Abô Mavi atu ba
Mak
hato
Abô môŋ
Mak hato kapya êntêk. Yani anêŋ athêŋ yaŋ nena Jon Mak. Yani ma anyô Islael te. Sêbôk atu ba Yisu hadum anêŋ ku hamô pik, ma Mak ma anyô muk denaŋ ba intu miŋ hi haviŋ Yisu ami. Yani halumbak bêŋ hamô Jelusalem ba intu halaŋô abô hathak Yisu (Ap 12:12). Môŋ anôŋ ma Pol lo Banabas i luvuluvu, ma ewa Mak haviŋ (Ap 12:25; 13:5; 13:13; 15:36-39; Kol 4:10; 2Ti 4:11). Haveŋ yam ma Mak hamô haviŋ Pita hamô Lom. Pita bôk hayê Yisu anêŋ ku lôkthô hathak ma, ba intu hanaŋ ba Mak hato.
Mak hik thô nena Yisu Kilisi ma Wapômbêŋ anêŋ Nakaduŋ ba havaloŋ Wapômbêŋ anêŋ lôklokwaŋ ba hadum nômbithi lomaloma hathak. Ma hato haviŋ nena Yisu halêm pik hatôm anyô ku te. Mak hayê malaiŋ lomaloma hapôm avômalô êvhaviŋ anêŋ Lom, ba intu hato kapya êntêk ek embatho avômalô êvhaviŋ loŋ ek nimiŋ lôklokwaŋ. Mak hayê nena Yisu anêŋ lôklokwaŋ ma bêŋ anôŋ ba hamôŋ ek Sadaŋ anêŋ.
Hato kapya êntêk hadêŋ sondabêŋ 55 mena 65 AD la.
1
Jon anyô hathik ŋaŋ hapôpêk Yisu anêŋ loŋôndê
(Mat 3:1-12; Luk 3:1-17; Jon 1:19-28)
1 Abô Mavi êntêk ma hathak Wapômbêŋ nakaduŋ Yisu Kilisi.
2 Hatôm plopet Aisaia bôk hato aêntêk,
“Ondaŋô! Tem yanêm yenaŋ anyô ku te ek enja abô êmôŋ ek o,
ôpêŋ tem êpôpêk anêm loŋôndê. Malakai 3:1
3 *Ais 40:3Kaêk te halam haveŋ loŋ thiliv nena,
‘Nôpôpêk loŋôndê ek Anyô Bêŋ êlêm,
ma nopesaŋ ba imbitak thêthôŋ ek yani.’ ” Aisaia 40:3
4 *Ap 13:24; 19:4Aêŋ ba Jon anyô hathik ŋaŋ habitak anêŋ loŋ thiliv ba hanaŋ ek avômalô nede kapôlôŋiŋ liliŋ ba nisik ŋaŋ ek Wapômbêŋ nêm iniŋ kambom vê. 5 Êŋ ma avômalô Judia lo Jelusalem sapêŋ ibi thêthô ba i hadêŋ yani ek enaŋ iniŋ kambom bêŋ. Ma Jon hathik i halôk ŋaŋ Jolodaŋ. 6 *2Kiŋ 1:8; Mat 11:8Jon ma hathak hik kwêv atu ba epesaŋ hathak bok kamel vuluk ma havak bokŋgôp epesaŋ hathak bok kupik hayôhêk lamalim. Ma hathak hayaŋ kôm sopek lôk hanum biyo thôk. 7 *Ap 13:25Ma hanaŋ nena, “Ôpatu ba tem embeŋ ya yam anêŋ lôklokwaŋ ma bomaŋ ek yenaŋ. Yani ma anyô lôk athêŋ bêŋ ma ya ma yaônalôk ba intu miŋ hatôm yakôm ba yapole anêŋ vakapô bokŋgôp anêŋ yak vê ami. 8 Yahathik môlô hathak ŋaŋ. Ma doŋtom yani tem isik môlô esak Lovak Matheŋ.”
Jon hathik Yisu
(Mat 3:13-17; Luk 3:21-22; Jon 1:32-34)
9 Wak te ma Yisu hatak Nasalet anêŋ Galili ba halêm ma Jon hathik yani halôk ŋaŋ Jolodaŋ. 10 Yisu haviyô anêŋ ŋaŋ kapô ma hayê leŋ hakyav ma Lovak Matheŋ halôk ba halêm ek yani hatôm menak bôbô. 11 *Sng 2:7; Ais 42:1; Mat 12:18; Mak 9:7Ma abô te halêm anêŋ leŋ nena, “O ma yenaŋ Okna atu ba yaleŋhaviŋ. Yaleŋmavi anôŋ hathak o.”
Sadaŋ halôk Yisu la ek indum kambom
(Mat 4:1-11; Luk 4:1-13)
12 Ma ketheŋ oyaŋ ma Lovak Matheŋ hêv Yisu vê hi loŋ thiliv. 13 *Sng 91:11-13Yisu hamô loŋ êŋ hatôm wak 40, êŋ ma Sadaŋ hayô ba halôk yani la. Yani hamô haviŋ alim bomaŋ ma aŋela eyabiŋ yani.
Yisu anêŋ ku môŋ
(Mat 4:12-17; Luk 4:14-15)
14 *Mak 6:17Etak Jon halôk koladôŋ, êŋ ma Yisu hi Galili ma hanaŋ Wapômbêŋ anêŋ Abô Mavi bêŋ nena, 15 *Mat 3:2“Wakma lêk hayô yôv ba Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak lêk habobo. Aêŋ ba node kapôlômim liliŋ lôk nônêmimbiŋ Wapômbêŋ anêŋ Abô Mavi!”
Yisu halam anyô ayova ek nesopa yani
(Mat 4:18-22; Luk 5:1-11; Jon 1:35-42)
16 Yisu habup hathak kasukthôm Galili anêŋ daŋ ma hayê Saimon lo yaŋ Andulu. Thai ma ŋê ik alim ba lêk ekaliv yakseŋ haveŋ. 17 Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thai, “Mamu nôlêm nosopa ya. Tem yandum ba mamu nôbôv avômalô êtôm ôvôv alim halôk yakseŋ.” 18 Ketheŋ oyaŋ ma thai êdô iniŋ yakseŋ hamô ma esopa yani.
19 Yisu habup hathak vauna ma hayê Jems lo Jon. Thai ma Sebedi nali ba êmô iniŋ yeŋ ma idu iniŋ yakseŋ titip. 20 Hayê thai ma halam, êŋ ma êdô lambô Sebedi hamô yeŋ haviŋ anêŋ ŋê ku, ma i esopa yani.
Yisu hêv ŋgôk vê
(Luk 4:31-37)
21 Ma Yisu thêlô êyô Kapaneam ba êmô. Ma Sabat hayô ba Yisu hi unyak yeŋ ma hadôŋ avômalô. 22 *Mat 7:28-29Thêlô elaŋô anêŋ abô ba esoŋ kambom ma leŋiŋhabi nena yani miŋ hadôŋ i hatôm ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ ami. Mi, hadôŋ i hatôm anyô lôk athêŋ bêŋ. 23 Ma anyô te hamô unyak yeŋ êŋ ba ŋgôk lelaik hamô haviŋ yani. Ma halam nena, 24 *Mak 5:7“Yisu anêŋ Nasalet, hôlêm ek udum malê êndêŋ yêlô? Hôlêm ek umbuliŋ yêlô e? Yahayala o. O ma Wapômbêŋ anêŋ Anyô Matheŋ.”
25 Êŋ ma Yisu hathaŋ ŋgôk êŋ ba hanaŋ, “O bônôŋ ma otak ôpêntu!” 26 *Mak 9:26Ma ŋgôk lelaik êŋ hayôkwiŋ ôpêŋ kambom anôŋ ba haŋgaliak ma hatak ôpêŋ ba hi.
27 Ma avômalô sapêŋ esoŋ kambom ba enaŋ hadêŋ i, “Malê êntêk aêŋ am? Yani hadôŋ auk lukmuk hatôm anyô lôk athêŋ bêŋ. Ma hanaŋ lôklokwaŋ hadêŋ ŋgôk lelaik ma elaŋô anêŋ abô ba esopa.” 28 *Mat 4:24Ma abô hathak Yisu halaŋviŋ haveŋ Galili iniŋ loŋ sapêŋ.
Yisu hadum avômalô lijiŋ bêŋ anôŋ mavi
(Mat 8:14-17; Luk 4:38-41)
29 Ma Yisu thêlô etak unyak yeŋ, ma i Saimon lo Andulu iniŋ unyak. Ma Jems lo Jon i iviŋ. 30 Êyô unyak, ma enaŋ hadêŋ Yisu nena Saimon yaŋavi hapôm lijiŋ vovaŋ ba hêk. 31 Ma Yisu hi hadêŋ avi êŋ ma havaloŋ baŋ ma hadadi haviyô. Êŋ ma lijiŋ hatak yani ma hapôpêk nôm ek thêlô.
32 Wak halôk abuk ma avômalô ewa ŋê lôk lijiŋ lôk ŋê takatu ba ŋgôk habuliŋ i ba êlêm ek Yisu. 33 Lôk avômalô malak lôŋ êŋ sapêŋ êlêm iviŋ ba êmô unyak anêŋ piklêvôŋ. 34 *Mak 3:10-12Êŋ ma Yisu hadum avômalô lôk lijiŋ lomaloma bêŋ anôŋ mavi. Ma hêv ŋgôk bêŋ anôŋ vê haviŋ. Ŋgôk takêŋ eyala nena yani intu opalê ba miŋ hatak i ek nenaŋ abô ami.
Yisu da hi loŋ thiliv ek eteŋ mek
(Luk 4:42-44)
35 *Mat 14:23; Mak 6:46Lôkbôk momaŋiniŋ mi ma Yisu haviyô ba hi loŋ thiliv ek eteŋ mek. 36 Ma Saimon thêlô i êbôlêm yani haveŋ. 37 Êpôm yani ma enaŋ, “Avômalô sapêŋ êbôlêm o haveŋ.”
38 Ma Yisu hanaŋ, “Alôana buyaŋ. Alôana malak lôŋ takatu ba hamô habobo ek yanaŋ Wapômbêŋ anêŋ abô êndêŋ i imbiŋ. Hathak ôdôŋ êŋ iyom intu yahalêm.” 39 *Mat 4:23; 9:35Ma Yisu haveŋ Galili iniŋ loŋ sapêŋ ma hanaŋ Wapômbêŋ anêŋ abô hamô iniŋ unyak yeŋ lôk hêv ŋgôk bêŋ anôŋ vê hêk avômalô.
Yisu hadum anyô lôk palê lepla te mavi
(Mat 8:1-4; Luk 5:12-16)
40 Ma anyô lepla te hi hayô ek Yisu ma halek vadôŋ lêlô ma habui hadêŋ Yisu ba hanaŋ, “Hathak oda anêm lemhaviŋ, ma hatôm undum ba yambitak mavi.”
41 Ma Yisu lahiki hathak ôpêŋ ba hatak baŋ hayôhêk yani ma hanaŋ, “Yaleŋhaviŋ. Umbitak mabuŋ mavi.” 42 Êŋ ma palê lepla êŋ hayôv ma liŋkupik habitak mabuŋ mavi.
43 Ma Yisu hêv ôpêŋ ba hi ketheŋ ma hanaŋ lôklokwaŋ hadêŋ yani nena, 44 *Wkp 14:1-32 “Miŋ onaŋ nôm êŋ bêŋ êndêŋ avômalô vi ami. Nu êndêŋ ŋê êbôk da ma nuŋgwik o thô êndêŋ i iyom. Ma osopa balabuŋ atu ba Mose bôk hato ba nêm da ek ŋê êbôk da nêgê o nena lêk hubitak mabuŋ.” 45 Ma doŋtom ôpêŋ miŋ hasopa Yisu anêŋ abô thêthôŋ ami. Mi, hanaŋ bêŋ ba abô êŋ hi mayaliv. Ba intu Yisu miŋ hatôm ni lomalak nenanena ami. Mi, hi haveŋ loŋ thiliv, ma avômalô êlêm anêŋ luvuluvu ba êyô ek nêgê yani.