9
Ziyza raipy Jesús laadeb:
—Rguixtiia lot dec nuu de ni zuguaa ruc, quɨt gatytideb sin quɨt iniádeb idzɨny guelrnabee xte Dios.
(Mt. 17:1-13; Lc. 9:28-36)
Chiguld deni guc xoop dxi, chiy güené Jesús Bed, Jacob cun Juany quia tuby danyroo, ruy nez lodeb ax bchu zec ni nány. De xabny quesentiand rcuabcháa ne nguitsza gucni, niclɨ quɨt tu rguiibyti lady ziy lo guɨchliuré. Horqui ax gunádeb Elías cun Moisés cayuenédeb Jesús diidx. Chiy raipy Bed Jesús:
—Maistrɨ, ¡xípalza güenza né dunnɨ zuguaan rurén! Te par idxannɨ chon ranchiin, tubyni par laabiu, stubyni par Moisés, chiy stubyni par Elías.
Per Bed niclɨ quɨt gánbɨ xiy caniib de tant ni rdxibdeb. Chiy horqui biat tuby zá bcuaa blda quiadeb. Ne láani záqui bíeny rsee tuby ni gunii:
—Bnietré rac Llingaana ni la rcaaza. Gulcuadiag xtiidxbɨ.
As bguiaadeb iranezte, per aquɨtru tu zuguanéti Jesús. Tubyziny azuguaany ruy.
Chiy deni zedyiatdeb quia danyqui, ax raipy Jesús laadeb quɨt tu güénetideb diidx xte ni gunádeb axtisy chi agubíi gubány Bniety ni bxiaald Dios. 10 Parzi ax laaizdeb nándeb xi gunádeb ne rnabdidxsaadeb xi zelo ni ibíi ibánny stuby. 11 Chiy gunabdiidxdeb Jesús:
—¿Xínii rnii de maistrɨ ni nán ley dec nidoote Elías ná par gueed?
12 Ax raipny laadeb:
—Didxldíquɨy nidoote Elías gueed ne laab cuexnezbɨ irate. Per, ¿xínii rnii lo xquiits Dios dec Bniety ni bxiaald Dios ná par teedbɨ guelzii ne quɨt tu icaazti laab? 13 Rguixtiia lot dec Elías abeedbɨ ax bannédeb laab zectisy ni bcaazdeb, zec ni rnii lo xquiits Dios ná par teedbɨ.
(Mt. 17:14-21; Lc. 9:37-43)
14 Deni biecquideb rut zuguaa iraru de xpɨnny ax gunádeb dec zienguilliú de bniety zuguaa ruy. Chiy tuby tiop de maistrɨ ni nán ley cachaadeb lo diidx cun de xpɨny Jesús. 15 Chi gunádeb zéed Jesús, iratedeb rdxalo ne rlluuinzadeb güechalodebny. 16 Chiy gunabdiidx Jesús laadeb:
—¿Xiy ruenétdeb?
17 Ax cuaby tuby de bniety ni zuguaa ruy:
—Maistrɨ, rurén zednía llingaana pur nuu tuby bɨndxab láanby ax absáaniy laaby gúp. 18 Ne ruttispac zuguaaby rzáaldiy laaby chi rungui láanby. Chiy rdiia btsɨ́ny nez ruuby ne rolaiby chiy digaizy rllungby. Azagudiinia lo de xpɨnbiu par nibéedeb bɨndxabqui láanby, per quɨt güeleeti.
19 Chiyru cuaby Jesús:
—¡Xípalza laat niy quɨt reldilaaztɨ! ¿Xátidxaza rquiiny suguanía laat? ne, ¿xátidxa güelaaznía laat? Gultané bniinquɨ rurén.
20 Chiyru bdzɨɨdeb bniinqui lo Jesús. Per chi guná bɨndxabqui laany, hóracqui bannéy bniinqui zec ni rac guelguidx ratiia. Bzáaldiy laaby lo guɨchliu, rtuuibtiby ne rdiia btsɨ́ny ruuby. 21 Chiy gunabdiidx Jesús xtadby:
—¿Gúcti guzulo racby zeec?
Ax cuaby xtadby:
—Desde bichiinby. 22 Ne zienzi güelt abzáaldɨng laaby lo bal ne lo nis par gatyby. Ningui, bel chalee gacnébiu dunnɨ, gucnérubiu dunnɨ, bgábiu dunnɨ.
23 Chiy raipy Jesús laab:
—¿Xínii rniiu dec bel chalee? Irate zelee par ni reldilaaz nare.
24 Chiyru gurɨxtia xtad bniinqui:
—¡Reldilaazla laabiu, gucnébiu nare chaldilaazrupaca laabiu!
25 Chi guná Jesús dec zieny de bniety acadxasaa ax gudildnény bɨndxab ni nuu láani bniinqui, raipniy:
—Bɨndxab gúp ne cuaat, nareniy canabiia liú idiuu láani bniinquɨ. Ne quɨtru yaicquitiu láanby stuby.
26 Chiy gurɨxtia bɨndxabqui ne bannéngui laaby zec ni rac guelguidx ratiia. Ax bdiiangui láanby, bsáaniy laaby zec tuby bɨnguty parzi rnii de bniety dec acpac gutyby. 27 Per Jesús gunaazny naaby par güesteby ax guzuldíby.
28 Chiyru biiu Jesús laniuu cunzi de xpɨnny, ax gunabdiidxdeb laany:
—¿Xínii quɨt güeleeti nibéen bɨndxabqui láani bniinqui?
29 Chiy raipy Jesús laadeb:
—Par idiia saa de bɨndxabré ná par icuuantɨ ne inaabtɨ lo Dios.
(Mt. 17:22-23; Lc. 9:43-45)
30 Chi bzadeb nezqui gudeeddeb nez Galilea. Per Jesús quɨt rcaaztiny gacbee de bniety cadeedny nezqui 31 pur ni caguixteeny lo de xpɨnny, cayaipny laadeb:
—Nare Bniety ni bxiaald Dios, zaca entriagu laznaa de bɨny ax sguinxúdeb naa. Per ni rion dxi ni agudindeb nare, sbíi ibánia stuby.
32 De xpɨnny quɨt racbeetideb xi zelo ni rniinyqui ne rdxibzadeb ninabdiidxdeb laany.
(Mt. 18:1-5; Lc. 9:46-48)
33 Chi bdzɨndeb Capernaum, deni bdzɨndeb yuu rut suguaadeb, chiy gunabdiidx Jesús laadeb:
—¿Xiy rueet nez deni zioopnɨ?
34 Per laadeb quɨt xi guniitideb, te pur chi zéeddeb nez caniideb tu mazru sac lodeb. 35 Chiyru guri Jesús ax gurɨdxny irate tsɨbtiopdeb, raipny laadeb:
—Belati nuu ni rcaaz gac ni mazru sac lot, ná par gúnbɨ laab zec tuby ni quɨt xi sacti ne gúnzacbɨ sirvɨ lo iratectɨ.
36 As cuáany tuby bniniin bzuubny glaydeb, chiy gudeezny laaby ax raipny laadeb:
37 —Tutix ni gacné tuby bniniin pur nare, laab cayacnéb nare, ne gati naaistia cayacnéb sino que néza ni bxiaald nare.
(Mt. 10:42; Lc. 9:49-50)
38 Chiy raipy Juany Jesús:
—Maistrɨ, gunán tuby bniety ni rbée bɨndxab láani lazdoo de bniety pur guelrnabee xtenbiu. Per dunnɨ rdxaipnɨb quɨtru gúntib ziy te pur quɨt candzanétib dunnɨ.
39 Jesús ax cuaibny:
—Quɨt rcuat, te pur tuby ni run milagrɨ pur guelrnabee xtena quɨt xo iniitib mal diidx pur nare. 40 Ni quɨt run contrɨ dunnɨ esquɨ nuucbɨ xladnɨ. 41 Tutix ni inɨɨdx laat masquɨ tuby vassi nis pur nát xpɨny Crist, rguixtiia lot dec ziyza zuu xi ideed Dios laab.
(Mt. 18:6-9; Lc. 17:1-2)
42 ’Tutix ni cugueeu tuby de ni teste güeldilaaz nare par gúnbɨ duld, par laab güenru su ildiibdeb tuby guia xte mulin guɨnybɨ chazáalddeb laab lo nisdoo. 43 Belati lagac noo run runu duld, güenru btiiuni te pur güenru chuu llayabaa cun tuby ladzini que no chuu cun iropladni infiernɨ rut quɨt xo yiuuti bal, 44 rut quɨt ratyti bzug ne quɨtpac riuuti bal. 45 Ne belati lagac niiu run runu duld, güenru btiiuni te pur güenru chuu llayabaa cun tuby ladzini que no chuu cun iropladni infiernɨ rut quɨt xo yiuuti bal, 46 rut quɨt ratyti bzug ne quɨtpac riuuti bal. 47 Ziyza belati lagac bsloo run runu duld, güenru guléeny te pur mazru güen chuu llayabaa cun tuby ladzini que no chuu cun iropladni infiernɨ rut quɨt xo yiuuti bal, 48 rut quɨt ratyti bzug ne quɨtpac riuuti bal.
49 ’Zec ni ruu zed quia ni rquiiny bniety, ziyza de ni reldilaaz nare sdeeddeb guelzii. 50 Zed güenquɨ náni. Per belati ibicá ni nallini, ¿xólesa gúntɨ illiúni stuby? Gulgaany zec ni riáld par quɨt teedtɨ zec zed ni quɨt illiú ne gulbány naldiulaaz cun de saat.