 Ne ziyza raipny laadeb:
—Gulcualo quɨt sebylaaztɨ ni quɨt ráptɨ, te pur xíteete sacti zieny guelnazaac ni ráp bniety, te gati de guelnazaactiqui rguaad guelnabány bniety.
16 Chiy benény laadeb cuendré:
—Guu tuby bniety ni guc ricu, ne de lo liu xtenbɨ quesentiand bdop de guelnazaac. 17 Chiy ricuqui quesentiand guzulo runbɨ xgab rniib: “¿Xa xquel gúna an? Quɨt ráptia calí chuchuu de guelnazaac xtena.” 18 Ax baanbɨ xgab ax nab: “Anánna xa xquel chagania. Itsɨlia de yuu rut nuchuu de guelnazaac xtena par gúnadengui mazru guroo. Láanqui cuchuaa irate de guelnazaac xtena cun irateru ni napa. 19 Chiy gapia lagac nare: Xmiguaa, quesentiand zieny guelnazaac anaguchuu par zieny iz: bzilaaz, bquiiny, ne güée, ne guzaclaaz.” 20 Per Dios raipy laab: “Hombrɨ, tont noo. Lagac anguxinré gatiu. Ne de guelnazaac ni naguchuu, ¿túlesa par dengui?” 21 Ziy xquel rdeed bniety ni rguchuu guelnazaac púrzi par lagac laab, per lo Dios xíteete naptib.
(Mt. 6:25-34)
22 Chiyru raipy Jesús de xpɨnny:
—Nare rniia laat: quɨt chúutit guelrsaa pur ni iquiintɨ par ibánytɨ niclɨza pur lady ni gacutɨ. 23 Guelnabány mazru sac que ni iquiiny bniety, ne xcuerpɨ bniety mazru sac que lady. 24 Gulguiaa de bloo. Niclɨ quɨt rundem dzɨɨny lo guiix niclɨ quɨt rteedem guelnazaac, niclɨ quɨtti lizdem rut chuchuu guelnazaac, per Dios rguaad ni godem. ¡Latixcu laat mazru sactɨ que de maniin! 25 Ne ziyza, ¿tatix pur cuenzipac chúu bniety guelrsaa ax agac bniety mazru ziuul? 26 Ne belati niclɨ ziy quɨt chaleeti gún bniety, ¿xílesa par cuenzi chúu bniety guelrsaa pur ni iquiiny bniety ne pur stuby de cos?
27 ’Gulguiaa xa xquel reroo de guiaa lo guiix. Xíteete dzɨɨny quɨt runtideni ne quɨtza rguibtideni. Per niclɨ rey Salomón quɨt guzuchuuti zec ni zuchuu de guiaa masquɨ más guzuchuub. 28 Pur ningui, de cuanguiixcla anre rsuchuu Diosni masquɨ illí ba náni par chaaicquini. Latixcu laat, de bɨny ni gullieezy reldilaaz laany, quɨt iguaadny ni gacutɨ. 29 Pur ningui, quɨtru candzat ruut guelrsaa pur ni iquiintɨ ne pur ni guéet. 30 Te pur de bɨny ni quɨt reldilaaz Dios, laadeb ruudeb guelrsaa pur irate de cosquɨ. Per laat naptɨ tuby Xtadtɨ llayabaa, ne laany nanchuuny xi runlieedxtɨ. 31 Per gulsaan inabee Dios laat, chiy laany inɨɨdxny irate de ni runlieedxtɨ.
(Mt. 6:19-21)
32 ’De xpɨnnia, quɨt idxibtit. Laat dudxiinzi nát, per Xtadnɨ Dios rzaclaazny isiáldny xi isiáldny laat lo guelrnabee xtenny. 33 Gultóo ni ráptɨ ax guldeedni de bniety ni ná probeen. Gulgaany pur gúntɨ gan de guelnazaac xte llayabaa ni quɨt irati ne rut quɨt chaleeti yiiu gubaan nicza de maniin ni ro xixten bniety. 34 Te pur mazrupac run bniety xgab pur rut nuchuu ni mazru sac par laab.
35 ’Gulsuguaa altant ne gulgaany zec ni riáld. 36 Gulgaany zec de mos ni canuu yaicqui xlámni ni zé tuby saa, par yiub ixalbɨ ruu puert chi izez. 37 Xíclabaa de mos ni nagabany canuu yaicqui xlámni. Te pur nare rniia laat dec lagac xlámdeb icue laadeb lo mɨlly ne ichub de xabbɨ par ideedbɨ ni iquiindeb. 38 Xíclabaadeb belati idxial xlámdeb laadeb nagabanydeb masquɨ idzɨnbɨ iruld gueel o cuayza. 39 Ne ziyza gulgacbee dec belati tuby bniety nánbɨ xor nía gubaan lizbɨ, laab quɨt nisaantib níiu gubaanqui lizbɨ. 40 Ziyza laat gulsuguaa altant te pur nare Bniety ni bxiaald Dios quɨt gántit xor guelda.
(Mt. 24:45-51)
41 Chiyru gunabdiidx Bed laany:
—Dad, ¿ta parzí dunnɨ beebiu de cuendqui, o par irate de bniety?
42 Jesús guniiny:
—Nare guniia cuendqui par tutix bniety ni ná güen ni rzuubpac xtiidxni ne ni run xgab zec ni riáld, zecquɨ tuby mos ni rsáan xlámni lizbɨ par gacbɨ cargu xte iraru de mos par ideedbɨ ni iquiindeb chi aguld hor. 43 Xíclabaa mos ni cayun zec ni riáld chi idzɨny xlámbɨ stuby 44 te pur nare rniia laat dec lámqui sáanbɨ irate de xixtenbɨ laznaa mosqui. 45 Per belati mosqui gúnbɨ xgab dec zacldaa idzɨny xlámbɨ ax sulo gunnéb de mos zectisy ni icaazbɨ, ziygacza gúnbɨ cun de criad ne sulo iquiinbɨ ne guéeb axtisy suzbɨ. 46 Ne chiy idzɨny xlámbɨ tuby dxi ni quɨt canuutib laab, ne tuby hor ni quɨt gántib. Chiy quesentiand castiguroo gún xlámbɨ laab ne siáldbɨ laab rut riáld de ni quɨt rcuadiag diidx.
47 ’Te pur mos ni nán xa xquel rcaaz xlámbɨ gúnbɨ, per quɨt rzuguaatib altant nicza quɨt rcuadiagtib xtiidx xlámbɨ, laab quesentiand castiguroo yáldbɨ. 48 Per mos ni quɨt gánti xa xquel rcaaz xlámbɨ ne gúnbɨ de cos ni riáld castigu, zacbɨ castigu per gulliaaru. Pur ningui, elquɨ bniety ni abguaad Dios guelrieny, mazru zieny ni ná par gúnbɨ pur guelrieny ni bguaad Dios laab. Ne ziyza bniety ni abguaadny guelrnabee mastecru zieny ni ná par gúnbɨ pur guelrnabee ni abguaadny laab.
(Mt. 10:34-36)
49 ’Nare zelda lo guɨchliu zec tuby bal ne, ¡ójla nare acayac zec ni ná par gac! 50 Nare teru ná par teda guelzii niy canuu naa ne, ¡quesentiand nalas rziienia desdɨ anre axtquɨ chi yalo gac zec ni ná par gac! 51 Quɨt ililot dec zelda lo guɨchliu par gac de bniety tubyzi sino que pur guelreldilaaz nare sdildné de bniety saani. 52 Te pur desde anre tuby family rut nádeb gaay, sdilddeb chondeb contrɨ tiopdeb, ne tiopdeb contrɨ chondeb. 53 De dad zundeb contrɨ lliindeb ne lliindeb zunza contrɨ laadeb. Ziyza de nan zundeb contrɨ llindxaapdeb ne llindxaapdeb zunza contrɨ laadeb. Nansuegrɨ ax gún contrɨ xgulizni, xgulizbɨ ax gúnza contrɨ laab.
(Mt. 16:1-4; Mr. 8:11-13)
54 Ziyza raipy Jesús de bniety:
—Chi rniát rdiia de zá lad rut rieezy gubidx as rniit dec ziab nisguia ne racquɨ ziy. 55 Ne chi rniát rdiia bi lad sur ax rniit dec naldaa gac ne ziyquɨ rac. 56 ¡Laat rniit tuby cos per quɨt runtit zec ni rniit! Laat nántɨ xi zelo de seny xte llayabaa ne xte lo guɨchliu, ne, ¿xínii quɨt racbeet xi zelo de cos ni cayac lo guɨchliu anre?
(Mt. 5:25-26)
57 ’¿Xínii quɨt gúntɨ xgab lagac laat cún ni ná güen? 58 Belati chúu ni gún demand liú ne chiy idxialub lo nez chi azénedeb liú lo de gurtisy, gudíily diidx zaac cun laab anste idzɨniu lo juez. Te pur belati idzɨniu lo juez, chiyru juezqui gún entriagu liú lo de policía par chalduudeb liú láani lizguiib. 59 Ne nare rniia liú dec quɨtga xo idiiatiu láani lizguiib axtisy quilliu irate ni inii juez liú.