10
Rusë́dinëʼ Jesús que nu ruláʼ yöl-laʼ nutsaga naʼ
(Mt. 19:1-12; Lc. 16:18)
Buzë́ʼë Jesús yödzö Capernaum, ateʼ guyijëʼ luyú Judea, en gudödëʼ iaʼtsöláʼa yegu Jordán sacaʼ ga rilén gubidza. Buluʼdubi leyúbölö bönachi zián ga zoëʼ, ateʼ leyúbölö busë́dinëʼ légaquiëʼ ca run cazëʼ. Níʼirö bilaʼdxinëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo ga zoëʼ Jesús, ateʼ të́ʼënnëʼ ilunëʼ ga bi innë́ʼ Jesús para gaca uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ. Gulaʼnábinëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ:
—¿Dë lataj bönniʼ nutsaga nëʼë usanëʼ-nu nigula queëʼ?
Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ:
—¿Bizxi gunná béʼenëʼ Moisés libíʼiliʼ?
Gulaʼnnë́ʼ:
—Moisés bëʼë lataj nu bönniʼ uzúajëʼ lu guichi le rnna ruláʼalenëʼ-nu nigula queëʼ naʼ, ateʼ níʼirö usanëʼ-nu.
Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ:
—Gunná béʼenëʼ Moisés libíʼiliʼ caní tuʼ naca zidi icja ládxiʼdoʼoliʼ, pero cateʼ gusí lo rataʼ yödzölió, Dios benëʼ légaquiëʼ bönniʼ, en nigula. Gunnë́ʼ: “Que lë ni naʼ ucáʼanëʼ bönniʼ xuz xinë́ʼë, en tsöjsóalenëʼ-nu nigula queëʼ, ateʼ chopëʼ ni uluʼhuöáquiëʼ ca tuz bönachi.” Que lë ni naʼ bítiʼrö nácagaquiëʼ chopëʼ pero tuz chinácagaquiëʼ. Que lë ni naʼ caʼ, nu naca bönachi bitiʼ ral-laʼ uláʼa nupa naʼ chinutságuiëʼ Dios.
10 Cateʼ gulaʼyáziëʼ yuʼu, gulaʼnabi yúdxinëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús ca naca didzaʼ naʼ bëʼë. 11 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ:
—Nútiʼtës bönniʼ uláʼalenëʼ-nu nigula queëʼ, en utsaga náʼalenëʼ-nu nigula yúbölö, runëʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ tuʼ rusubáguëʼë-nu dul-laʼ nigula naʼ guzóalenëʼ-nu zíʼalö. 12 Lëscaʼ caní channö tu nigula nutsaga náʼlennu bönniʼ usannu-nëʼ, en síʼinu-nëʼ bönniʼ yúbölö, runnu caʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ.
Jesús rulidza tsáhuëʼë-biʼ yuguʼ bíʼidoʼ
(Mt. 19:13-15; Lc. 18:15-17)
13 Níʼirö bilaʼdxín bönachi ga zoëʼ Jesús dujuáʼgaquiëʼ bíʼidoʼ quéguequi. Të́ʼëni ixóa nëʼë légacabiʼ, ateʼ gulaʼsí lógaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús taʼdil-la dídzaʼgaquiëʼ nupa naʼ dujuáʼagaca légacabiʼ. 14 Cateʼ biléʼenëʼ Jesús lë ni, gulénëʼ légaquiëʼ, en gunnë́ʼ:
—Guliʼgüíʼ-gácabiʼ bíʼidoʼ lataj ilaʼdxinbiʼ quiaʼ. Bitiʼ uzágaʼgacaliʼ-biʼ, tuʼ gataʼ quégaca nupa nácagaca ca bíʼidoʼ ni, lataj ga rinná bëʼë Dios. 15 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ: Nu cabí siʼ lu nëʼe le rinná bëʼë Dios ca runbiʼ tu bíʼidoʼ, bitiʼ caʼ tsaza ga niʼ rinná bëʼë.
16 Níʼirö Jesús bunidëʼ-biʼ yuguʼ bíʼidoʼ naʼ. Guxóa nëʼë légacabiʼ, en bulidza tsáhuëʼë-biʼ.
Bönniʼ cuidiʼ napëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ
(Mt. 19:16-30; Lc. 18:18-30)
17 Cateʼ buʼë Jesús nöza, carelö bidëʼ tu bönniʼ, en buzóa zxibëʼ lahuëʼ Jesús, en gunábinëʼ Lëʼ, rnnëʼ:
—Bönniʼ Usedi idú dxiʼa, ¿nacxi gunaʼ para idéliʼdaʼ yöl-laʼ naʼbán idú?
18 Jesús gudxëʼ lëʼ:
—¿Bizx que ruʼu nedaʼ didzaʼ, rnnoʼ: “Idú dxiʼa”? Cuntu nu bönniʼ náquiëʼ idú dxiʼa. Tuzëʼ Dios náquiëʼ idú dxiʼa. 19 Chinö́z quézinuʼ yuguʼ le gunná bëʼë Dios, gunnë́ʼ:
Bitiʼ gunuʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ.
Bitiʼ gútiuʼ bönachi.
Bitiʼ cuanuʼ.
Bitiʼ inníoʼ que luzóʼo le cabí nácatë.
Bitiʼ ucáchiʼlanuʼ.
Ben bal xuz xinóʼo.
20 Bubiʼë didzaʼ bönniʼ naʼ, rëʼ Jesús:
—Bönniʼ Usedi, yúguʼtë lë ni run cazaʼ cateʼ niʼ nácateaʼ bíʼidoʼ.
21 Len yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ, Jesús buyúëʼ lëʼ, rnnëʼ:
—Tu le riyadzaj quiuʼ. Guyéaj, yöjëtiʼ yúguʼtë le dë quiuʼ, en bunödzaj quégaca bönachi yechiʼ lë naʼ siʼu, ateʼ gataʼ quiuʼ yöl-laʼ tsahuiʼ yehuaʼ yubá. Níʼirö huöduʼ quiaʼ, gacuʼ ca tu bönniʼ saʼyéajëʼ söjtë́ʼë lëʼe yaga cruz, ateʼ toʼo nedaʼ.
22 Cateʼ biyönnëʼ didzaʼ ni, buíʼinnëʼ, ateʼ söhuö́jëʼ risëbi ládxëʼë tuʼ dëdaʼ yöl-laʼ tsahuiʼ queëʼ.
23 Níʼirö buyúëʼ Jesús gásibiʼilëʼ, en gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ:
—Böniga naca ilaʼyaza nupa taʼléʼe yöl-laʼ tsahuiʼ ga rinná bëʼë Dios.
24 Buluʼbáninëʼ bönniʼ usëda queëʼ ca naca xtídzëʼë, ateʼ leyúbölö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ:
—Libiʼiliʼ, zxíʼinaʼdoʼ, böniga naca ilaʼyáziëʼ bönniʼ tuʼzxöni ládxiʼgaquiëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ quégaquiëʼ ga rinná bëʼë Dios. 25 Nácarö böniga tsáziëʼ nu bönniʼ riléʼenëʼ yöl-laʼ tsahuiʼ ga rinná bëʼë Dios, ca tö́dibaʼ böaʼ taʼbía-baʼ bönachi lu nagui yötsiʼ.
26 Cateʼ bilaʼyönnëʼ didzaʼ ni, buluʼbánitërönëʼ caʼ. Taʼnnë́ʼ laʼ légacasëʼ:
—¿Nuzxi caz gaca ulá, channö?
27 Buyúëʼ Jesús légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Bitiʼ gaca gun bönachi lë ni, pero huáquiëʼ Dios, tuʼ rizéquiʼnëʼ Dios yúguʼtë.
28 Níʼirö Pedro gudxëʼ Lëʼ:
—Xan, netuʼ nucáʼanatuʼ yúguʼtë, en dáʼatuʼ Liʼ.
29 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ:
—Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, nu bönniʼ ucáʼanëʼ lidxëʼ, o bö́chëʼë, o zanëʼ, o xuzëʼ, o xinë́ʼë, o nigula queëʼ, o yuguʼ zxíʼinëʼ, o xiyúëʼ, tuʼ runëʼ xichinaʼ o tuʼ runëʼ libán que didzaʼ dxiʼa quiaʼ, 30 bönniʼ ni huazíʼ queëʼ iaʼtú gayuáʼtërö caʼ dza ni zóaruʼ naʼa, yuguʼ lidxëʼ, en yuguʼ bö́chëʼë, en yuguʼ zanëʼ, en yuguʼ xinë́ʼë, en yuguʼ zxíʼinëʼ, en yuguʼ xiyúëʼ, encaʼ yuguʼ le ilaʼbía ládxiʼgaca bönachi lëʼ, ateʼ lu yödzölió siʼ zaʼ, gataʼ yöl-laʼ naʼbán idú queëʼ. 31 Zián nupa nácagaca lo naʼa, ilaca cuídiʼsö niʼ, ateʼ nupa nácagaca cuídiʼsö naʼa, ilaca lo niʼ.
Leyúbölö riguíxjöʼë Jesús ca siʼ ilútiëʼ Lëʼ
(Mt. 20:17-19; Lc. 18:31-34)
32 Cateʼ niʼ yúʼugaquiëʼ nöza, taʼbenëʼ söjáquiëʼ Jerusalén, nanö́ruëʼ Jesús lógaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ. Nanítiguequinëʼ, en lu yöl-laʼ rádxisö söjácalenëʼ Lëʼ. Leyúbölö Jesús guchë́ʼë quez idxínnutëʼ naʼ. Gusí lahuëʼ ruíʼilenëʼ légaquiëʼ didzaʼ ca naca le ral-laʼ gaca queëʼ. 33 Rnnëʼ:
—Riléʼe quéziliʼ ribenruʼ zéajruʼ Jerusalén ga niʼ zoa nu udödi nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, lu náʼagaquiëʼ bixúz unná bëʼ, en lu náʼagaquiëʼ bönniʼ yudoʼ usedi, ateʼ chúguiëʼ quiaʼ gátiaʼ, en uluʼdödëʼ nedaʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ziʼtuʼ. 34 Bönniʼ naʼ uluʼtitjëʼ nedaʼ, en ilúndëʼë nedaʼ ziʼ. Uluʼchejëʼ nedaʼ zxönaʼ. Níʼirö ilútiëʼ nedaʼ, pero cateʼ gaca tsonna dza ubanaʼ lu yöl-laʼ guti.
Jacobo en Juan taʼnábinëʼ Jesús bi gunëʼ quégaquiëʼ
(Mt. 20:20-28)
35 Níʼirö gulaʼbiguëʼë Jacobo, en Juan, zxíʼinëʼ Zebedeo, lahuëʼ Jesús, en tëʼ Lëʼ:
—Bönniʼ Usedi, rë́ʼënituʼ gunuʼ queë́tuʼ le inábatuʼ.
36 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ:
—¿Bizxi rë́ʼëniliʼ gunaʼ queë́liʼ?
37 Gulë́ʼ Lëʼ:
—Cateʼ idxín dza cöʼu ga inná bëʼu, ben ga cö́ʼötuʼ tutuʼ cuituʼ ibëla, en iaʼtutuʼ cuituʼ yö́göla.
38 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ:
—Bitiʼ nö́ziliʼ bi rinábaliʼ. ¿Naruʼ huáca síʼiliʼ le ral-laʼ siʼa nedaʼ, le naca le quiʼi sacaʼa? ¿Naruʼ huáca idílaliʼ nisa ca idilaʼ nedaʼ nisa, gátiaʼ?
39 Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ:
—Huácatuʼ.
Jesús gudxëʼ légaquiëʼ:
—Le nácatë, le quiʼi sacaʼa nedaʼ, síʼiliʼ caʼ libíʼiliʼ, en ca idilaʼ nedaʼ nisa, idílaliʼ caʼ nisa, 40 pero bitiʼ dë lu naʼa cö́aʼ nu cuía cuitaʼ ibëla, en nu cuía cuitaʼ yö́göla. Dios unödzjëʼ quégaquiëʼ bönniʼ chinupë́ʼë quégaquiëʼ yuguʼ lataj naʼ.
41 Cateʼ bilaʼyönnëʼ iaʼchíëʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús didzaʼ ni, gulaʼlenëʼ Jacobo, en Juan naʼ. 42 Níʼirö Jesús bulidzëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Nöz quéziliʼ ca tun nupa taʼnná beʼe yuguʼ yödzö, tuʼzenëʼ bach bönachi, ateʼ nupa nácagaca lo ládjagaquiëʼ taʼnná beʼe luzë́ʼeguequi. 43 Bitiʼ gaca caní queë́liʼ, pero nu guë́ʼëni gaca zxön ga zóaliʼ, ral-laʼ gun xichinliʼ iaʼzícaʼröliʼ, 44 ateʼ nútiʼtëslöliʼ nu guë́ʼëni gaca lo ral-laʼ gaca ca bönniʼ huen dxin tsaz queë́liʼ yúguʼtëliʼ. 45 Caní ral-laʼ gunliʼ tuʼ bidaʼ ni nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, calëga para nu gun xichinaʼ, pero para gunaʼ xichíngaca bönachi, en udödaʼ yöl-laʼ naʼbán quiaʼ le huöáʼuidaʼ bönachi zián.
Jesús ruúnëʼ Bartimeo, bönniʼ lo chul-la
(Mt. 20:29-34; Lc. 18:35-43)
46 Níʼirö bilaʼdxinëʼ Jesús, en yuguʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ Lëʼ yödzö Jericó. Cateʼ niʼ rurujëʼ Jesús yödzö ni, dzágagaquiëʼ Lëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, encaʼ bönachi zián. Raʼ nöza niʼ röʼë tu bönniʼ nachul-la lahuëʼ, lëʼ Bartimeo, zxíʼinëʼ Timeo. Rinabëʼ nu bi gúnnasö queëʼ. 47 Cateʼ biyönnëʼ Bartimeo ridödëʼ Jesús, bönniʼ Nazaret, niʼ, gusí lahuëʼ ruʼë zidzaj didzaʼ, rnnëʼ:
—¡Jesús, zxíʼini xiʼsóëʼ David! ¡Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ!
48 Nupa taʼdödi niʼ gulaʼdil-la lëʼ didzaʼ. Të lëʼ:
—Busayaj ruʼu.
Níʼirö zídzajrö bulidzëʼ, rnnëʼ:
—¡Zxíʼini xiʼsóëʼ David! ¡Buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ!
49 Níʼirö guzóëʼ dxisö Jesús, ribözëʼ, ateʼ rëʼ légaquiëʼ:
—Buliʼlidzëʼ.
Buluʼlidzëʼ bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ. Tëʼ lëʼ:
—¡Butipa ládxuʼu! ¡Guyaschi! ¡Rulidzëʼ liʼ!
50 Níʼirö gurúʼunëʼ tsöláʼalö lariʼ naxóa yenëʼ. Laʼ guyásatëʼ, en bidëʼ ga naʼ zoëʼ Jesús. 51 Jesús gunábinëʼ lëʼ, rnnëʼ:
—¿Bizxi rë́ʼënuʼ gunaʼ quiuʼ?
Bubiʼë didzaʼ bönniʼ naʼ nachul-la lahuëʼ, rnnëʼ:
—Bönniʼ Usedi, rë́ʼëndaʼ gunuʼ ga huöálaj guiö́j lahuaʼ.
52 Jesús gudxëʼ lëʼ:
—Böaj lidxuʼ. Chinuhuöácuʼ tuʼ réajlëʼu nedaʼ.
Laʼ böáljatë guiö́j lahuëʼ, ateʼ saʼyéajlenëʼ Jesús.